Tribuna Sibiului, martie 1970 (Anul 3, nr. 631-656)
1970-03-28 / nr. 654
f Kiryim hfsa Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Urmare din pag. fatră socialistă, arta şi cultura, oamenii de creaţie, cetăţenii patriei. S-a vorbit despre activitatea Uniunii Arhitecţilor. Cred că una di recomandările pe care Consiliul Naţional trebuie să le facă Uniunii Arhitecţilor este aceea de a asigura ca în fiecare judeţ să existe cîţiva arhitecţii oricîte eforturi ar depune Uniunea Arhitecţilor din Bucureşti, ea nu poate înlocui ceea ce pot face arhitecţii care trăiesc şi muncesc în judeţe. Sunt de acord ca judeţele să se adreseze Uniunii Arhitecţilor, urmind ca aceasta să organizeze trimiterea pe teren a unor echipe din care să facă parte — în afara arhitecţilor — cadre din învăţămînt şi din institute. Aceste echipe să ajute organele locale în definitivarea sistematizării şi în proiectare. Eu cred că, într-adevăr, Uniunea ar putea crea grupe de arhitecţi pentru judeţele care n-au institute puternice; aceste grupe să aibă oarecum o răspundere permanentă, acordînd judeţelor un sprijin, un ajutor sistematic. Acesta ar fi un lucru bun. Sunt însă şi alte probleme, tovarăşi, care merită să facă obiectul discuţiilor în cadrul Consiliului nostru, cred că organizaţiile care fac parte din Consiliul Naţional, cit şi biroul Comitetului Executiv se vor gîndi să lărgească tematica dezbaterilor. Ar fi bine dacă la ordinea de zi s-ar pune măsurile ce trebuie luate de către Consiliul Naţional al Frontului pentru înfăptuirea celor două programe adoptate recent de Comitetul Central în domeniul agriculturii. Trebuie să avem în vedere că în cursul următoarelor luni se va definitiva planul cincinal, ţinînd seama că el priveşte toate sferele de activitate ale societăţii noastre, este normal ca, Consiliul Naţional să-şi spună părerea, să-şi aducă contribuţia la definitivarea lui. Sunt şi alte probleme care, puse în dezbaterea Consiliului, cu participarea reprezentanţilor tuturor categoriilor sociale, ai tuturor organizaţiilor obşteşti, vor putea fi soluţionate în mai bune condiţiuni, corespunzător cerinţelor dezvoltării continue a societăţii noastre socialiste. Aceasta este, de altfel, una din raţiunile creării Frontului Unităăţii Socialiste. Prin participarea mai activă, organizată, a tuturor categoriilor sociale, a tuturor organizaţiilor obşteşti la elaborarea politicii interne şi externe a partidului nostru, să asigurăm adeziunea largă a întregului popor la opera de edificare a socialismului, la politica externă, de apărare a păcii, dusă de statul român! Totodată, activitatea Frontului este şi o cale eficace de atragere a maselor largi populare la viaţa politică şi socială a ţării. In felul acesta, democraţia noastră socialistă devine tot mai efectivă şi tot mai eficientă. Prin participarea tot mai vie a organizaţiilor obşteşti, a reprezentanţilor tuturor categoriilor sociale, a maselor înseşi la întreaga politică a partidului şi statului, facem paşi înainte în perfecţionarea democraţiei noastre socialiste — parte componentă, inseparabilă a edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Iată de ce cred că trebuie să ne gîndim mai serios la perfecţionarea muncii consiliilor Frontului Unităţii Socialiste, începînd chiar cu munca Consiliului Naţional. In ce priveşte problemele internaţionale, după cum a reieşit din informarea prezentată aici, în perioada care a trecut biroul executiv a desfăşurat o activitate importantă, stabilind legături cu o serie de organizaţii similare din ţările socialiste, cu organizaţii din