Tribuna Sibiului, februarie 1970 (Anul 3, nr. 607-630)
1970-02-21 / nr. 624
Conferinţa judeţeană a sindicatelor PRODUCŢIA — nucleul activităţii sindicatelor Recent a avut loc conferinţa Consiliului judeţean al sindicatelor, prilej de analiză aprofundată a realizărilor obţinute de oamenii muncii din uzine, întreprinderi şi instituţii, prilej totodată de consultare critică a maselor In vederea prospectării activităţii pe viitor, într-un climat deosebit de favorabil afirmării celor mai diverse opinii privitoare la sarcinile şi munca sindicatelor, participanţii la conferinţă au dezbătut pe larg şi cu mult spirit de răspundere formele şi procedeele de acţionare în organizarea întrecerii socialistee pentru mobilizarea şi stimularea tuturor categoriilor de angajaţi în mişcarea de promovare a noului (invenţii, inovaţii, raţionalizări). Bilanţul activităţii sindicatelor din judeţ a subliniat, atît prin darea de seamă prezentată cit şi prin cuvîntul participanţilor, realizările anului 3869. Acestea fac dovada largii participări a producătorilor de bunuri materiale şi spirituale la înfăptuirea prevederilor Congresului al X-lea al P.C.R., relevă gradul înalt de conştiinţă al membrilor de sindicat, antrenaţi multilateral în opera de perfecţionare a organizării şi conducerii activităţii social-economice. .Tocmai datorită acestui fapt, în contextul dezbaterilor din conferinţă, pondere, au avut problemele muncii de viitor şi mai ales cele ce sunt organic legate de sarcinile acestui an — ştiut fiind faptul că 1970 este anul care pregăteşte trecerea la un nou cincinal, cu obiective de importanţă fundamentală pentru dezvoltarea ţării. In acest sens conferinţa a conturat cu precizie citeva obiective de bază ale muncii sindicatelor din judeţul nostru. Astfel, pentru îndeplinirea ritmică a planului de producţie la toţi indicatorii, sindicatele trebuie să-şi concentreze atenţia, în primul rînd, asupra folosirii raţionale şi eficiente a tuturor capacităţilor de producţie de care dispune economia judeţului. Faptul că în 1969 acestea au avut un indice de utilizare de abia 57 la sută demonstrează că există uriaşe rezerve în subsolul organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii. De altfel, intr-o ambiantă Critică de ţinută, purtătorii de cuvînt au criticat cu multă convingere anomaliile care mai persistă în planificare, organizare, aprovizionarea locurilor de muncă, slaba calitate şi întreţinere a maşinilor şi utilajelor. Toate acestea, împreună cu lipsurile ce se manifestă pe linia repartizării în producţie a unor categorii de muncitori calificaţi (strungari, frezori , la locuri de muncă necorespunzătoare calificării) au diminuat randamentele ce puteau fi obţinute. Faţă de cele arătate, conferinţa a stabilit sarcini concrete, menite să ducă la eradicarea acestor aspecte anacronice pentru o industrie modernă. Indicele de utilizare a maşinilor şi instalaţiilor trebuie să ajungă în 1970 la 70—75 la sută. Pentru aceasta comitetele sindicatelor, împreună cu comitetele de direcţie, vor acţiona pe linia unei judicioase redistribuiri a forţei de muncă, vor susţine organizatoric formele de calificare, recalificare şi ridicare a calificării angajaţilor, mai ales în ramurile economice în care cunoştinţele profesionale se depreciază mai repede datorită ritmului alert al progresului tehnic. Faptul că în industria constructoare de maşini — şi mai ales pe şantiere — utilaje de mare productivitate sunt folosite sub capacităţi (excavatoare, tractoare, buldozere, macarale, staţii de betoane etc.), se cere o intervenţie mai eficientă a organizatorilor producţiei, dublată de activităţi educative întreprinse de sindicate. Tot