Tribuna Sibiului, februarie 1970 (Anul 3, nr. 607-630)

1970-02-21 / nr. 624

Conferinţa judeţeană a sindicatelor PRODUCŢIA — nucleul activităţii sindicatelor Recent a avut loc conferinţa Con­siliului judeţean al sindicatelor, pri­lej de analiză aprofundată a reali­zărilor obţinute de oamenii muncii din uzine, întreprinderi şi instituţii, prilej totodată de consultare critică a maselor In vederea prospectării activităţii pe viitor, într-un climat deosebit de favorabil afirmării ce­lor mai diverse opinii privitoare la sarcinile şi munca sindicatelor, par­ticipanţii la conferinţă au dezbătut pe larg şi cu mult spirit de răspun­dere formele şi procedeele de acţio­nare în organizarea întrecerii so­cialistee pentru mobilizarea şi sti­mularea tuturor categoriilor de an­gajaţi în mişcarea de promovare a noului (invenţii, inovaţii, raţionali­zări). Bilanţul activităţii sindicatelor din judeţ a subliniat, atît prin darea de seamă prezentată cit şi prin cuvîn­­tul participanţilor, realizările anului 3869. Acestea fac dovada largii par­ticipări a producătorilor de bunuri materiale şi spirituale la înfăptuirea prevederilor Congresului al X-lea al P.C.R., relevă gradul înalt de conşti­inţă al membrilor de sindicat, an­trenaţi multilateral în opera de per­fecţionare a organizării şi condu­cerii activităţii social-economice. .Tocmai datorită acestui fapt, în con­textul dezbaterilor din conferinţă, pondere, au avut problemele mun­cii de viitor şi mai ales cele ce sunt organic legate de sarcinile acestui an — ştiut fiind faptul că 1970 este anul care pregăteşte trecerea la un nou cincinal, cu obiective de importanţă fundamentală pentru dezvoltarea ţării. In acest sens con­ferinţa a conturat cu precizie citeva obiective de bază ale muncii sin­dicatelor din judeţul nostru. Ast­fel, pentru îndeplinirea ritmică a planului de producţie la toţi indi­catorii, sindicatele trebuie să-şi concentreze atenţia, în primul rînd, asupra folosirii raţionale şi eficien­te a tuturor capacităţilor de pro­ducţie de care dispune economia judeţului. Faptul că în 1969 aces­tea au avut un indice de utilizare de abia 57 la sută demonstrează că există uriaşe rezerve în subsolul or­ganizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii. De altfel, intr-o ambiantă Critică de ţinută, purtătorii de cu­­vînt au criticat cu multă convin­gere anomaliile care mai persistă în planificare, organizare, aprovizio­narea locurilor de muncă, slaba ca­litate şi întreţinere a maşinilor şi utilajelor. Toate acestea, împreună cu lipsurile ce se manifestă pe linia repartizării în producţie a unor ca­tegorii de muncitori calificaţi (strungari, frezori , la locuri de muncă necorespunzătoare calificării) au diminuat randamentele ce pu­teau fi obţinute. Faţă de cele ară­tate, conferinţa a stabilit sarcini concrete, menite să ducă la eradi­­carea acestor aspecte anacronice pentru o industrie modernă. Indi­cele de utilizare a maşinilor şi in­stalaţiilor trebuie să ajungă în 1970 la 70—75 la sută. Pentru aceasta comitetele sindicatelor, împreună cu comitetele de direcţie, vor acţiona pe linia unei judicioase redistribuiri a forţei de muncă, vor susţine or­ganizatoric formele de calificare, re­calificare şi ridicare a calificării angajaţilor, mai ales în ramurile e­­conomice în care cunoştinţele pro­fesionale se depreciază mai repede datorită ritmului alert al progresu­lui tehnic. Faptul că în industria construc­toare de maşini — şi mai ales pe şantiere — utilaje de mare pro­ductivitate sunt folosite sub capa­cităţi (excavatoare, tractoare, buldo­zere, macarale, staţii de betoane etc.), se cere o intervenţie mai efi­cientă a organizatorilor producţiei, dublată de activităţi educative în­treprinse de