Tribuna Sibiului, decembrie 1969 (Anul 2, nr. 557-582)

1969-12-03 / nr. 558

Anul II, nr. 558 Valoarea exactă a bunei orientări în munca politică — rezultatele economice Pătrunderea în munca organelor şi organizaţiilor partidului a crite­riilor ştiinţifice de apreciere şi conducere a economiei este o ne­cesitate logică, derivată din com­plexitatea problematicii tehnico­­economice. Este şi motivul pentru care această problemă a fost în­deosebi subliniată în lucrările şi documentele celui de-al X-lea Congres al partidului. Faptul că sub ochii noştri, şti­inţa „invadează“ viaţa, că nu e­­xistă domeniu în care, sub o formă sau alta, să nu-şi croiască vad, în oricare sector de activitate, me­tode ştiinţifice de evaluare con­cură tocmai spre a fundamenta­­ cerinţa logică a îmbogăţirii meto­dologiei muncii de partid cu me­tode şi practici fundate pe criterii ştiinţifice. Perfecţionarea stilului şi meto­delor de muncă, atît de des pome­nită în materialele organizaţiilor de partid va trebui înţeleasă la justa-i valoare şi concretizată. Mai ales concretizată prin îmbrăţişarea de aşa­ manieră a muncii politice încît oricare acţiune să poarte gi­rul investigaţiei de natură obiec­tivă, principială, ştiinţifică. Numai perseverînd pe acest făgaş vom reuşi să izgonim din munca noas­tră improvizaţia şi diletantismul, practicile rutiniere , frîne inevi­tabile ale progresului. în acest context trebue înţeleasă preocuparea biroului Comitetului municipal de partid Sibiu de a o­­rienta comitetele de partid şi or­ganizaţiile de bază din unităţile economice în direcţia ancorării te­meinice a muncii politice în înde­plinirea hotărîrilor partidului şi guvernului precum şi a celor pro­prii. Bineînţeles, afirmaţia de mai sus nu vrea să însemne că s-a făcut totul, că cerinţa aceasta îşi află totdeauna îmbrăţişarea cea mai fructuoasă. Un aspect al aces­tei preocupări merită însă relevat­ mai ales pentru virtuţile sale de exemplificare şi pentru celelalte comitete de partid. Analizînd, re­cent, în şedinţă de birou stilul de muncă al comitetului de partid de la U.P.A.S. privind felul cum în­drumă şi mobilizează organizaţiile de bază pentru îndeplinirea sar­cinilor economice, s-au conturat nişte concluzii valoroase privind preocuparea acestuia pentru a im­pulsiona acţiunea de autoutilare. Asupra importanţei economice a autoutilării nu vom insista, ea fiind cunoscută. Beneficiind de o experienţă valoroasă în acest do­meniu credem util a prezenta cî­­teva date. Analizînd această latură a activităţii din­ uzină într-o ple­nară a sa, comitetul de partid a stabilit că măsurile iniţiate în anul trecut în uzină, urmărirea lor con­tinuă, mobilizarea celor mai buni comunişti — ingineri, maiştri, O experienţă valoroasa devenită tradiţie la U. P. A. S. muncitori de înaltă calificare — au facilitat conturarea unei expe­rienţe devenită, prin preocupare statornică, tradiţie de valoare. Fap­tul că înfiinţarea acelui atelier me­nit executării lucrărilor de auto­utilare a fost bine gîndită, bine concepută a rodit — şi faptul e vizibil — în ponderea sa actuală în activitatea uzinei. Lucrează aici peste 60 muncitori cu temei­nice cunoştinţe — majoritatea membri de partid — avînd, pentru acest an, un plan propriu în va­loare de peste 6 milioane lei, cu po­sibilitatea dublării în