în acest context, conferinţa înscrie ca sarcină pentru sindicatele din unităţile beneficiare de investiţii sprijinirea constructorilor cu meseriaşi (zidari, dulgheri, instalatori) şi necalificaţi, care să lucreze, plătiţi, în afara programului. Principal pentru rezolvarea problemelor ridicate de folosirea raţională, eficientă a capacităţilor de producţie este antrenarea multilaterală a specialiştilor la viaţa uzinei, ca în jurul acestora să se concentreze întreaga gîndire tehnică, interesul pentru nou. Numai în acest fel mişcarea de invenţii, inovaţii şi raţionalizări poate propăşi. Preocupările pentru îmbunătăţirea proceselor de producţie trebuie să se adîncească. Explorarea şi exploatarea rezervelor spiritului novator nu trebuie să rămînă la simple expuneri, conferinţe etc. ci să păşească pe treapta concretului: stabilirea unor tematici pentru inovaţii de perspectivă şi de mare randament antrenarea experienţei acumulate la rezolvarea unor probleme noi, informaţie tehnico-ştiinţifică legată de cerinţele actuale ale economiei noastre. Deci, e vorba de (Continuare în pag. a II-a) T. SOCID Doi dintre elevii anului II al Grupului şcolar „Independenţa“ Sibiu, în timpul practicii la Uzina mecanică Sibiu, sub îndrumarea frezorului Remus Bretoteanu din secţia prelucrări mecanice Emailajul fundamental al vaselor la uzina „Emailul roşu“, Mediaș PROLETARI DIN TOATE TARILE, Vivrp-VA ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AC P.C.R. ȘI AU CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul III, nr. 6241 Sîmbătă, 21 februarie 1970 4 pagini 30 bani Recomandări rumenite la focul neglijenței și nepăsării în economia judeţului nostru, un loc de frunte îl ocupă industria alimentară, ale cărei produse se bucură de o unanimă apreciere. La rezultatele ei bune un rol de seamă, alături de alţi factori, l-a avut şi respectarea strictă a legislaţiei sanitare în vigoare. Dar, nu putem trece cu vederea o serie de deficienţe care mai dăinuie încă în unele sectoare ale alimentaţiei publice locale — cum ar fi de exemplu în cel al panificaţiei, în scopul înlăturării lor. Inspectoratul sanitar de stat judeţean Sibiu a întreprins Un raid plin de învăţăminte ... De ce acolo aşa şi dincolo altfel ? Ora 10 dimineaţa. La întreprinderea de morărit şi panificaţie Sibiu se lucrează de zor. Pătrundem în halele unde se desfăşoară, în intimitatea sa, procesul de preparare a plinii (malaxare, coacere) şi în magazia în care tovarăşul Martin Guist — recepţioner — primeşte şi aşează cu grijă în ambalaje, îmbietoarele pîini rumenite. Pretutindeni ordine, curăţenie. Oamenii în alb te străjuiesc din toate părţile, voind parcă a-ţi spune .Nu ne ţine de vorbă, tovarăşe! Minutele se numără la noi în zeci de pîini pe care populaţia oraşului le aşteaptă!". Te simţi parcă jenat pentru "minutul furat", le urezi spor la treabă şi urci scările animat de-un sentiment de admiraţie sinceră. Poposim apoi în curtea întreprinderii. In faţa rampelor ce stabilesc legătura cu magazia sînt trase două autodube, special amenajate pentru transportul pîinii către unităţile de desfacere. In fata uşilor deschise ale uneia din maşini, cu numărul 31-SB-307, se află tovarăşul Alexandru Oana (încărcător), în plină activitate ... La picioarele sale, trîntite la pămînt, expuse deci poluării masive cu praf, noroi și microbi, cîteva ambalaje din plastic pentru transportul pîinii! Ne-am apropiat, și nu mică ne-a fost mirarea văzîndu-1 cum aruncă pîinile, una peste alta — fără a le mai așeza în ambalaje — direct pe podeaua mașinii. — Tovarășe ... — Știu ce vreți să spuneți. Ni s-a mai spus, dar pîinea trebuie să plece și ambalaje nu am! — Bine, dar cele de la