sindicate. Tot în acest context, conferinţa înscrie ca sar­cină pentru sindicatele din unităţile beneficiare de investiţii sprijinirea constructorilor cu meseriaşi (zidari, dulgheri, instalatori) şi necalificaţi, care să lucreze, plătiţi, în afara programului. Principal pentru rezolvarea pro­blemelor ridicate de folosirea ra­ţională, eficientă a capacităţilor de producţie este antrenarea multila­terală a specialiştilor la viaţa u­­zinei, ca în jurul acestora să se concentreze întreaga gîndire tehni­că, interesul pentru nou. Numai în acest fel mişcarea de invenţii, ino­vaţii şi raţionalizări poate propăşi. Preocupările pentru îmbunătăţirea proceselor de producţie trebuie să se adîncească. Explorarea şi ex­ploatarea rezervelor spiritului nova­tor nu trebuie să rămînă la simple expuneri, conferinţe etc. ci să pă­şească pe treapta concretului: sta­bilirea unor tematici pentru inova­ţii de perspectivă şi de mare randa­ment antrenarea experienţei acu­mulate la rezolvarea unor proble­me noi, informaţie tehnico-ştiinţifi­­că legată de cerinţele actuale ale economiei noastre. Deci, e vorba de (Continuare în pag. a II-a) T. SOCID Doi dintre elevii anului II al Grupului şcolar „Independenţa“ Sibiu, în timpul practicii la Uzina mecanică Sibiu, sub îndrumarea frezorului Remus Bretoteanu din secţia prelucrări mecanice Emailajul fundamental al vaselor la uzina „Emailul roşu“, Mediaș PROLETARI DIN TOATE TARILE, Vivrp-VA­­ ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AC P.C.R. ȘI AU CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul III, nr. 6241 Sîmbătă, 21 februarie 1970 4 pagini 30 bani Recomandări rumenite la focul neglijenței și nepăsării­­ în economia judeţului nostru, un loc de frunte îl ocupă industria a­­limentară, ale cărei produse se bucură de­ o unanimă apreciere. La rezultatele ei bune un rol de seamă, alături de alţi factori, l-a avut şi respectarea strictă a legislaţiei sa­nitare în vigoare. Dar, nu putem trece cu vederea o serie de defi­cienţe care mai dăinuie încă în u­­nele sectoare ale alimentaţiei publi­ce locale — cum ar fi de exemplu în cel al panificaţiei, în scopul în­lăturării lor. Inspectoratul sanitar de stat judeţean Sibiu a întreprins Un raid plin de învăţăminte ... De ce acolo aşa şi dincolo altfel ? Ora 10 dimineaţa. La întreprin­derea de morărit şi panificaţie Si­biu se lucrează de zor. Pătrundem în halele unde se desfăşoară, în in­timitatea sa, procesul de preparare a plinii (malaxare, coacere) şi în magazia în care tovarăşul Martin Guist — recepţioner — primeşte şi aşează cu grijă în ambalaje, îm­bietoarele pîini rumenite. Pretutin­deni ordine, curăţenie. Oamenii în alb te străjuiesc din toate părţile, voind parcă a-ţi spune­ .Nu ne ţine de vorbă, tovarăşe! Minutele se nu­mără la noi în zeci de pîini pe care populaţia oraşului le aşteaptă!". Te simţi parcă jenat pentru "minutul furat", le urezi spor la treabă şi urci scările animat de-un senti­ment de admiraţie sinceră. Poposim apoi în curtea întreprin­derii. In faţa rampelor ce stabilesc legătura cu magazia sînt trase două autodube, special amenajate pen­tru transportul pîinii către unităţile de desfacere. In fata uşilor deschi­se ale uneia din maşini, cu numă­rul 31-SB-307, se află tovarăşul Alexandru Oana (încărcător), în plină activitate ... La picioarele sale, trîntite la pămînt, expuse deci poluării masive cu praf, noroi și microbi, cîteva ambalaje din plas­tic pentru transportul pîinii! Ne-am apropiat, și nu mică ne-a fost mi­rarea văzîndu-1 cum aruncă pîinile, una peste alta — fără a le mai a­­șeza în ambalaje — direct pe po­deaua mașinii. — Tovarășe ... — Știu ce vreți să spuneți. Ni s-a mai spus, dar pîinea trebuie să plece și ambalaje nu am! — Bine, dar