ţările în curs de dezvoltare, cu mişcări de eliberare naţională şi cu alte organizaţii şi partide din ţările capitaliste. Pornind de la interdependenţa dintre politica noastră internă şi externă, este necesar ca Frontul să acţioneze cu şi mai multă fermitate pentru a contribui la realizarea liniilor generale ale politicii externe a ţării noastre — politică de colaborare cu ţările socialiste, cu toate ţările lumii, în interesul progresului, al mai bunei cunoaşteri reciproce, al dezvoltării relaţiilor tehnico-ştiinţifice şi culturale între popoare, pentru victoria cauzei păcii şi socialismului în lume. Hotărîrea plenarei noastre de a se intensifica legăturile cu toate organizaţiile politice şi de altă natură din Europa, în vederea conlucrării pentru realizarea securităţii europene, este în deplină concordanţă cu politica Partidului Comunist Român şi a guvernului, cu năzuinţele naţiunii noastre socialiste. Este necesar ca Frontul Unităţii Socialiste să acţioneze mai intens în această direcţie, să iniţieze acţiuni, dialoguri cu diferite partide politice şi organizaţii care se pronunţă pentru securitatea europeană, pentru relaţii de colaborare între statele europene. Prin aceasta, Frontul Unităţii Socialiste îşi va putea aduce contribuţia la găsirea căilor celor mai potrivite pentru realizarea conferinţei statelor europene, pentru înfăptuirea securităţii pe continentul nostru. Totodată, este necesar să se intensifice legăturile cu mişcările de eliberare naţională, cu organizaţiile şi partidele politice din ţările în curs de dezvoltare, cu toate mişcările antiimperialiste, contribuind şi pe această cale la întărirea solidarităţii poporului nostru cu popoarele care luptă împotriva imperialismului, pentru eliberare naţională şi socială, pentru dezvoltare independentă, fără nici un amestec din afară. Apreciez că există toate condiţiile ca Frontul Unităţii Socialiste, biroul executiv, tovarăşii care se ocupă efectiv de relaţiile internaţionale să facă mai mult ca pînă acum în acest domeniu. De asemenea, tovarăşi, din tot ce s-a spus aici putem trage concluzia că, pe baza experienţei pe care am cîştigat-o intr-un an şi jumătate de la formarea Frontului Unităţii Socialiste şi a consiliilor, trebuie să acţionăm în continuare ca aceste organisme să-şi îndeplinească în condiţii tot mai bune rolul de a contribui la realizarea unei unităţi tot mai depline a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, a întregii naţiuni socialiste, în lupta pentru înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al partidului, pentru înfăptuirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. Cu aceasta, aş dori să închei lucrările plenarei noastre, unind tuturor tovarăşilor succes în activitatea lor. Vă rog să transmiteţi tuturor consiliilor Frontului Unităţii Socialiste şi organizaţiilor care fac parte din el, deci tuturor cetăţenilor din judeţele dumneavoastră, urări de noi succese în activitatea viitoare şi multă sănătate. (Cuvîntarea a fost subliniată în repetate rînduri cu puternice aplauze). Colaborarea institut de cercetare— uzină, suport al eficienţei economice , condiţiile unui progres tehnic ,vertiginos, al unei uzuri morale accentuate, colaborarea între institutele de cercetări şi întreprinderi a devenit o necesitate. Pentru a-şi rezolva problemele practice complexe, uzina apelează adesea la „materia fcenuşie* a Institutului de cercetare. Pe de altă parte, aplicarea în producţie a cercetării constituie un nou prilej de colaborare a celor două părţi. Sub acest aspect tradiţia, existentă intre Institutul