picioarele dumitale care stau în noroi ... — am încercat noi să-l apostrofăm ... — Știu, dar asta-i situația! N-avem, sîntem puţini și pîinea trebuie să plece! Asupra acestui din urmă aspect — care încalcă în mod vădit legislaţia sanitară, periclitînd sănătatea consumatorilor — ar trebui ca direcţia întreprinderii să mediteze şi să ia de urgenţă măsuri. Asemenea măsuri încît pîinea (a cărei singură protecţie sanitară împotriva prafului şi microbilor o reprezintă la ora actuală ambalajele sub formă de lăzi) să nu se mai manipuleze şi să se transporte în condiţiile mai sus amintite. Iar tovarăşului Martin Guist — în sarcina căruia intră şi misiunea de a urmări şi controla operaţiunea de încărcare a pîinii — după cum reiese din relatările obţinute de la tovarăşul Ivan de la serviciul transport — îi punem fireasca întrebare: „De ce acolo în magazie aşa ... şi dincoace de rampă altfel? Oare nu tot despre aceeaşi pîine este vorba?". Puneţi rafturi, scoateţi rafturi!! O legislaţie sanitară de mult intrată în tradiţie şi încă în vigoare obligă unităţile producătoare de pâine să asigure transportul acesteia în condiţiuni care să o ferească de contactul direct cu praful (n.n. microbii!). în acest scop în autodubele date în circulaţie au fost montate rafturi metalice etajate, de aşa manieră situate, încît să asigure ambalajelor stas, fabricate din material plastic (navetelor), un spaţiu fix corespunzător, iar pîinea să o ferească în timpul transportului de contactul direct cu fundul ambalajului, situat imediat deasupra. Ba mai mult, o altă legislaţie interzice cu desăvîrşire aducerea de modificări autovehiculelor destinate acestui scop. In urma controlului efectuat reiese că, la o bună parte din mijloacele auto existente, rafturile au fost demontate în scopul măririi capacităţii de transport. Navetele cu pîine continuă a fi trasportate în sistem de stivă, neputîndu-se asigura protecţia sanitară a pîinii. Lipsa de răspundere, nepăsarea faţă de normele sanitare, stabilite prin hotărîri ale Consiliului de Miniştri, merge şi mai departe! ... „Dac-am desfiinţat rafturile din maşini, de ce n-am desfiinţat şi sistemul de transport cu lăzi şi navete?!!". Aşa se explică de ce la sondajul efectuat de noi, la două autovehicule (nr. 31-SB-307 şi 31-SB-317), am găsit pîinea transportîndu-se, aruncată fără nici un fel de amba(Continuare în pag. a II-a) dr. DUMITRU SUCIU dr. SERGHIEVSKI SVETOSLAV de la Inspectoratul sanitar de stat judeţean Sibiu Cele de mai jos vorbesc despre o întreprindere cu vechi tradiţii în producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice. E de ştiut că întreprinderea de reţele electrice Sibiu şi-a cîştigat un bun renume, de-a lungul a foarte multor ani. De la un modest început, limitat cu ani în urmă, la începutul lui 1970, întreprinderea alimentează un total de circa 172 000 consumatori pe aria judeţelor Sibiu, Alba, Mureş, Braşov şi Vîlcea. Dintre aceştia, circa 120 sunt mari consumatori industriali. Cele bune să se adune pe lingă sarcinile de bază de a transporta prin reţele energia electrică şi de a o distribui consumatorilor stabiliţi, întreprinderea sibiană are construcţii şi instalaţii în care funcţionează şi produc rentabil o serie de secţii şi ateliere. Dacă ar fi să ne oprim numai asupra secţiilor: construcţii de reţele şi de electrificare, bobinaj, construcţii metalice specifice sau atelierul de proiectare, şi tot s-ar putea prezenta o oglindă cu certe aspecte pozitive. Cum judeţul nostru este de mult electrificat în întregime, şantierele constructorilor sibieni de reţele s-au amplasat în judeţul Alba, pe raza judeţului Sibiu făcîndu-se, în 1969, numai extinderi cerute de