cele de la picioarele dumitale care stau în noroi ... — am încercat noi să-l apostrofăm ... — Știu, dar ast­a-i situația! N-a­vem, sîntem puţini și pîinea trebuie să plece! Asupra acestui din urmă aspect — care încalcă în mod vădit legis­laţia sanitară, periclitînd sănătatea consumatorilor — ar trebui ca di­recţia întreprinderii să mediteze şi să ia de urgenţă măsuri. Asemenea măsuri încît pîinea (a cărei singu­ră protecţie sanitară împotriva pra­fului şi microbilor o reprezintă la ora actuală ambalajele sub formă de lăzi) să nu se mai manipuleze şi să se transporte în condiţiile mai sus amintite. Iar tovarăşului Martin Guist —­ în sarcina căruia intră şi misiunea de a urmări şi controla operaţiunea de încărcare a pîinii — după cum reiese din relatările obţinute de la tovarăşul Ivan de la serviciul trans­port — îi punem fireasca întrebare: „De ce acolo în magazie aşa ... şi dincoace de rampă altfel? Oare nu tot despre aceeaşi pîine este vorba?". Puneţi rafturi, scoateţi rafturi!! O legislaţie sanitară de mult in­trată în tradiţie şi încă în vigoare obligă unităţile producătoare de pâine să asigure transportul aces­teia în condiţiuni care să o fereas­că de contactul direct cu praful (n.n. microbii!). în acest scop în autodubele date în circulaţie au fost montate raf­turi metalice etajate, de aşa ma­nieră situate, încît să asigure am­balajelor stas, fabricate din mate­rial plastic (navetelor), un spaţiu fix corespunzător, iar pîinea să o ferească în timpul transportului de contactul direct cu fundul ambala­jului, situat imediat deasupra. Ba mai mult, o altă legislaţie interzice cu desăvîrşire aducerea de modifi­cări autovehiculelor destinate aces­tui scop. In urma controlului efectuat re­iese că, la o bună parte din mij­loacele auto existente, rafturile au fost demontate în scopul măririi ca­pacităţii de transport. Navetele cu pîine continuă a fi trasportate în sistem de stivă, neputîndu-se asigura protecţia sanitară a pîinii. Lipsa de răspundere, nepăsarea faţă de normele sanitare, stabilite prin hotărîri ale Consiliului de Mi­niştri, merge şi mai departe! ... „Dac-am desfiinţat rafturile din ma­şini, de ce n-am desfiinţat şi siste­mul de transport cu lăzi şi nave­te?!!". Aşa se explică de ce la sondajul efectuat de noi, la două autovehi­cule (nr. 31-SB-307 şi 31-SB-317), am găsit pîinea transportîndu-se, a­­runcată fără nici un fel de amba­(Continuare în pag. a II-a) dr. DUMITRU SUCIU dr. SERGHIEVSKI SVETOSLAV de la Inspectoratul sanitar de stat judeţean Sibiu Cele de mai jos vorbesc despre o întreprindere cu vechi tradiţii în producerea, transportul şi distribu­ţia energiei electrice. E de ştiut că întreprinderea de reţele electrice Sibiu şi-a cîştigat un bun renume, de-a lungul a foarte multor ani. De la un modest început, limitat cu ani în urmă, la începutul lui 1970, în­treprinderea alimentează un total de circa 172 000 consumatori pe aria judeţelor Sibiu, Alba, Mureş, Bra­şov şi Vîlcea. Dintre aceştia, circa 120 sunt mari consumatori indus­triali. Cele bune să se adune pe lingă sarcinile de bază de a transporta prin reţele energia elec­trică şi de a o distribui consumato­rilor stabiliţi, întreprinderea sibiană are construcţii şi instalaţii în care funcţionează şi produc rentabil o serie de secţii şi ateliere. Dacă ar fi să ne oprim numai asupra secţii­lor: construcţii de reţele şi de elec­trificare, bobinaj, construcţii meta­lice specifice sau atelierul de pro­iectare, şi tot s-ar putea prezenta o oglindă cu certe aspecte pozitive. Cum judeţul nostru este de mult­ electrificat în întregime, şantierele constructorilor sibieni de reţele s-au amplasat în judeţul Alba, pe raza judeţului Sibiu făcîndu-se, în 1969, numai extinderi