Tribuna Sibiului, martie 1970 (Anul 3, nr. 631-656)

1970-03-28 / nr. 654

f Kiryi­m hf­­sa Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU­ ­Urmare din pag. fa­tră socialistă, arta şi cultura, oa­menii de creaţie, cetăţenii patriei. S-a vorbit despre activitatea U­­niunii Arhitecţilor. Cred că una di­­ recomandările pe care Consi­liul Naţional trebuie să le facă Uniunii Arhitecţilor este aceea de a asigura ca în fiecare judeţ să existe cîţiva arhitecţii oricîte efor­turi ar depune Uniunea Arhitecţi­lor din Bucureşti, ea nu poate în­locui ceea ce pot face arhitecţii care trăiesc şi muncesc în judeţe. Sunt de acord ca judeţele să se adreseze Uniunii Arhitecţilor, ur­mi­nd ca aceasta să organizeze tri­miterea pe teren a unor echipe din care să facă parte — în afara ar­hitecţilor — cadre din învăţămînt şi din institute. Aceste echipe să ajute organele locale în definiti­varea sistematizării şi în proiecta­re. Eu cred că, într-adevăr, Uniu­nea ar putea crea grupe de arhi­tecţi pentru judeţele care n-au in­stitute puternice; aceste grupe să aibă oarecum o răspundere per­manentă, acordînd judeţelor un sprijin, un ajutor sistematic. A­­cesta ar fi un lucru bun. Sunt însă şi alte probleme, to­varăşi, care merită să facă obiec­tul discuţiilor în cadrul Consiliului nostru, cred că organizaţiile care fac parte din Consiliul Naţional, cit şi biroul Comitetului Executiv se vor gîndi să lărgească temati­ca dezbaterilor. Ar fi bine dacă la ordinea de zi s-ar pune măsurile ce trebuie luate de către Consiliul Naţional al Frontului pentru în­făptuirea celor două programe a­­doptate recent de Comitetul Cen­tral în domeniul agriculturii. Trebuie să avem în vedere că în cursul următoarelor luni se va de­finitiva planul cincinal, ţinînd sea­ma că el priveşte toate sferele de activitate ale societăţii noastre, es­te normal ca, Consiliul Naţional să-şi spună părerea, să-şi aducă contribuţia la definitivarea lui. Sunt şi alte probleme care, puse în dezbaterea Consiliului, cu par­ticiparea reprezentanţilor tuturor categoriilor sociale, ai tuturor or­ganizaţiilor obşteşti, vor putea fi soluţionate în mai bune condiţiuni, corespunzător cerinţelor dezvoltării continue a societăţii noastre socia­liste. Aceasta este, de altfel, una din raţiunile creării Frontului U­­nităăţii Socialiste. Prin participarea mai activă, organizată, a tuturor categoriilor sociale, a tuturor orga­nizaţiilor obşteşti la elaborarea po­liticii interne şi externe a partidu­lui nostru, să asigurăm adeziunea largă a întregului popor la opera de edificare a socialismului, la po­litica externă, de apărare a păcii, dusă de statul român! Totodată, activitatea Frontului este şi o cale eficace de atragere a maselor largi populare la viaţa politică şi socială a ţării. In felul acesta, democraţia noastră socialis­tă devine tot mai efectivă şi tot mai eficientă. Prin participarea tot mai vie a organizaţiilor obşteşti, a reprezentanţilor tuturor categorii­lor sociale, a maselor înseşi la în­treaga politică a partidului şi sta­tului, facem paşi înainte în perfec­ţionarea democraţiei noastre socia­liste — parte componentă, insepa­rabilă a edificării societăţii socia­liste multilateral dezvoltate. Iată de ce cred că trebuie să ne gîn­­dim mai serios la perfecţionarea muncii consiliilor Frontului Unită­ţii Socialiste, începînd chiar cu munca Consiliului Naţional. In ce priveşte problemele inter­naţionale, după cum a reieşit din informarea prezentată aici, în pe­rioada care a trecut biroul execu­tiv a desfăşurat o activitate impor­tantă, stabilind legături cu o serie de organizaţii similare din ţările socialiste, cu organizaţii din ţările în curs de dezvoltare, cu mişcări de eliberare naţională şi cu alte organizaţii şi partide din ţările ca­pitaliste. Pornind de la interdependenţa dintre politica noastră internă şi externă, este necesar ca Frontul să acţioneze