perspectivă. Meritoriu este faptul că, la înfiin­ţarea atelierului, comitetul de par­tid a mobilizat numeroşi specia­lişti la investigarea posibilităţilor existente în uzină, a mers în în­­tîmpinarea tendinţelor moderne de a acorda un loc cît mai însemnat muncii creatoare a specialistului, degrevîndu-l de obligaţii ce pot fi bine îndeplinite de maiştri şi teh­nicieni. Condus direct de secreta­rul comitetului de partid, atelie­rul beneficiază de aportul unui număr însemnat de ingineri cum sunt Paul Iliescu, Toma Gall, Cos­­tică Tătaru, Vasile Popescu şi alţii care-şi aduc o contribuţie entu­ziastă şi substanţială la elaborarea unor soluţii tehnice moderne, în pas cu tendinţele cele mai avan­sate. 59 de comenzi din fondul de investiţii şi 8 din cel de mică me­canizare sunt, la această dată, în cea mai mare parte executate. Faptul că uzina deţine, pe muni­cipiu, unele dintre cele mai bune realizări ale indicatorilor pe 10 luni este concludent, ilustrînd în chip grăitor rezultatele unei ac­ţiuni concrete „de bună gospodă­rire“ a inteligenţei creatoare. Ceea ce este în special deosebit de important şi semnificativ în finalizarea acestei acţiuni bine concepute este permanenta a­­tenţie ce s-a acordat îndeplinirii măsurilor luate, faptul că organul de partid şi-a făcut un titlu de onoare din urmărirea pînă la ca­păt a propunerilor iniţiale. Consi­derăm că şi alte comitete de par­tid au asemenea posibilităţi de ac­ţiune, posibilităţi pe care le oferă cîmpul larg al realităţilor din uzi­nele noastre, faptul că beneficiem de un corp de tehnicieni valoros a căror pricepere trebuie îndrep­tată pe făgaşul căutărilor de soluţii de cea mai mare eficienţă. Este evident că iniţierea unor măsuri de mare anvergură trebuie să se bazeze dintru început pe stu­dierea concretă, atentă şi compe­tentă a realităţilor şi sarcinilor de perspectivă ale unităţilor. Acţiuni care trebuie să includă obliga­toriu mobilizarea celor mai bune cadre, a celor mai buni comunişti. Aplicarea apoi a măsurilor stabi­lite se cere a fi urmărită cu cea mai mare atenţie. De altfel, biroul Comitetului municipal de partid şi-a propus ca, pe viitor, să se ocupe mai ire­­sistent de generalizarea experien­ţelor bune dobîndite în diverse locuri. între acestea, cea de la U.P.A.S. — avînd în vedere im­portanţa acordată în documentele de partid, îmbrăţişării noului, fo­losirii judicioase a cadrelor de specialitate, merită atenţia noastră a tuturora. Derivă de aci că ex­tinderea ei va sta în centrul preo­cupărilor noastre de perspectivă. NICOLAE GHIŞOIU şeful secţiei organizatorice a Comitetului municipal de partid Sibiu VICTOR DOMŞA min Tratarea“ metalului (Urmare din pag. 1) metal. Cîteva exemple, în acest­ sens, vor fi edificatoare. La produ­sul cuptor cu inducție de 6,3 tone s-au economisit 5 698 kg metal, la granulatorul pentru negru de fum 2 681 kg, iar la cuptorul tunel e­­conomia de metal, prin metoda a­­mintită s-a cifrat la 2 775 kg. Specialiştii uzinei noastre şi-au îndreptat atenţia, este adevărat că încă insuficient, şi asupra posibi­lităţilor de reducere a importului, prin găsirea de soluţii pe plan in­tern. Acest lucru a fost demon­strat prin înlocuirea unui moto­­reductor şi a plasei de sîrmă din oţel inoxidabil de la instalaţia mob­­bilă de spălat şi sortat pietriş de 25 mc pe