de cercetări pChimigaz* Mediaş şi uzina chimică * Garbo sin Copşa Mică, este concretizată în soluţiile găsite de comun acord fie pentru optimizări de faze, reduceri de consumuri specifice, fie prin diferite analize, caracterizări de produse şi asistenţă tehnică asigurată de institut uzinei. Mai nou, colaborarea se face pe bază de contract, ceea ce facilitează punerea mai rapidă în aplicare a rezultatelor cercetării. Astfel, pe baza contractului încheiat la sfîrşitul anului trecut, lucrările de cercetare sunt efectuate în direcţia modernizării tehnologiei polimetacrilatului de metil (suplexul),în cadrul institutului s-a şi început proiectarea şi executarea unor staţii pilot în care se va experimenta tehnologia noului proces modernizat. Lucrările vor continua în întregul an, urmînd ca în prima jumătate a lui '71 să fie definitivate" — ne spune ing. Vasile Duma, directorul ştiinţific al Institutului „Chimigaz". Scopul cercetării este obţinereade date pentru proiectarea unei instalaţii a cărei capacitate urmează să fie dublată.Totodată, lucrările de modernizare a tehnologiei de obţinere a polimetacrilatului de metil vor avea ca efect reducerea preţului de cost cu 8 procente. Aceasta se va realiza prin micşorarea fazelor actualului proces tehnologic şi modernizarea unei părţi din aparatură, care prin randamentul mărit va reduce manopera cu 4 la sută. Numai prin modernizarea aparaturii se va obţine o reducere cu 3 la sută a preţului de cost", arată ing. Victor Şipoş, şeful serviciului cercetări al uzinei „Carbosin* * Copşa Mică. In felul acesta, STICRILUL (noua denumire comercială a suplexului) devine competitiv pe piaţa internaţională, putînd concura cu produsele celor mai renumite firme. Tot la „Chimigaz" s-au iniţiat cercetări pentru prezentarea suplexului fabricat de „Carbosin" şi sub alte forme, sorturi care interesează diferite sectoare ale economiei. Unul din acesta fiind Ministerul Transporturilor unde un anumit sortiment de suplex (prezentat în perle) îşi găseşte utilitatea în marcarea drumurilor naţionale. Rezultatele obţinute de institut au fost satisfăcătoare, ceea ce a şi determinat omologarea tehnologiei. La aceasta s-a ajuns numai prin conjugarea eforturilor, a priceperii celor două părţi interesate. Experienţa specialiştilor uzinei, cunoaşterea problemelor practice, îmbinată cu noutăţile de ultimă oră ce le posedă cercetătorii, dau posibilitatea obţinerii unei eficienţe economice sporite chiar şi acolo unde s-ar crede că s-a întreprins totul. V. BARBU O oră de curs practic la Grupul şcolar tehnic de petrol din Mediaş Foto: Fr. MSS TKTELNS STWUJXI! Cu planul trimestrial îndeplinit Astăzi, colectivul Uzinei metalurgice de metale neferoase Copşa Mică îşi încheie planul de producţie pentru primul trimestru. Până la încheierea calendaristică a lunii se vor realiza peste plan produse în valoare de peste 10 milioane lei. In ceea ce priveşte planul de export uzina şi-a onorat contractele pe întreg trimestrul, livrînd în plus beneficiarilor externi 160 tone produse. Aceste rezultate, la care se mai pot adăuga şi respectarea întocmai a planului sortimental, depăşirea sarcinii de reducere a preţului de cost cu 760 000 lei (pe două luni) etc., au fost posibile datorită pregătirii corespunzătoare a producţiei, aprovizionării ritmice a locurilor de muncă, finalizate într-o creştere a productivităţii muncii. Produse noi la export în afara sortimentelor contractate la începutul anului curent, industria locală a judeţului Sibiu va livra la export, cu destinaţia: Olanda, Belgia şi U.R.S.S., produse noi