cu şi mai multă fermita­te pentru a contribui la realizarea liniilor generale ale politicii exter­ne a ţării noastre — politică de colaborare cu ţările socialiste, cu toate ţările lumii, în interesul pro­gresului, al mai bunei cunoaşteri reciproce, al dezvoltării relaţiilor tehnico-ştiinţifice şi culturale între popoare, pentru victoria cauzei păcii şi socialismului în lume. Hotărîrea plenarei noastre de a se intensifica legăturile cu toate organizaţiile politice şi de altă na­tură din Europa, în vederea con­lucrării pentru realizarea securită­ţii europene, este în deplină con­cordanţă cu politica Partidului Co­munist Român şi a guvernului, cu năzuinţele naţiunii noastre socia­liste. Este necesar ca Frontul U­nităţii Socialiste să acţioneze mai intens în această direcţie, să ini­ţieze acţiuni, dialoguri cu diferite partide politice şi organizaţii care se pronunţă pentru securitatea eu­ropeană, pentru relaţii de colabo­rare între statele europene. Prin aceasta, Frontul Unităţii Socialiste îşi va putea aduce contribuţia la găsirea căilor celor mai potrivite pentru realizarea conferinţei state­lor europene, pentru înfăptuirea securităţii pe continentul nostru. Totodată, este necesar să se in­tensifice legăturile cu mişcările de eliberare naţională, cu organizaţi­ile şi partidele politice din ţările în curs de dezvoltare, cu toate mişcările antiimperialiste, contri­buind şi pe această cale la întări­rea solidarităţii poporului nostru cu popoarele care luptă împotriva imperialismului, pentru eliberare naţională şi socială, pentru dezvol­tare independentă, fără nici un a­­mestec din afară. Apreciez că e­­xistă toate condiţiile ca Frontul Unităţii Socialiste, biroul executiv, tovarăşii care se ocupă efectiv de relaţiile internaţionale să facă mai mult ca pînă acum în acest do­meniu. De asemenea, tovarăşi, din tot ce s-a spus aici putem trage con­cluzia că, pe baza experienţei pe ca­re am cîştigat-o intr-un an şi ju­mătate de la formarea Frontului Unităţii Socialiste şi a consiliilor, trebuie să acţionăm în continuare ca aceste organisme să-şi îndepli­nească în condiţii tot mai bune rolul de a contribui la realizarea unei unităţi tot mai depline a tu­turor oamenilor muncii, fără deo­sebire de naţionalitate, a întregii naţiuni socialiste, în lupta pentru înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al partidu­lui, pentru înfăptuirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. Cu aceasta, aş dori să închei lu­crările plenarei noastre, unind tu­turor tovarăşilor succes în activi­tatea lor. Vă rog să transmiteţi tu­turor consiliilor Frontului Unită­ţii Socialiste şi organizaţiilor care fac parte din el, deci tuturor ce­tăţenilor din judeţele dumnea­voastră, urări de noi succese în activitatea viitoare şi multă sănă­tate. (Cuvîntarea a fost subliniată în repetate rînduri cu puternice a­­plauze). Colaborarea institut de cercetare— uzină, suport al eficienţei economice , condiţiile unui progres tehnic ,vertiginos, al unei uzuri morale ac­centuate, colaborarea între institu­tele de cercetări şi întreprinderi a devenit o necesitate. Pentru a-şi re­zolva problemele practice complexe, uzina apelează adesea la „materia fcenuşie* a Institutului de cercetare. Pe de altă parte, aplicarea în pro­ducţie a cercetării constituie un nou prilej de colaborare a celor două părţi. Sub acest aspect tradiţia, existen­tă intre Institutul de cercetări pChimigaz* Mediaş şi uzina chimică * Garbo sin­ Copşa Mică, este con­cretizată în soluţiile găsite de co­mun acord fie pentru optimizări de faze, reduceri de consumuri specifi­ce, fie prin diferite analize, carac­terizări de produse şi asistenţă teh­nică asigurată de institut uzinei. Mai nou, colaborarea se face pe ba­ză de contract, ceea ce facilitează punerea mai rapidă în aplicare a rezultatelor cercetării. Astfel, pe ba­­­za contractului încheiat la sfîrşitul