oră, prevăzute a fi procurate din import, cu materiale indigene. S-au obţinut aproape 160 000 lei economii pe produs. Referindu-ne concret la stadiul îndeplinirii angajamentului anual de economisire a 600 tone anual, trebuie să arătăm că pe 10 luni colectivul uzinei noastre a reali­zat 477 tone. Dintr-o analiză fă­cută recent rezultă că există toate condiţiile ca pînă la finele­, anului angajamentul să fie depăşit. O dată cu aceasta colectivul nostru s-a străduit să creeze premisele reali­zării unei producţii, în anul vii­tor, cu un consum de metal mult mai redus decit cel actual, înscri­indu-ne în felul acesta pe linia in­dicaţiilor documentelor Congresu­lui al X-lea al partidului privind realizarea unei eficienţe economice mereu sporite. Cheltuielile (Urmare din pag. I) lapte de vacă a fost produs, la C.A.P. Tîrnava, în perioada 11­■ 30­­ a. c., la un preţ de cost de 1,06 lei. Menţionăm că nu am mai scăzut din cheltuielile totale şi contravaloarea convenţională a vi­ţeilor obţinuţi, aşa cum prevede metodologia de calcul a preţului de cost în I.A.S. din cauză că noi considerăm lucrarea de faţă ca orientativă. De asemenea, amintim că am considerat valoarea unei zile-muncă la C.A.P. Tîrnava ca fiind în acest an de 12 lei, aşa după cum a reieşit din discuţiile purtate cu preşedintele unităţii, Martin Siegmund, şi contabilul şef, Ion Folea. O analiză amănunţită asupra elementelor preţului de cost ne arată că în cadrul chel­tuielilor totale, consumul de furaje reprezintă 58 la sută, iar consu­mul direct de zile-muncă — 36 la sută. Fără îndoială, realizarea produc­ţiei de lapte la un preţ de cost de 1,06 lei pe litru este rentabilă. Trebuie să se aibe în vedere însă că în lunile noiembrie şi decem­brie (a căror producţie nu a in­trat în calcul) se va realiza un consum de furaje mult superior mediei de pînă acum, ceea ce va duce la mărirea cheltuielilor. Şi încă un element deosebit de im­portant. Realizarea unei producţii medii de 1 452 litri lapte de la o vacă furajată în zece luni în con­diţiile amintite se face mai mult pe seama epuizării organismului animal, acesta neavînd posibilita­tea să-şi pună în valoare întreaga capacitate de producţie. în aceste condiţii de alimentaţie (nu de în­grijire!) este de prevăzut ca în următoarele lactaţii vacile să-şi scadă continuu potenţialul produc­tiv datorită epuizării lor din a­­ceastă perioadă. Consecinţele „ren­tabilităţii“ prezente se vor mate­rializa în următorii ani, cînd orice îmbunătăţire a alimentaţiei aces­tui lot de vaci nu va mai avea efectul scontat, din cauză că, fi­ziologic, organismul îşi limitează capacitatea de producţie. Este drept, vitele au acum o stare fi­ziologică bună. Aşa se şi explică obţinerea a 70 viţei de la cele 83 vaci furajate. Nu se poate spune că în îngrijirea lor ar fi deficienţe. Alimentaţia însă nu este raţională, după cum reiese din analiza sorti­mentelor de nutreţuri folosite. Aceasta şi este cauza principală a realizării unei producţii medii de numai 1 452 litri de la un lot de vaci care ar putea produce, fără­ exagerare, cel puţin 2 500— 2 700 litri. Analiza cheltuielilor realizate la cooperativa agricolă din Gusu la acelaşi produs ne-a dezvăluit unele amănunte deosebit de sem­nificative asupra muncii din sec­torul zootehnic al acestei unităţi. La cheltuielile