dezvoltarea unor localităţi şi zone industriale. In Alba s-au construit, anul trecut, nu mai puţin de şapte axe de 20 kV: Şard—Poiana Ampoiului, Pianul de Sus—Purcăreşti, Sînbenedic—Alecuş, Mireteu—Agmariu, Izbicioara—Măgura, Ocoliş—Remec, Bugiu—Bisericani, totalizînd aproape 45 km linie construită. Au fost electrificate 26 sate printre care: Blandiana, Agmariu, Bisericani, Strugari, Ampoita, Meteş etc. Pentru 1970 sunt prevăzute a se electrifica 49 sate, toate în Munţii Apuseni, şi 52 extinderi în sate anterior electrificate. Valoarea de plan a acestor lucrări se ridică la peste 11 milioane lei. Se vor construi, astfel, încă opt axe de 20 kV, printre care: Cepedea Nouă—Şoimuş, Gura Roşia—Abrud—Morăreşti, Izvorul Ampoiului—Dealul Roatei, Căpîlna Deal—Şugag, Albac—Metişeşti, Cîmpeni—Avram Iancu—Tîrsa. Toate proiectele lucrărilor pomenite au fost gîndite şi executate în atelierul de proiectări al întreprinderii. în anul trecut harnicii proiectanţi au dat un beneficiu peste plan de 326 000 lei. Bobinatorii Tot atît de rodnică, poate mai interesantă în ceea ce priveşte munca de creaţie şi realizare, este activitatea secţiei de reparat transformatoare şi maşini rotative. Astfel, în 1969 s-au reparat 20 transformatoare de mare putere (peste 10 MVA), 18 transformatoare de putere medie (între 1—10 MVA) şi 190 sub 1 MVA. Iată un frumos total de 228 transformatoare reparate, cu care bobinatorii secţiei se pot mîndri. La aceasta se cade să adăugăm repararea a circa 300 bucăţi maşini rotative (generatoare şi motoare). Apoi s-au confecţionat o serie de bobine de stingere — elemente de deosebită importanţă pentru securitatea liniilor de înaltă tensiune — (21 bucăţi de 6 kV şi 26 bucăţi de 20 kV, toate cu reglaj în trepte). Ceea ce este de semnalat, s-au proiectat şi executat pentru prima dată în ţară zece bobine de 20 kV cu reglaj continuu. Asta înseamnă micşorarea cotelor de import la aceste dispozitive. S-au verificat 15 000 contoare şi 7 500 aparate de măsură. Tot o realizare importantă este executarea unui prototip de comutator cu reglaj sub sarcină pentru tensiuni de 35 kV şi intensitate de 50 amperi. Dispozitivul s-a aplicat cu (Continuare în pag. a II-a) LADMISS ANDREESCU PE DRUMURILE LUMINII • Inovaţii, prototipuri şi oameni de ispravă • „Axele“ de 20 kV în munţii lui Horea, în Ţebea lancului • Clemele... • De unde se vede că... Veşti din Mediaş D In strada Republicii nr. 3. la magazinul nr. 39, zilele trecute s-a deschis o frumoasă şi interesantă expoziţie cu vînzarea produselor industriale de menaj. Sunt expuse peste 500 articole de menaj, printre care vase emailate produse de uzina „Emailul roşu“, articole din masă plastică, tacîmuri inoxidabile şi zincate, vane pentru baie, autosifoane cu capsule, perii rotative şi multe altele. A început în anul trecut şi continuat în acest an, magazinul nr. 5 „Confecţia" a fost complet reînnoit mărindu-şi, totodată, spaţiul cu 70 mp. Magazinul în prezent are o înfăţişare modernă, este amenajat cu mult gust, înzestrat cu mobilier modern. In magazin este expus şi vîndut un bogat sortiment de confecţii pentru bărbaţi. Cu sprijinul efectiv al consiliului popular local, biblioteca municipiului Mediaş a fost mutată într-un nou local, complet reamenajat. Sediul bibliotecii se află tot la vechea adresă, adică în strada23 August nr. 3, numai că s-a mutat la etajul doi. Acum spaţiul rezervat acestei instituţii se compune din şapte săli, fiind împărţită în două mari secţii — una pentru adulţi şi alta pentru copii. Biblioteca dispune de peste 30 000 volume în limbile română, germană, maghiară şi altele. I. GRITO Pag. a II-a In numărul Sport Rubrica de informaţii AZI... AZI... Tribuna