de lemn, şi anume: paturi pentru copii, mese furniruite şi paturi elegante, intrate în fabricaţie în acest an. De asemenea, va mai livra genţi pentru motociclete, mănuşi pentru protecţie şi alte bunuri de larg consum. Capacităţi de producţie în creştere La Combinatul de pielărie şi Încălţăminte Sibiu sunt în curs de execuţie două importante obiective: construcţia a două secţii de producţie la fabricile din Agnita şi Braşov. Realizarea primului obiectiv va duce în final la sporirea capacităţii de producţie cu 1 230 000 perechi pantofi anual, iar realizarea celui de-al doilea obiectiv va însemna creşterea capacităţii de producţie cu 600 000 perechi anual. La Fabrica de geamuri din Mediaş este în plină desfăşurare construcţia unei noi linii de fabricaţie a geamurilor trase, după un proiect propriu. Realizarea acestui obiectiv va însemna dublarea capacităţilor de producţie existente şi o creştere considerabilă a calităţii geamurilor ca urmare a folosirii unui nou sistem de lucru (tragerea geamurilor fără debitensă), procedeu ce va asigura o viteză sporită a producţiei, cit şi datorită modificărilor aduse în construcţia cuptorului. La „Emailul roşu“ Mediaş acţiunea de creştere a capacităţilor de producţie se va materializa prin reutilarea secţiilor cu utilaje de mare productivitate (piese de ambutisat, uscătoare, etc.) cît și prin construcția unui nou cuptor modern. în urma terminării acestor lucrări (trimestrul II 1971) fabrica va produce cu 4,5 milioane vase mai mult decît in 1970. Aţi Început InsămInţările: OPERATIVITATEA - condiţie hotărîtoare Terminarea însămînţărilor de primăvară în perioada optimă reclamă concentrarea tuturor forţelor de lucru existente în unităţi, pentru îndeplinirea vitezelor zilnice de lucru stabilite prin planurile operative. Un raid-anchetă întreprins în ziua de 26 III a.c. prin cîteva cooperative agricole a scos în evidenţă existenţa atît a unor preocupări susţinute în această direcţie, cît şi a unui început deproces justificativ* asupra rămînerilor în urmă ale lucrărilor de sezon. Asupra acestui început de formalism în conceperea activităţii de campanie vom insista mai mult, întrucît eradicarea din vreme a lipsurilor semnalate va crea condiţii pentru ca însămînţările de primăvară să fie terminate în perioada optimă şi la un înalt nivel calitativ, în incinta secţiei de mecanizare de la cooperativa agricolă din Axente Sever, la ora 9 dimineaţa, întîlnim cinci mecanizatori care fumează de zor. Alături, şase tractoare „se odihnesc". — Nu se poate lucra în cîmp? ne adresăm şefului de secţie Ion Anton. — Avem un tractor la discuit, 6 — la transportat îngrăşăminte naturale, unul la aplicat îngrăşăminte chimice, unul la tăvălugit. Deci zece tractoare care lucrează... — Cu cele şase — care sunt în curtea secţiei —• fac 16! Cite tractoare are secţia? — Patrusprezece. — Au mai venit din altă parte două tractoare? — Nu... Se poate însă ca mecanizatorii de la transportat îngrăşăminte naturale să fi „tras" pe la sediu... Se poate, tovarăşe şef de secţie. Dar se mai poate şi să nu se ştie (de către cei ce trebuie) unde sunt tractoarele şi ce fac maşinile agricole în această perioadă deosebit de preţioasă pentru producţia vegetală a anului. — Nu se poate semăna? — Tovarăşa ingineră ne-a spus că începem mîine... La sfecla de zahăr... — Da, terenul nu a permis intrarea semănătorii, completează inginera Smaranda Popa. Şi această afirmaţie este făcută în momentul în care la I.A.S. Axente Sever se însămînţează de patru zile. De altfel,, despre inconsistenţa afirmaţiei ne-am convins la faţa