totale, de 117 866 lei, din care 73 la sută, adică 87 073 lei, reprezintă consumul de furaje şi 20 la sută, adică 23 580 lei, reprezintă decontarea zilelor­­muncă efectuate de îngrijitori­­mulgători (la o valoare de 6 lei, cît va atinge anul acesta o zi muncă la Gusu!), în unitate s-a realizat o producţie totală pe aceeaşi pe­rioadă de 31 885 litri de lapte de la 86 vaci furajate, adică 375 litri de la fiecare vacă! Aceasta în­seamnă 3,54 lei pentru fiecare li­tru de lapte produs! Trebuie să se aibă în vedere că plantele anu­ale furajere ocupă şi la Gusu cam acelaşi procent din suprafaţa ara­bilă ca şi la Tîrnava: aproximativ 11 la sută! Dar, spre deosebire de Tîrnava, la Gusu îngrijirea anima­lelor este o mare necunoscută: va­cile sînt neţesălate de săptămîni şi săptămîni, adăparea lor se fa­ce ... bisăptămînal, aşa că este normal ca în primăvară vacile să fie sculate în picioare cu parul! Un amănunt: deşi producţia totală realizată la Gusu este de trei ori mai mică decît la Tîrnava, consu­mul de furaje este mai mare decît la această ultimă unitate. Acesta este efectul concret al epuizării animalelor, supuse la un aspru regim de inaniţie în anii prece­denţi, în momentul actual vacile de la Gusu­ abia se mai ţin pe picioare, aşa că nu mai produce mirare producţia medie zilnică ce se obţine de la o vacă: 760 grame! Cheltuielile materiale exagerate faţă de producţia realizată demon­strează că în sectorul zootehnic de la Gusu competenţa profesională este la „şcoala elementară“. Fără a emite pretenţii la rigoare ştiinţifică, metodologia de calcul aplicată facilitează evidenţierea carenţelor fundamentale ale teh­nologiilor de producţie folosite în cele două unităţi. Organizaţiile de bază din cooperativele agricole au datoria de a introduce în obişnu­inţă asemenea calcule, pentru a crea o bază ştiinţifică măsurilor ce se aplică în direcţia sporirii producţiei animaliere, pentru ren­tabilizarea activităţii din acest sector. Am ales pentru analiză aceste unităţi în mod intenţionat, ambele cooperative agricole au aproxima­tiv acelaşi efectiv de vaci furajate, în ambele există cam aceeaşi pro­porţie a plantelor anuale furajere din suprafaţa arabilă şi totuşi pro­ducţiile realizate diferă atît de mult! ! Şi încă un amănunt: dacă la Tîrnava, din cei 55 membri de partid ai organizaţiei de bază 15 lucrează în sectorul zootehnic, adică mai mult de 57 la sută din personalul de deservire a creşterii animalelor, la Gusu, din cei 38 membri de partid ai organizaţiei de bază, doar unul singur lucrează direct în producţie la ferma de taurine! Asupra „rentabilităţii“ producţiei zootehnice din unitatea lor aşteptăm să se pronunţe cu responsabilitate comuniştii din Gusu. TRIBUNA SIBTULUI r/jr/jr/i i CARNET­­ ” s Is * IIPĂRINTELE Familia M., după cite ştiu eu, are trei copii. Mijlociul, căci despre el va fi vorba, să tot aibă vreo 15. Poate 16 „anişori“. Ceea ce ştiu sigur e că, mutîn­­du-se dintr-un anume cartier, ar fi trebuit ca şi acesta să-şi­­ schimbe şcoala, căci frecventa­u cursurile şcolii elementare. Pa­­­­­radoxal, însă, a rămas in afara­­ şcolii deşi nu o absolvise.