Tribuna Sibiului, ianuarie 1970 (Anul 3, nr. 583-606)
1970-01-16 / nr. 593
V BIBLIOTECA,,ASTRA" SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Unul din noile utilaje de mare productivitate in secţia stilouri a fabricii „Flamura roşie“ Sibiu: maşina de ambutisat vîrfuri pentru mine-pastă, asigurind o producţie lunară de cca. 2 milioane vîrfuri Foto: FRED NSS Pentru a vedea felul în care sunt aprovizionate magazinele alimentare din cartierele mărginaşe ale Sibiului, am întreprins de curînd un raid în cîteva unităţi. Primul popas l-am făcut la complexul alimentar din Hipodrom. De la început am asistat la următoarea discuţie. „Am refuzat 700 kilograme pîine“ — ii spunea o vînzătoare responsabilului Dumitru Olaru. „De ce?“ — a întrebat-o acesta.. „Pentru că era tare“. Intr-adevăr, în cartierele mărginașe nu se aduce întotdeauna pîine proaspătă. De ce? Din magazin lipseau la ora aceea: mazărea boabe, mazărea fina și extrafină, pastele de tomate, conservele cu legume, margarina, băuturile la sfert, pateurile, uleiul la sticle de 1 litru, sarea extrafină, scorţişoara şi apele minerale Boploc, Borsec şi Biborţeni. Agregatele frigorifice nu funcţionau normal. In sectorul carne nu servea nimeni. Vînzătorul are un alt orar. Pe cind unitatea lucrează cu două schimburi, măcelarul are orar aparte. Ara făcut o vizită şi la unitatea I.L.F. Cetăţenii se plîngeau, şi pe bună dreptate, de faptul că unele legume nu sînt păstrate bine în depozite şi din această cauză se vînd uneori chiar degradate. (A se vedea pătrunjelul). La unitatea nr. 22 de pe strada Gheorghe Gheorghiu-Dej, unde responsabil este tovarăşul Ioan Suciu, pîinea era la fel de tare ca şi la Hipodrom. Lipseau şi din acest magazin margarina, conservele cu legume, băuturile la sfert, scorţişoara, mazărea boabe, fină şi extrafină etc. Exista însă un butoi cu vin vărsat, produs pentru care n-am văzut nici o reclamă. De unde să ştie oamenii că această unitate vinde vin vărsat? Pe strada 9 Mai, aproape de gară, la unitatea nr. 26, era mare aglomeraţie. Poate aceasta se datora faptului că magazinul alimentar nr. 101 din apropiere, este în renovare. Dar nu-i mai puţin adevărat că şi deservirea se făcea des tul de încet. Vitrinele frigorifici, ale magazinului erau goale.. Doa praful era prezent. Şi din această unitate lipseau unele mărfuri care, cu siguranţă, există în depozit Cel mai bine aprovizionat , aranjat ni s-a părut magazinul alimentar de pe şoseaua Ştefan cel Mare. în unitari există o ordine perfectă. Nu putem insă trece cu vederea ui fapt. Cind am intrat în magazi ne-am oprit în faţa sectoruli mezeluri-brînzeturi. Am stat cîtev minute fără ca cele două vînzătoaie să ne întrebe ce dorim. Ele trebuiau să-şi încheie „discuţia“. Din unitate lipseau: uleiul la sticle de 1 litru, margarina, pateul de ficat, apa minerală, untura şi diferite dulciuri. In curtea magazinului, o grămadă de lăzi. Se vede treaba că I.R.V.A. n-ra ridicat de mult ambalajele. Ultima unitate vizitată de noi a fost magazinul corplex din cartierul Terezian. Responsabilul lipsea. Ne-a furnizat cîteva relaţii Maria Cristea Şi pe lingă anumite măr(Confirmare in pag a II-a) ALEXANDRU GRAD Prin alimentarele mărginaii ale Sittulu i Cartiere diferite, lipsurile aceleaşi Ü Instantanee care nu pot aduce laude H Reclama... mnseglijată El Pîine tare ca piatra şi... Ü Vînzâtorii au de discutat între ei hutarea nr. 50 „Artizanat“ din faţa 0 Martie din Sibiu oferă cumpărătorilor un bogat sortiment de ţesături cu motive populare, ceramică și alte articole de artizanat ANUL III nr. 593 VINERI 16 Ianuarie 1 1970 4 PAGINI 30 BANI ■■■ Plenara lărgită a Consiliului Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie In zilele de 13, 14 şi 15 ianuarie a avut loc plenara lărgită a Consiliului Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie care a dezbătut, cu o înaltă responsabilitate, problemele complexe referitoare la aplicarea operativă a Hotărîrii plenarei Consiliului U.N.C.A.P. din 22—23 decembrie 1969 cu privire la perfecţionarea organizării, normării şi retribuirii muncii. La lucrări au participat membrii Biroului Comitetului judeţean de partid, secretarii comitetelorcomunale de partid, preşedinţii consiliilor populare