locului: în hotarul „Zăvoi" mecanizatorul Gheorghe Streja discuta fără nici o dificultate, lucrarea puţind fi executată şi cu două sau trei zile în urmă. Acest lucru ar fi permis însămînţarea sfeclei de zahăr la cooperativa agricolă din Axente Sever pe cel puţin 10—15 hectare pînă în ziua raidului, dar dacă specialista unităţii (cu toate calităţile ei, pe care, de, altfel, i le apreciem), a dispus altfel... Mari suprafeţe de teren au de însămînţat în această primăvară şi cooperatorii din Şeica Mare. Dar nici aici nu se începuse semănatul, cu toate că pînă acum trebuia încheiată această lucrare la ovăz, orzoaică, mazăre, sfeclă. — Nu putem intra în teren, afirmă preşedintele unităţii, inginerul Ion Pambucci. Nu negăm că este posibil ca pe unele terenuri să mai băltească apa sau solul să fie moale. Dar... Cum pot oare vecinii de hotar, lucrătorii de la I.A.S. Axente Sever, să pregătească terenul şi să însămînţeze? Inginerul Nicolae Ghimpău, şeful secţiei de mecanizare de la Şeica Mare, dispune de 27 de tractoare şi afirmă că este gata să înceapă campania. „Dar trebuie dispoziţie de la inginerul şef, altfel...", spune inginerul Nicolae Ghimpău. Oare şi în acest an la Şeica Mare se vor însămînţa şi recolta... dispoziţii? Este bine ca noua conducere a unităţii să fie mai concret sprijinită de organele agricole judeţene pentru a se rezolva operativ unele din greutăţile mari moştenite la Şeica Mare. Dumitru Ciontea, şeful secţiei de mecanizare de la cooperativa agri- I colă din Boian, reuşeşte cu greutate să ne spună unde sunt cele cîteva tractoare care lucrează în cîmp. „Am terminat de însămînţat 35 hectare de orz,parcă, afirmă dumnealui, şi acum pregătim terenul pentru semănat sfecla şi cartofii. Mîine începem la semănat". Oare cele 22 tractoare existente la secţie nu puteau asigura pregătirea mai operativă a terenului? Desigur, era posibil, dar trebuia mai multă iniţiativă pentru folosirea raţională a parcului de maşini existent şi mai mult sprijin acordat secţiei de mecanizare din partea conducerii cooperativei agricole (preşedinte Gheorghe Munteanu, inginer Stelian Mihalache). Se impun cîteva concluzii: 1. Inginerii agronomi nu acordă (încă) atenţia cuvenită fiecărei ore prielnice lucrului în cîmp, ceea ce face ca parcul de maşini şi tractoare existent să nu fie (încă) folosit la capacitate maximă de lucru a maşinilor. 2. Şefii secţiilor de mecanizare aşteaptă preamult dispoziţiile „de sus" pentru intrarea agregatelor de lucru în teren; or, în cazul întîrzierii acestor dispoziţii, se irosesc importante forţe al căror aport la bunul mers al campaniei este inestimabil. 3. Organele agricole judeţene n-au demarat încă în campanie, ceea ce se repercutează negativ asupra îndrumării tehnice, care este (deocamdată) „bună, dar inexistentă". GH. GRĂDINARĂ în aceste zile semănatul culturilor din urgenţa I se desfăşoară din plin în unităţile agricole socialis‘e ale judeţului nostru. în fotografie, mecanizatorul Mihai Wootsch, de la ferma nr. 9, al.A.S. Axente Sever, semănînd ovăz în hotarul „Carpeni“ Turneul Operei române din Cluj pera „Rigoletto“ de G. Verdi, o lucrare de maturitate şi în acelaşi timp de mare popularitate din repertoriul verdian. Din distribuţie fac parte: Sara Buţiu, Ana Manciulea, Paramont Martel, Constantin Toma, Ion Udrescu. Conducerea muzicală aparţine dirijorului Alex. Taban, laureat al Premiului de stat, duminică, 29 martie, ora 11,00, „Bărbierul din Sevilla" de G. Rossini, o capodoperă a genului buf. Din distribuţie: Margareta Rădulescu, Ştefan Popescu, Marius Truiculescu, Titus Pauliuc, Ion