­­Pînă aci e deja o problemă. Una de ordin social de mare im­portanţă. Dar aş vrea să mă opresc la a doua problemă. Tînărul M. rămas în afara şcolii dar, neîncadrindu-se nici în muncă, bate le la drumurile cartierului. Şi nu o dată l-am văzut foarte pe aproape de ac­ţiuni care, cu încă ceva ... cu­loare, ar putea friza huliganis­mul. L-am văzut în general „escortat“ de unul sau doi e­­muli. îi instruia, se instruia ? Dar nici la această a doua problemă nu ne oprim. Ci vă propunem o a treia. Aflu, din spusa unor vecini ai respectivei familii, cum că au fost nevoiţi să apeleze la ajutorul comitetului de bloc spre a pune în discuţie unele aspecte ale convieţuirii în cen­trul cărora erau unii dintre membrii aceleiaşi familii. Nu lipsea mijlociul. r/jrzjr/j rul aspect: mama tînărului spu­nea că nu mai știe ce să facă cu fecioric. Că ar fi încercat toate mijloacele posibile. Par­că era greu de crezut, dar mai știi ? . . . La cităva vreme mi-a fost dat să surprind o scenă in mă­sură să-mi spună ceva. Tatăl, adică, împreună cu fiul, se de­dulceau cu niţel rachiu. Amical şi pe picior de egalitate. Altă­dată fiul, însoţit de nişte a­­mici, a putut fi văzut în acelaşi loc. Tot dedulcindu-se ... în plus, problema fumatului nu se mai pune în familie. Se accep­tă. în plus, l-am surprins pe cel mic cumpărînd o ... sti­cluţă, trimis de „nenea mijlo­ciul“. In plus, i-am văzut pe­­ tată şi fiu, în acord, porniţi spre a administra cuiva o co­recţie. Şi nu erau decit afumaţi puţin. ... Ne explicăm acum, date fiind relaţiile tată-fiu (vezi mai sus ...) cum puteau avea efici­enţă nişte metode de care zicea­­ mama. „­­e miră doar că tatăl nu i-a­­ spus dintru început consoartei ^ că zbaterea-i zadarnică. „Părin­tele“ s V. DOREA ^ —v «r/ Mm s jmr r CURIER JURIDIC prezentaţi la fabrică pentru a ri­dica banii. THIESS IOAN — Agnita. Potri­vit art. 47 din Legea nr. 10/1968, lucrările de amenajări şi modifi­cări de spaţii se pot face numai cu autorizarea proprietarului. Chirie pentru curte şi grădină se plăteşte dacă este trecută în ordinul de repartizare, conf. art. 9 din legea de mai sus, iar folosinţa este condiţionată de repartizare. URSU IOAN — Moşna. Vechi­mea dv. în cîmpul muncii a fost întreruptă, deoarece nici nu v-aţi transferat, nici nu v-aţi reîncadrat în muncă ca angajat pe durată ne­determinată în termen de 90 de zile de la desfacerea contractului cu art. 20 litera b din Codul mun­cii. Totuşi, conform art. 1 din Le­gea 26/1967, concediul dv. trebuia să se calculeze după vechimea to­tală pe care o aveţi în cîmpul muncii. Aceasta pentru motivul că unui muncitor sezonier i se des­face contractul de muncă cu art. 18 litera c din Codul muncii (ne referim la perioada lucrată de dv. la I.A.S. Dumbrăveni), ceea ce nu atrage sancţiunea prevăzută de art. 11 pct. 1 din susamintita lege, a­­dică la un concediu de 15 zile în primii doi ani. T. B. — Sibiu. Folosinţa lo­cuinţei o au şi membrii familiei ti­tularului ordinului de repartizare, conf. art. 13 din Legea 10/1968. In aceste condiţii atît mama titu­larei cît şi fiica, studentă, benefi­ciază în continuare de locuinţă. Chiar şi titularul, numai dacă s-a mutat definitiv în altă localitate, va pierde beneficiul de locuinţă, după 6 luni, conform art. 16 din Ier CORNELIU BUCHHOLTZER consilier juridic BEU MARIA — Sibiu. Aveţi dreptul la compensarea în bani a concediului de odihnă, deoarece nu l-aţi efectuat în natură, pînă la data pensionării pentru invalidita­te. In acest scop urmează să vă