comunale, preşedinţii, inginerii şefi şi contabilii şefi din cooperativele agricole, reprezentanţi ai organelor agricole judeţene şi ai organizaţiilor de stat a căror activitate are legături directe cu producţia agricolă, reprezentanţi ai organelor centrale de stat, activişti de partid şi de stat. La primul punct al ordinei de zi, în cadrul măsurilor organizatorice, plenara l-a ales pe tov. Ion Voinea în funcţia de preşedinte al U.J.C.A.P. De asemenea, tovarăşul Ion Prişcă, preşedintele C.A.P. Moşna, a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al U.J.C.A.P., iar tovarăşii Alexandru Dordea, inginer la C.A.P. Ocna Sibiului şi Margareta Iliescu, inginer la C.A.P. Sibiu, au fost aleşi membri ai Biroului executiv şi ai Consiliului U.J.C.A.P. La■punctul doi al ordinei de zi, preşedintele U.J.GA.P. a subliniat importanţa deosebită a Hotărîrii plenare a U.N.C.A.P. din decembrie 1969 cu privire la perfecţionarea organizării, normării şi retribuirii muncii în cooperativele agricole. Hotărîrea ţărănimii cooperatiste de a traduce în viaţă măsurile adoptate de plenara U.N.C.A.P. pentru îmbunătăţirea activităţii de producţie în sectorul cooperatist al agriculturii, a fost exprimată în cuvintele tovarăşilor Alexandru Petruţa, inginer la cooperativa agricolă din Porumbacu de Jos, Ion Prişcă, preşedinte al cooperativei agricole din Moşna, Iuliu Martini, preşedinte al cooperativei agricole din Roşia, Ilie Popa, preşedinte al cooperativei agricole din Apoldu de Jos, Izdrailă Dragomir, directorul Sucursalei judeţene a Băncii agricole, Tiller Mihail, directorul Direcţiei agricole judeţene. In continuarea lucrărilor plenare i s-a prezentat planul de măsuri al Consiliului Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie privind aplicarea Hotărîrii U.N.C.A.P., după care participanţii au trecut la studierea documentelor cu privire la noile măsuri de organizare a producţiei şi muncii in C.A.P. în dezbaterile care au avut loc în aceste zile au fost reliefate măsurile preconizată pentru îmbunătăţirea activităţii de producţie din cooperativele agricole. In încheierea lucrărilor plenarei Consiliului U.J.C.A.P. a luat cuvîntul tovarăşul Richard Winter, membru al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului judeţean de partid. După ce s-a referit la rezultatele obţinute de cooperativele agricole în direcţia sporirii producţiei vegetale şi animaliere şi a folosirii cu randament ridicat a bazei tehnico-materiale, primul-secretar al Comitetului judeţean de partid a subliniat necesitatea intensificării eforturilor lucrătorilor din agricultură pentru continua modernizare atehnologiilor de lucru, pentru sporirea aportului agriculturii la creşterea venitului naţional. Aplicarea complexilui de măsuri preconizat de conducerea de partid şi de stat pentru perfecţionarea formelor de organizare, normare şi retribuire a muncii va contribui la instaurarea disciplinei de producţie în sectorul cooperatist agricol, va crea condiţii mai bune valorificării potenţialului productiv existent în unităţi. Pentru materializarea operativă a măsurilor preconizate, primul-secretar a expus sarcinile ce revin organelor şi organizaţiilor de partid, in vederea sprijinirii concrete a consiliilor de conducere pentru înfăptuirea sarcinilor reieșite din Hotărîrea plenarei U.N.C.A.P. din decembrie 1969. Evidenţiată lună de lună, tânăra Liana Maior, din secţia preparaţia filaturii pieptănate a fabricii „Libertatea“ din Sibiu, îşi depăşeşte cu regularitate sarcina de plan cu 15 la sută, asigurind o bună calitate a firelor Noi pleţe externe dovndite prin competitivitatea sporită a produselor După cum este cunoscut, în viitorul cincinal volumul comerţului exterior va spori cu 40—50 la sută. Ponderea ridicată a judeţului nostru în realizarea de produse desfiicate'"'exportului 'este rezultatul acţiunilor concrete pe care colectivele din întreprinderi le-au obţinut în înfăptuirea sarcinilor de plan şi a indicaţiilor date de partid pe linia creşterii competitivităţii produselor româneşti pe piaţa externă. Pentru a asigura prezenţa cu o gamă tot mai variată de produse de export pe noile pieţe, pentru a le consolida pe cele cîştigate, trebuie să producem mărfuri tot mai bune, mai complexă, mai