literară şi artistică Trupe teatrale româneşti prin Sibiul veacului trecut Pentru un muzeu cultural al Sibiului Pag. a IlI-a Actualitatea internaţională Pag. a IV-a SECŢIA I.M.A. sector mecanic al C. A. P. Pe baza hotărîrilor Congresului al X-lea al P.C.R. şi a complexului de măsuri stabilite de conducerea partidului pentru îmbunătățirea multilaterală a activității în agricultura cooperatistă, plenara Consiliului U.N.C.A.P. din decembrie 1969 a hotărît perfecţionarea formelor de organizare şi retribuire a muncii în C.A.P., precum şi sarcini sporite ce revin întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii. La data de 1. I. 1970 în cele 4 I.M.A. din judeţul nostru existau 1 198 tractoare fizice, 507 combine pentru păioase, 623 semănători diferite, 145 maşini de plantat cartofi şi multe alte utilaje care au permis în anul 1969 să se execute peste 40 feluri de lucrări. In baza ordinului 516/1969 al M.A.S. în cele 4 I.M.A. din judeţ au mai fost înfiinţate încă 25 secţii noi, pe lingă cele 61 existente, asigurîndu-se în acest fel o mai bună deservire a cooperativelor agricole. Important este că aceste secţii au un caracter permanent şi sunt dotate cu tractoarele şi maşinile necesare executării lucrărilor agricole şi a transporturilor. Secţia de mecanizare va funcţiona ca sector mecanic al cooperativei. Mecanizatorii vor executa contra cost atît lucrările mecanizate în producţia vegetală şi în zootehnie, exploatarea utilajelor de irigat şi a mijloacelor de transport, cit şi lucrările de introducere a mecanizării în fermele zootehnice, reparaţii şi întreţineri la maşinile şi instalaţiile din cooperativă şi alte lucrări de care aceasta are nevoie, folosind în acest scop mijloacele mecanice din dotarea secţiei. Secţia de mecanizare îşi desfăşoară activitatea pe baza contractului de lucrări încheiat între cooperativa agricolă şi întreprinderea de mecanizare, răspunzînd faţă de consiliul de conducere al cooperativei pentru executarea lucrărilor prevăzute în contract şi faţă de conducerea întreprinderii pentru îndeplinirea planului de producţie şi economic al secţiei. Un element nou în organizarea şi activitatea secţiilor îl constituie faptul că inginerul şef al cooperativei, ca reprezentant al statului, coordonează activitatea secţiei de mecanizare din cooperativă, răspunzînd atît de îndeplinirea sarcinilor de producţie ale cooperativei, cît şi de realizarea planului de producţie al secţiei, pentru lucrările prevăzute a se executa la cooperativă. Salarizarea inginerului şef din cooperativă este legată şi de modul cum se realizează veniturile secţiei din lucrările executate la C.A.P. prevăzute în contractul de lucrări. Activitatea secţiei de mecanizare se desfăşoară pe baza unui program de lucru săptămînal, întocmit de inginerul şef din cooperativă, cu acordul consiliului de conducere al acesteia şi însuşit de şeful secţiei de mecanizare. Nu ne mai despart prea multe zile pînă la începerea lucrărilor din campania de primăvară. Inginerii şefi din C.A.P., inginerii coordonatori din I.M.A. şi şefii secţiilor de mecanizare trebuie să mai revadă încă o dată planurile şi organizarea muncii pentru sectorul mecanic şi restul sectoarelor, pentru a folosi cu eficienţă maximă baza materială existentă. Recepţionarea lucrărilor va fi efectuată de o comisie constituită din inginerul şef al cooperativei agricole, şeful secţiei de mecanizare şi membrii ai conducerii cooperativei, desemnaţi de consiliul de conducere. Această comisie răspunde în faţa consiliului de conducere şi a adunării generale de modul cum efectuează recepţia lucrărilor şi de corectitudinea datelor înscrise în actele de recepţie. In cazul în