Combinatul -textil din Cisnădie. Modernizări în lucrările conta­bile prin folosirea mașinii de impregnare și tipar ­s *s *S Is *s *s Vedere din Cisnădie Foto: VICTOR VOICU VEDEA In sprijinul bunei gospodăriri a fondului locativ Printr-o hotărîre a Consiliului de Mi­niştri a fost aprobat statutul tip al aso­ciaţiei locatarilor. Normele stabilite prin această hotărî­re au menirea de a reglementa multi­plele probleme ca­­re-i interesează pe locatarii din clădi­rile cu mai multe apartamente. Statu­tul tip cuprinde în­deosebi prevederi legate de organiza­rea şi funcţionarea asociaţiei locatari­lor, folosirea mij­loacelor băneşti şi materiale ale aces­tora, drepturile şi obligaţiile membri­lor, precum şi rela­ţiile asociaţiei cu consiliile populare şi întreprinderile care administrează fondul locativ sau asigură energia elec­trică, apa etc. în temeiul Legii nr. 10/1968 asociația locatarilor are per­sonalitate juridică şi, decurgînd din a­­ceasta, toate drep­turile şi obligaţiile prevăzute de Decre­tul nr. 31/1954 pri­vitor la persoanele fizice şi persoanele juridice. Principalul scop al asociaţiei locata­rilor îl constituie: buna gospodărire a părţilor şi instalaţii­lor de folosinţă co­mună ale clădirii (clădirilor); încasa­rea la timp a cote­lor de contribuţie la plata cheltuielilor comune; promova­rea unei atitudini­­juste faţă de avutul obştesc şi respecta­rea normelor de convieţuire socială. In temeiul nor­melor stabilite, pen­tru plata cheltuieli­lor de întreţinere, repararea şi funcţio­narea părţilor şi instalaţiilor, buna gospodărire a aces­tora, precum şi pen­tru plata consumu­lui de apă, gaze, e­­nergie electrică la părţile de folosinţă comună etc., trebuie constituit un fond de rulment. Realizarea aces­tuia are un caracter obligatoriu şi este valabil atît pentru locatarii principali, persoane fizice, cît şi pentru persoane­le juridice, cum ar fi unităţile de stat, cooperatiste sau al­te organizaţii ob­şteşti. Pentru suprave­gherea funcţionării normale a părţilor şi instalaţiilor co­mune, pentru gos­podărirea acestora, precum şi pentru e­­videnţa, repartiza­rea şi încasarea co­telor de contribuţie la cheltuielile co­mune, asociaţia lo­catarilor are dreptul să-şi angajeze per­sonalul necesar. De o deosebită importanţă pentru activitatea practică a asociaţiilor locata­rilor sînt prevederi­le hotărîrii referi­toare la raporturile dintre acestea şi comitetele executive ale consiliilor popu­lare, respectiv în­treprinderile care au în administrare fon­dul locativ de stat. Consiliile populare, la cererea asociaţii­lor, sunt datoare să sprijine activitatea acestora în rezolva­rea problemelor pri­vind buna gospodă­rire a părţilor şi instalaţiilor comune, în activitatea finan­­ciar-contabilă. Asociaţiile de lo­catari, la rindul lor, sunt datoare să ia măsurile corespun­zătoare impuse de conservarea, între­ţinerea şi repararea părţilor şi instala­ţiilor comune. Pe de altă parte, consi­liile populare şi în­treprinderile care au în administrare fondul locativ de stat sunt obligate să controleze periodic modul cum sunt în­treţinute încăperile şi celelalte­­bunuri comune aferente clădirilor, date în exploatarea asocia­ţiilor de locatari. O deosebită im­portanţă se acordă în statutul-tip al asociaţiei locatari­lor, rolului pe care îl are aceasta