competitive, îmbunătăţind în permanenţă modul de prezentare. Acest lucru s-a realizat în condiţiuni mult mai bune în 1969 faţă de ceilalţi ani, întreprinderile din judeţul nostru participînd la numeroase tîrguri şi expoziţii internaţionale. De exemplu, întreprinderile constructoare de maşini: „Independenţa“, „Balanţa“, Uzina mecanică Sibiu, I.R.U.M. ,Cibiu, Uzinii ’T..cetdAu-itomecanica“ Mediaş au participat, pînă în prezent, la expoziţii organizate în peste 21 de ţări, respectiv la 26 tîrguri ca: Leipzig, Tripoli, Paris, Bruxelles, Poznan, Teheran, Casablanca, Tunis, Bilbao, Lima, Bagdad, Izmir, Damasc şi altele — maşinile noastre fiind apreciate alături de produsele altor firme cu vechi tradiţii, încărcătorul frontal de buşteni IFRON 203 D produs al I.R.U.M.-ului Sibiu s-a bucurat de aprecierea specialiştilor, creînd perspective valutare importante. Am mai putea aminti şi balanţele, basculele pentru vite, presele cu excentric de diferite mărimi și fierăstraiele al l ternative, autovidanjoarele, autocisternele, autoatelierele, remorcile, betonierele etc., produse de întreprinderile industriale sibiene, ■~-r*—r—~—^—,—-——— (Continuare în pag a lul al Ing. CORNEL ROMOȘAN Tribuna Cluj la ÎNTÎLNIRE CU CITITORII SIBIENI. Redacţia revistei Tribuna Cluj organizează duminică, la ora 11, în sala „Astra“ din strada Gheorghe Bariţiu nr. 5, o şezătoare literară la care vor citi cunoscuţi scriitori din Cluj şi Sibiu. Cu acelaşi prilej, revista clujeană propune cititorilor sibieni o întîlnire de dezbatere la care nădăjduim că-şi vor aduce contribuţia cu mai mulţi intelectuali din reşedinţa noastră de judeţ. In încheierea manifestării, corul de cameră al Casei de cultură a municipiului Sibiu, laureat al celui de-al IX-lea Concurs al formaţiilor artistice de amatori, va susţine un concert cu piesele sale de succes. NOUTĂŢI LA I.C.S. METALO-CHIMICE. La I.C.S. Metalo-chimice Sibiu, printre noile articole intrate zilele acestea în vînzare se află şi o mare cantitate de blocuri din ciment pentru construcţie, de dimensiuni ce echivalează cu circa 3 cărămizi normale. Respectivele blocuri pot fi folosite în construcţia de garaje, garduri şi pereţi despărţitori în camere. EXCURSIE LA BUCUREŞTI. Comitetul judeţean Sibiu al U.T.C. organizează excursii în Capitală, cu tinerii din judeţul nostru, într-o astfel de excursie vor pleca 40 de băieţi şi fete pe data de 1 februarie. Timp de două zile ei vor vedea importante obiective din Bucureşti şi vor face turul Capitalei. NOI SORTIMENTE PENTRU EXPORT. începînd din trimestrul I al acestui an fabrica de produse lactate „Sibiana" din Sibiu va exporta pe pieţele Italiei un nou produs de calitate — brînză „Tibit". De asemenea, va începe exportul în Anglia a noului sortiment de brînză „Cedar" format paralelipipedic care este un produs foarte apreciat şi solicitat pentru calităţile sale. Firma turcă „Abubaker — M. Hardiz", a încheiat și ea recent un contract însemnat privind livrarea către Turcia de produse ale întreprinderii sibiene. r preştri, Belgrad 15. Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Nicolae Plopeanu, transmit, în continuarea vizitei pe care o întreprinde în R.S.F. Iugoslavia, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a sosit joi dimineaţa, la Rieka, important centru industrial al Croaţiei. La sosirea trenului special în gara acestui oraş portuar, înaltul oaspete român a fost întîmpinat cu căldură de Dragutin Haramia, preşedintele Vecel Executive a R.S Croaţia, Neda Andrici, preşedintele Skupstinei oraşului Rieka şi alte oficialităţi locale. Vizita premierului român la Rieka a prilejuit un contact nemijlocit cu unele aspecte ale dezvoltării industriale a Iugoslaviei socialiste, cu o serie de realizări de prestigiu ale economiei acestei ţări. Premierul Ion Gheorghe Maurer, însoţit de Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniş- Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe şi Vasile Şandru ambasadorul României la Belgrad, a fost, în cursul dimineţii, oaspetele muncitorilor şi inginerilor de la cunoscuta uzină „Torpedo“, specializată în producţia de motoare Diesel, motoare pentru navele maritime, maşiniunelte etc. Adresînd un călduros bun venit şefului guvernului român şi personalităţilor