Udrescu. Conducerea muzicală aparţine dirijorului Alex. Taban. Tot duminică, la ora 19,30, ultimul spectacol format din două opere reprezentînd verismul italian „Cavaleria Rusticană" de P. Mascagni, şi „Paiaţe" de R. Leoncavallo. Din distribuţia „Cavaleriei Rusticane" fac parte: Margareta Rădulescu, Sonia Postelnicu, Teodor Anastasiu, Vasile Bărbieru, iar „Paiațe" este interpretată de: Georgeta Orlovschi, Florin Farcaş, Daniel Luposi, Vasile Bărbieru. Conducerea muzicală a spectacolului este asigurată în continuare de către dirijorul Alex. Taban, în continuarea turneului Operei române din Cluj locuitorii oraşului Cisnădie vor participa în ziua de luni, 30 martie la un spectacol cu opera „Rigoletto". * M. ROMANO Continuîndu-şi tradiţia de a duce în oraşele ţării arta lirică, Opera română din Cluj prezintă în oraşul Sibiu trei spectacole, care în parte cuprind evoluţia şcolii romantice italiene de operă: sîmbătă, 28 martie, ora 19,30, o- ■m. ÎNSEMNĂRI Deputatul de pe strada noastră Circumscripţia 128. Străzile Mărului, Gutuiului, Părului, Florilor, Fragilor, Nucului, Strugurilor... O grădină în care s-au întîlnit atîtea specii horticole... Frumoasă fantezie a celui care a botezat prima stradă cu un astfel de nume. Apoi altcineva, sau acelaşi a continuat opera... toponimică începută cine ştie cînd. Şi într-o zi cineva a avut fericita inspiraţie să propună cetăţenilor ca pe fiecare stradă să se sădească pomi — meri, peri, nuci, salcîmi... Frumoasă şi utilă iniţiativă în faţa căreia cetăţenii şi-au scos pălăria, şi-au suflecat mînecile, au pus mîna pe sapă şi cazma şi-au transformat-o în realitate. Frumoasă realitate în această circumscripţie sibiană, 128. Plagiind o butadă celebră am spune că aici natura începe să semene tot mai mult cu oamenii, pentru că în primul rînd ei sînt frumoşi. Frumoşi ca gospodari, ca cetăţeni. De ani de zile aduc prinosul muncii lor la înfrumuseţarea mediului în care trăiesc, pun mîna hotărît pe unelte, pe alte unelte decît cele mînuite în fabrici şi fac, în mod obştesc, tot ceea ce pot face pentru primenirea peisajului vieţii lor de toate zilele. Pînă nu de mult apa era cărată de cine ştie unde. Acum, opt străzi beneficiază de conducte, la capătul cărora gospodinele ţin, sub robinete strălucind de curăţenie, căni de sticlă... Pînă nu de mult, primăverile şi toamnele îşi făceau apariţia însoţite de noroaie. Acum, patru străzi (Sălciilor, Mărului, Vişiniilor, Părului) şi-au consolidat pretenţiile unei existenţe moderne cu îmbrăcăminte de asfalt. Celelalte aşteaptă, cu betonul turnat, să fie ridicate la înfăţişarea vecinelor lor. Zone şi spaţii verzi, gărdulate de prefabricate... In fond, o parte a bătrinului nostru burg hotărît să ţină pat cu cerinţele acestor vremuri. în fond, oameni ce şi-au înţeles rostul de cetăţeni. Da, oameni! Iată unul dintre ei: Moisa Almatiu. Un bătrinel cu templele colilii, cu ochii vioi şi plini de seva celor 74 de ani prin care şi-a purtat viaţa. Deputat de aproape 6 ani, mereu printre oamenii care l-au investit cu mandatul de reprezentant al lor, sensibil la iniţiative, bun organizator, modest. Mai ales modest, pentru că nu poţi afla niciodată de la dînsul cît îi aparţine din toate realizările circumscripţiei. Intrebaţi-l şi o să vă răspundă liniştit, împăcat cu viaţa de activist obştesc pe care o practică de zeci de ani: „cetăţenii au făcut, cetăţenii răspund la chemările consiliului popular, cetăţenii propun...“ întrebaţişi cetăţenii şi veţi auzi: „deputatul de pe strada noastră. . S. DIACSNO ■vwiwwvwyvvwwwwM-vwA^^ ■ - - -,rwvvvvTAruTjumjvvC