cerute de dezvolta­rea unor localităţi şi zone indus­triale. In Alba s-au construit, anul trecut, nu mai puţin de şapte axe de 20 kV: Şard—Poiana Ampoiului, Pianul de Sus—Purcăreşti, Sînbene­­dic—Alecuş, Mireteu—Agmariu, Iz­­bicioara—Măgura, Ocoliş—Remec, Bugiu—Bisericani, totalizînd aproa­pe 45 km linie construită. Au fost electrificate 26 sate printre care: Blandiana, Agmariu, Bisericani, Strugari, Ampoita, Meteş etc. Pentru 1970 sunt prevăzute a se electrifica 49 sate, toate în Munţii Apuseni, şi 52 extinderi în sate an­terior electrificate. Valoarea de plan a acestor lucrări se ridică la peste 11 milioane lei. Se vor construi, ast­fel, încă opt axe de 20 kV, printre care: Cepedea Nouă—Şoimuş, Gura Roşia—Abrud—Morăreşti, Izvorul Ampoiului—Dealul Roatei, Căpîlna Deal—Şugag, Albac—Metişeşti, Cîm­­peni—Avram Iancu—Tîrsa. Toate proiectele lucrărilor pome­nite au fost gîndite şi executate în atelierul de proiectări al întreprin­derii. în anul trecut harnicii pro­iectanţi au dat un beneficiu peste plan de 326 000 lei. Bobinatorii Tot atît de rodnică, poate mai in­teresantă în ceea ce priveşte mun­ca de creaţie şi realizare, este acti­vitatea secţiei de reparat transfor­matoare şi maşini rotative. Astfel, în 1969 s-au reparat 20 transforma­toare de mare putere (peste 10 MVA), 18 transformatoare de putere medie (între 1—10 MVA) şi 190 sub 1 MVA. Iată un frumos total de 228 transformatoare reparate, cu ca­re bobinatorii secţiei se pot mîndri. La aceasta se cade să adăugăm re­pararea a circa 300 bucăţi maşini rotative (generatoare şi motoare). Apoi s-au confecţionat o serie de bobine de stingere —­ elemente de deosebită importanţă pentru secu­ritatea liniilor de înaltă tensiune — (21 bucăţi de 6 kV şi 26 bucăţi de 20 kV, toate cu reglaj în trepte). Ceea ce este de semnalat, s-au pro­iectat şi executat pentru prima dată în ţară zece bobine de 20 kV cu reglaj continuu. Asta înseamnă mic­şorarea cotelor de import la aceste dispozitive. S-au verificat 15 000 contoare şi 7 500 aparate de măsură. Tot o realizare importantă este exe­cutarea unui prototip de comutator cu reglaj sub sarcină pentru tensi­uni de 35 kV şi intensitate de 50 amperi. Dispozitivul s-a aplicat cu (Continuare în pag. a II-a) LADMISS ANDREESCU PE DRUMURILE LUMINII • Inovaţii, prototipuri şi oameni de ispravă • „Axele“ de 20 kV în munţii lui Horea, în Ţebea lancului • Clemele... • De unde se vede că... Veşti din Mediaş D In strada Republicii nr. 3. la magazinul nr. 39, zilele trecute s-a deschis o frumoasă şi inte­resantă expoziţie cu vînzare­a produselor industriale de menaj. Sunt expuse peste 500 articole de menaj, printre care vase e­­mailate produse de uzina „Emai­lul roşu“, articole din masă plas­tică, tacîmuri inoxidabile şi zin­­cate, vane pentru baie, autosi­­foane cu capsule, perii rotative şi multe altele. A început în anul trecut şi con­tinuat în acest an, magazinul nr. 5 „Confecţia" a fost complet re­înnoit mărindu-şi, totodată, spa­ţiul cu 70 m­p. Magazinul în pre­zent are o înfăţişare modernă, este amenajat cu mult gust, în­zestrat cu mobilier modern. In magazin este expus şi vîn­­dut un bogat sortiment de con­fecţii pentru bărbaţi.