în ac­tivitatea de educare a locatarilor, în promovarea unei a­­titudini juste faţă de avutul obştesc şi respectarea norme­lor de convieţuire socială. Statutul, prin dis­poziţiile sale, pune la îndemînă comite­tului asociaţiei po­sibilitatea luării u­­nor măsuri de ordin educativ faţă de cei care comit abateri , sau nu plătesc, la termenele stabilite, cotele de participa­re la cheltuielile co­mune. Pentru realizarea celor de mai sus, comitetele asociaţii­lor locatarilor au nevoie de sprijinul real şi permanent al fiecărui locatar. Fă­ră acest sprijin, fă­ră o conlucrare ac­tivă între comitetul de asociaţie şi loca­­tari nu se pot obţi­ne rezultatele scon­tate pe linia rezol­vării treburilor in­terne ale blocurilor de locuinţe. ION DUMITRESCU inspector la Con­siliul popular mu­nicipal Sibiu Pag. 3 Ştiri • Ştiri • Ştiri • Ştiri Acţiune de fertilizare a solului In vederea obţinerii unor recolta bogate în anul viitor lucrătorii din fermele întreprinderilor agricole de stat desfăşoară o largă acţiune de fertilizare a solului. Astfel, la I.A.S. Dealul Ocnei s-au adminis­trat pe terenurile destinate cultu­rilor de primăvară 10 880 tone în­grăşăminte organice şi 437 tone îngrăşăminte chimice. Suprafaţa fertilizată depăşeşte 1 400 de hec­tare. Mari cantităţi de îngrăşămin­te au fost încorporate în sol. Pregătiri în gra­dina de legume In cooperativa agricolă de pro­ducţie din Cristian se acordă toată atenţia sectorului legumicol. Spe­cialistul unităţii, inginerul Vladi­mir Moldovan ne-a informat că în cadrul lucrărilor de pregătire a noii recolte se înscriu: fertilizarea întregii suprafeţe de 30 de hecta­re cu 4 tone superfosfat, 2 tone azotoase, 3 tone sare potasică şi 670 tone îngrăşăminte naturale, e­­xecutarea ogoarelor de toamnă pe 18 hectare, amplasarea culturilor, nivelarea unor suprafeţe etc. De cîteva zile echipa de tîmplari lu­crează la reparatul ramelor şi a tocurilor de răsadniţe, se cerne graniţa şi se transportă pămîntul de ţelină.­­ Lucrări la păşuni Sub îndrumarea specialiştilor de la Direcţia agricolă judeţeană într-o serie de sate şi comune au început lucrările de fertilizare a păşunilor. Pînă în prezent s-au a­­plicat cîte 100 kg azotat de amo­niu şi 250 kg superfosfat la hec­tar pe o suprafaţă de mai bine de 2 000 hectare. Totodată pe păşunile de la Hosman, Aciliu, Şura Mare s-au efectuat lucrări de defrişări şi curăţiri de muşuroaie —c lăstă­riş pe circa 300 de hectare. Elevi economicoşi în vederea dezvoltării spiritului de economisire în rindul elevilor, încă din primele zile ale deschide­rii noului an de învăţămînt, şco­lile din Ighişul Vechi au fost apro­vizionate cu instrumente de eco­nomisire: foi, timbre de economii şi cecuri de economii şcolare, pen­tru păstrarea sumelor mai mici. Şcoala generală din Moardăş, spre exemplu, şi-a stabilit sarcini concrete în acţiunea de economisi­re, pe clase, organizînd întreceri între elevi, înfiinţînd „Gazeta C.E.C.“. Acestea au contribuit la creşterea numărului de depunători şi volumul acestora. Banii vor fo­losi pentru organizarea unor excursii în vacanţa de vară. Nu de mult, în­ cadrul Şcolii ge­nerale Moardăş au fost emise 24 librete de economii cu dobîndă. Valoarea totală a depunerilor pe aceste librete este de 1 722 lei. I­ I. MIHAI coresp. ! ? ’I . .. III - V/ i 4› ¥r.

Next