care îl însoţesc — în numele colectivului de oameni ai muncii din această unitate industrială , directorul general al uzinei, Marko Seliakovici, a înfăţişat oaspeţilor principalele etape ale dezvoltării întreprinderii, de la micul atelier de reparaţii fondat cu peste un secol în urmă, pînă la moderna uzină de azi. .Directoruluzinei şi-a exprimat deosebita satisfacţie în legătură cu colaborarea excelentă în producţie, statornicită intri „Torpedo“ şi linele nâtreprizindţii din România, cum sunt întreprinderea de utilaj energetic din Bucureşti, uzina de autocamioane „Steagul roşu" din Braşov şi uzinele „Semănătoarea“. Parcurgînd apoi halele secţiilor de fabricare şi asamblare a motoarelor Diesel, înaltul oaspete s-a interesat de caracteristicile procesului de producţie, de randamentul şi nivelul de automatizare ale producţiei. Premierul român s-a întreţinut de asemenea, cu un grup de tehnicieni de la Uzina de autocamioane din Braşov, aflaţi aici în cadrul colaborării dintre cele două întreprinderi. Apoi, preşedintele Consiliului de Miniştri a vizitat şantierele navale „3 Mai“ din Rieka. Avînd o producţie anuală de 10 nave, cu un deplasament variind între 15 000 şi 68 000 de tone, şantierele dispun, totodată, de o fabrică de motoare Diesel, cu care sunt utilate navele produse, întreaga producţie este destinată exportului. Amintind că aici au fost construite şi două nave pentru România, directorul general al şantierelor, Milovan Tuhtan, s-a referit, de asemenea, la perspectivele de colaborare în producţie cu unele întreprinderi din România. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, s-a interesat, îndeaproape, de activitatea de cercetare, precum şi de diferite probleme privind conducerea şi organizarea producţiei, însoţit de Dragutin Haramia, preşedintele Vecei Executive a R.S. Croaţia, premierul Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi oaspeţi români au făcut, de asemenea, o scurtă vizită prin oraşul Rieka, străbătînd principalele bulevarde ale acestuia şi noile cartiere de locuinţe. Port la Marea Adriatică, oraşul se distinge atît prin pitorescul său, cit şi prin importanţa sa economică. Rafinarea petrolului, industria hîrtiei, construcţiile navale, industria constructoare de maşini, industria electrotehnică, activitatea portuară — sunt numai citiva dintre argumentele care (Continuare în pag a IV-a) Vizita preşedintelui Consiliului de Miniştri Ion Gheorghe Maurer ii Iugoslavia A IARĂŞI DESPRE 19FIII SATULUI" Documentîndu-mă zilele trecute asupra unor probleme culturale, am răsfoit paginile ziarului „Telegraful român" şi ale revistei„Astfei“ — Transilvania — din jurul anului 1900. Am intilnit felurite probleme şi n-am dat initial importantă ştirilor mai mărunte prin care se anunţau „producţiuni" diferite, teatrale, muzicale, dar mai cu seamă mixte, prezentate la Sălişte, Ocna Sibiului, Gura Riului, Răşinari etc. de formaţii locale. Evident, îndrumătorii au fost învăţătorii şi in m --.- -» » apinu văţătoarele, care au interpretat uneori şi unele roluri în piese Gîtdindu-ne la aceşti dascăli de ieri, ne-am amintit că în paginile acestea am publicat cu citeva luni în urmă un articol in care sugeram o antrenare a „fiilor satului", intelectuali, în mişcarea culturală locală, în sprijinirea colectivului de conducere a căminului cultural, intr-un cuvlnt in viaţa spirituală — şi de ce nu şi materială? — a satului lor. Nu mă glndeam numai Ia cei domiciliaţi în sat, care slnt sau ar trebui să fie integraţi automat In asemenea îndatoriri, ci In primul rînd Ia cei din centrul judeţean. Socoteam că chemarea lor ar da roade poate surprinzătoare. Nu ne îndoim că ce mai mulţi şi-ar dărui 2—3 seri pe lună ca să se reaşeze alături de rudele, vecinii, prietenii, foştii colegi de şcoală şi consătenii lor — la masa repetiţiilor, să dea îndrumări, sugestii, să participe direct, activ şi continuu la activităţile culturale din satul lor. Mai spuneam atunci că prezenţa acestor „fii ai satului" ar fi un exemplu mobilizator, un stimulent de la inimă la inimă pentru ceilalţi localnici. Ecoul sugestiei noastre a fost nul. Mai precis spus, aproape nul, pentru că s-au găsit totuşi cîţiva activişti culturali care au (Continuare in pag. a ll-a) MIHAI RUSU