­­ Cu sprijinul efectiv al consi­liului popular local, biblioteca municipiului Mediaş a fost mu­tată într-un nou local, complet reamenajat. Sediul bibliotecii se află tot la vechea adresă, adică în strada­­23 August nr. 3, numai că s-a mutat la etajul doi. Acum spa­ţiul rezervat acestei instituţii se compune din şapte săli, fiind împărţită în două mari secţii — una pentru adulţi şi alta pen­tru copii. Biblioteca dispune de peste 30 000 volume în limbile română, germană, maghiară şi altele. I. GRITO Pag. a II-a In numărul Sport Rubrica de informaţii AZI... AZI... Tribuna literară şi artistică Trupe teatrale româneşti prin Sibiul veacului trecut Pentru un muzeu cultural al Sibiului Pag. a IlI-a Actualitatea internaţională Pag. a IV-a SECŢIA I.M.A. sector mecanic al C. A. P. Pe baza hotărîrilor Congresului al X-lea al P.C.R. şi a complexului de măsuri stabilite de conducerea par­tidului pentru îmbunătățirea multi­laterală a activității în agricultura cooperatistă, plenara Consiliului U.N.C.A.P. din decembrie 1969 a ho­­tărît perfecţionarea formelor de or­ganizare şi retribuire a muncii în C.A.P., precum şi sarcini sporite ce revin întreprinderilor pentru meca­nizarea agriculturii. La data de 1. I. 1970 în cele 4 I.M.A. din judeţul nostru existau 1 198 tractoare fizice, 507 combine pentru păioase, 623 semănători di­ferite, 145 maşini de plantat cartofi şi multe alte utilaje care au permis în anul 1969 să se execute peste 40 feluri de lucrări. In baza ordinului 516/1969 al M.A.S. în cele 4 I.M.A. din judeţ au mai fost înfiinţate încă 25 secţii noi, pe lingă cele 61 existente, asi­­gurîndu-se în acest fel o mai bună deservire a cooperativelor agricole. Important este că aceste secţii au un caracter permanent şi sunt dota­te cu tractoarele şi maşinile nece­sare executării lucrărilor agricole şi a transporturilor. Secţia de mecanizare va funcţiona ca sector mecanic al cooperativei. Mecanizatorii vor executa contra cost atît lucrările mecanizate în producţia vegetală şi în zootehnie, exploatarea utilajelor de irigat şi a mijloacelor de transport, cit şi lucrările de introducere a mecani­zării în fermele zootehnice, repara­ţii şi întreţineri la maşinile şi in­stalaţiile din cooperativă şi alte lu­crări de care aceasta are nevoie, folosind în acest scop mijloacele mecanice din dotarea secţiei. Secţia de mecanizare îşi desfăşoa­ră activitatea pe baza contractului de lucrări încheiat între cooperativa agricolă şi întreprinderea de meca­nizare, răspunzînd faţă de consiliul de conducere al cooperativei pen­tru executarea lucrărilor prevăzute în contract şi faţă de conducerea în­treprinderii pentru îndeplinirea pla­nului de producţie şi economic al secţiei. Un element nou în organizarea şi activitatea secţiilor îl constituie fap­tul că inginerul şef al cooperativei, ca reprezentant al statului, coordo­nează activitatea secţiei de mecani­zare din cooperativă, răspunzînd a­­tît de îndeplinirea sarcinilor de pro­ducţie ale cooperativei, cît şi de realizarea planului de producţie al secţiei, pentru lucrările prevăzute a se executa la cooperativă. Salarizarea inginerului şef din cooperativă este legată şi de modul cum se realizează veniturile secţiei din lucrările executate la C.A.P. prevăzute în contractul de lucrări. Activitatea secţiei de mecanizare se desfăşoară pe baza unui program de lucru săptămînal, întocmit de inginerul şef din cooperativă, cu acordul consiliului de conducere al acesteia şi însuşit de şeful secţiei de mecanizare. Nu ne mai despart prea multe zile pînă la începerea lucrărilor din campania de primăvară. Inginerii şefi din C.A.P., inginerii coordona­tori din I.M.A. şi şefii secţiilor de mecanizare trebuie să mai revadă încă o dată planurile şi organizarea muncii pentru sectorul mecanic şi restul sectoarelor, pentru a folosi cu eficienţă maximă baza materială existentă. Recepţionarea lucrărilor va fi e­­fectuată de o comisie constituită din inginerul şef al cooperativei a­­gricole, şeful secţiei de mecanizare şi membrii ai conducerii cooperati­vei, desemnaţi de consiliul de con­ducere. Această comisie răspunde în faţa consiliului de conducere şi a adunării generale de modul cum efectuează recepţia lucrărilor şi de corectitudinea datelor înscrise în ac­tele de recepţie. In