care se constată executarea unor lucrări necorespunzătoare, inginerul şef ia măsuri de refacere a lucrărilor pe cheltuiala celor vinovaţi şi poate aplica reduceri de pînă la 1/3 din salariul tarifar lunar al salariaţilor care s-au abătut de la programul de lucru. In acest an vom primi in dotare s 65 tractoare pentru legumicultura, pomicultură, viticultură şi pentru lucrări pe terenuri în pantă, cu toată sistema de maşini, avînd posibilitatea să extindem astfel mecanizarea şi în aceste sectoare. In atenţia inginerului şef din C.A.P., a şefului secţiei de mecanizare va trebui să stea executarea întregului volum de lucrări contractat pentru Fr°ductia vegetală. Secţia de mecanizare va trebui să execute lucrări de introducere a mecanizării în zootehnie, cum sunt alimentări cu apă, instalaţii pentru evacuarea mecanică a gunoiului, instalaţii de muls mecanic, montarea utilajelor pentru pregătirea furajelor, instalaţii de încălzire şi ilu(Continuare în pag. a II-a) Ing. ILIE CÅTOIU şeful sectorului mecanizare din Direcţia agricolă judeţeană r OMENIE Mai mulţi cititori ne scriu, îndemnîndu-ne sa dăm curs gîndurilor lor, păţaniilor lor. Evantaiul celor încredinţate scrisorilor are o deschidere atît de largă încît ne e imposibil să dăm curs tuturor pe parcursul acestei file de blocnotes. ...în februarie, călătoream cu trenul automotor de la Copşa Mică la Sibiu — ne scrie V. Dumitru din Copşa Mică. Cele ce urmează se constituie din indignare, revoltă şi multă, multă mulţumire. Octogenarul Andrei Roth, din Şeica Mare, s-a urcat în tren, în drum, spre spitalul din Sibiu, avînd un picior beteag. Vreo zece găligani de 17—18 ani, tolăniţi, îşi vedeau de-ale lor. Nici gînd să ofere un loc bunicului. Arhinormala faptă omenească a săvîrşit-o un cetăţean mai vîrstnic, pe numele lui Gh. Pascu din Mediaş. Infierînd CARNET neomenia grupului de adolescenţi, cititorul nostru ne îndeamnă să-l pomenim pe omenosul bărbat din Mediaş sub titlul ,,O faptă demnă de lăudat“. Sigur, nu-i vorbă să afirmăm altfel decît zice cititorul nostru. Ci că asemenea fapte ar trebui să fie, cum se zice, prezente la tot pasul. Ieşita din „balamalele“ cotidianului nostru e comportarea găliganilor. Drept pentru care o înserăm cu regretul de a nu le putea afişa numele . . . ...M. Sasu, din Răşinari, fiindu-i soţia grav bolnavă, s-a dus într-o zi de duminică, la dispensar. Moaşa A. Goţa, chemată la domiciliul bolnavei, nu se duce pe motiv că... n-are nici un medicament. Omul duce bolnava, într-un căruţ, la dispensar. Rămîne în faţa dispensarului cu bolnava aşteptînd salvarea. Trecînd întîmplător pe acolo, cu soţia, dr. C. Mihu (fost medic în comuna) se opreşte, o consultă, o îngrijeşte pînă la venirea salvării. ..Le mulţumesc cu profund respect şi le doresc mult succes în specialitatea de medic căci mi-au salvat soţia, mama celor doi copii pe care-i am“ — îşi urmează cititorul nostru firul gîndurilor. Sigur, emulul lui Hippocrat şi-a făcut doar datoria. Nu e mai puţin adevărat că alţii (avem şi dintr-aceştia) uită de nişte legăminte ţinînd de cea mai obişnuită etică profesională. Şi, e adevărat, în comparaţie, doctorul lăudat merită cu prisosinţă un gînd fierbinte de recunoştinţă . . . ...Oamenii întîlnesc în drumul vieţii şi unele şi altele. Fapte obişnuite, cotidiene, obligaţii moral-etice îmbracă relief de adîncă omenie. Obligaţii obişnuite, cotidiene, iscate din uitarea sau ignorarea deliberată a unor reguli etice, elementare, îmbracă veşmîntul infamant al neomeniei. Ce cale de eradicare alegem ? Exemplul bon, popularizarea lui? Şi asta. Optăm, însă, mai degrabă, pentru bisturiul-corecţie numit oprobiul public. Din motive de eficienţă l V, nem.