cazul în care se constată exe­cutarea unor lucrări necorespunză­toare, inginerul şef ia măsuri de refacere a lucrărilor pe cheltuiala celor vinovaţi şi poate aplica re­duceri de pînă la 1/3 din salariul tarifar lunar al salariaţilor care s-au abătut de la programul de lucru. In acest an vom primi in dotare s 65 tractoare pentru legumicultura, pomicultură, viticultură şi pentru lucrări pe terenuri în pantă, cu toa­tă sistema de maşini, avînd posi­bilitatea să extindem astfel mecani­zarea şi în aceste sectoare. In atenţia inginerului şef din C.A.P., a şefului secţiei de mecani­zare va trebui să stea executarea întregului volum de lucrări contrac­tat pentru Fr°ductia vegetală. Secţia de mecanizare va trebui să execute lucrări de introducere a mecanizării în zootehnie, cum sunt alimentări cu apă, instalaţii pentru evacuarea mecanică a gunoiului, instalaţii de muls mecanic, monta­rea utilajelor pentru pregătirea fu­­­­rajelor, instalaţii de încălzire şi ilu­(Continuare în pag. a II-a) Ing. ILIE CÅTOIU şeful sectorului mecanizare din Direcţia agricolă judeţeană r OMENIE Mai mulţi cititori ne scriu, îndemnîndu-ne sa dăm curs gîndurilor lor, păţaniilor lor. Evantaiul celor încredinţate scrisorilor are o deschidere atît de largă încît ne e im­posibil să dăm curs tuturor pe parcursul acestei file de blocnotes. ...în februarie, călătoream cu trenul auto­motor de la Copşa Mică la Sibiu — ne scrie V. Dumitru din Copşa Mică. Cele ce urmează se constituie din indig­nare, revoltă şi multă, multă mulţumire. Octogenarul Andrei Roth, din Şeica Mare, s-a urcat în tren, în drum, spre spitalul din Sibiu, avînd un picior beteag. Vreo zece găligani de 17—18 ani, tolăniţi, îşi vedeau de-ale lor. Nici gînd să ofere un loc bu­nicului. Arhinormala faptă omenească a săvîrşit-o un cetăţean mai vîrstnic, pe nu­mele lui Gh. Pascu din Mediaş. Infierînd CARNET neomenia grupului de adolescenţi, cititorul nostru ne îndeamnă să-l pomenim pe ome­nosul bărbat din Mediaş sub titlul ,,O faptă demnă de lăudat“. Sigur, nu-i vorbă să afirmăm altfel decît zice cititorul nos­tru. Ci că asemenea fapte ar trebui să fie, cum se zice, prezente la tot pasul. Ieşita din „balamalele“ cotidianului nostru e comportarea găliganilor. Drept pentru care o înserăm cu regretul de a nu le putea afişa numele . . . ...M. Sasu, din Răşinari, fiindu-i soţia grav bolnavă, s-a dus într-o zi de dumi­nică, la dispensar. Moaşa A. Goţa, chemată la domiciliul bolnavei, nu se du­ce pe mo­tiv că... n-are nici un medicament. Omul duce bolnava, într-un căruţ, la dispensar. Rămîne în faţa dispensarului cu bolnava aşteptînd salvarea. Trecînd întîmplător pe acolo, cu soţia, dr. C. Mihu (fost medic în comuna) se opreşte, o consultă, o în­grijeşte pînă la venirea salvării. ..Le mulţumesc cu profund respect şi le doresc mult succes în specialitatea de medic căci mi-au salvat soţia, mama celor doi copii pe care-i am“ — îşi urmează citito­rul nostru firul gîndurilor. Sigur, emulul lui Hippocrat şi-a făcut doar datoria. Nu e mai puţin adevărat că alţii (avem şi dintr-aceştia) uită de nişte legăminte ţinînd de cea mai obişnuită etică profesională. Şi, e adevărat, în comparaţie, doctorul lăudat merită cu prisosinţă un gînd fierbinte de recunoştinţă . . . ...Oamenii întîlnesc în drumul vieţii şi unele şi altele. Fapte obişnuite, cotidiene, obligaţii moral-etice îmbracă relief de adîncă omenie. Obligaţii obişnuite, cotidiene, iscate din uitarea sau ignorarea deliberată a unor reguli etice, elementare, îmbracă veşmîntul infamant al neomeniei. Ce cale de eradicare alegem ? Exemplul bon, popularizarea lui? Şi asta. Optăm, însă, mai degrabă, pentru bisturiul-corecţie numit oprobiul public. Din motive de eficienţă l V, nem.

Next