anului trecut, lucrările de cercetare sunt efectuate în direcţia moderniză­rii tehnologiei polimetacrilatului de metil (su­plexul),­­în cadrul institu­tului s-a şi început proiectarea şi executarea unor staţii pilot în care se va experimenta tehnologia nou­lui proces modernizat. Lucrările vor continua în întregul an, urmînd ca în prima jumătate a lui '71 să fie definitivate" — ne spune ing. Va­sile Duma, directorul ştiinţific al Institutului „Chimigaz". Scopul cercetării este obţinerea­­de date pentru proiectarea unei in­stalaţii a cărei capacitate urm­ează să fie dublată.­­Totodată, lucrările de modernizare a tehnologiei de ob­ţinere a polimetacrilatului de metil vor avea ca efect reducerea preţu­lui de cost cu 8 procente. Aceasta se va realiza prin micşorarea fazelor actualului proces tehnologic şi mo­dernizarea unei părţi din aparatură, care prin randamentul mărit va re­duce manopera cu 4 la sută. Numai prin modernizarea aparaturii se va obţine o reducere cu 3 la sută a preţului de cost", arată ing. Victor Şipoş, şeful serviciului cercetări al uzinei „Carbosin* * Copşa Mică. In felul acesta, STICRILUL (noua denumire comercială a su­plexului) devine competitiv pe piaţa interna­ţională, putînd concura cu produsele celor mai renumite firme. Tot la „Chimigaz" s-au iniţiat cer­cetări pentru prezentarea su­plexu­lui fabricat de „Carbosin" şi sub alte forme, sorturi care interesează diferite sectoare ale economiei. U­­­nul din acesta fiind Ministerul Transporturilor unde un anumit sor­timent de su­plex (prezentat în per­le) îşi găseşte utilitatea în marca­rea drumurilor naţionale. Rezultatele obţinute de institut au fost satisfă­cătoare, ceea ce a şi determinat o­­mologarea tehnologiei. La aceasta s-a ajuns numai prin conjugarea e­­forturilor, a priceperii celor două părţi interesate. Experienţa specia­liştilor uzinei, cunoaşterea proble­melor practice, îmbinată cu noută­ţile de ultimă oră ce le posedă cer­cetătorii, dau posibilitatea obţinerii unei eficienţe economice sporite chiar şi acolo unde s-ar crede că s-a întreprins totul. V. BARBU O oră de curs practic la Grupul şcolar tehnic de petrol din Mediaş Foto: Fr. M­SS TKTELNS STWUJXI! Cu planul trimestrial îndeplinit Astăzi, colectivul Uzinei meta­lurgice de metale neferoase Cop­şa Mică îşi încheie planul de producţie pentru primul trimestru. Până la încheierea calendaristică a lunii se vor realiza peste plan produse în valoare de peste 10 milioane lei. In ceea ce priveşte planul de export uzina şi-a onorat contrac­tele pe întreg trimestrul, livrînd în plus beneficiarilor externi 160 tone produse. Aceste rezultate, la care se mai pot adăuga şi respectarea întoc­mai a planului sortimental, depă­şirea sarcinii de reducere a pre­ţului de cost cu 760 000 lei (pe două luni) etc., au fost posibile datorită pregătirii corespunzătoa­re a producţiei, aprovizionării ritmice a locurilor de muncă, fi­nalizate într-o creştere a produc­tivităţii muncii. Produse noi la export în afara sortimentelor contrac­tate la începutul anului curent, industria locală a judeţului Sibiu va livra la export, cu destinaţia: Olanda, Belgia şi U.R.S.S., pro­duse noi de lemn, şi anume: pa­turi pentru copii, mese furniruite şi paturi elegante, intrate în fa­bricaţie în acest an. De aseme­nea, va mai livra genţi pentru motociclete, mănuşi pentru pro­tecţie şi alte bunuri de larg con­sum. Capacităţi de producţie în creştere La Combinatul de pielărie şi Încălţă­minte Sibiu sunt în curs de execuţie două importante obiective: construc­ţia a două secţii de producţie la fa­bricile din Agnita şi Braşov. Realizarea primului obiectiv va duc­e în final la sporirea capacităţii de producţie cu 1 230 000 perechi pantofi anual, iar realizarea celui de-al doilea obiectiv va însemna creşterea capacităţii de producţie cu 600 000 perechi anual. La Fabrica de geamuri din Mediaş este în plină desfăşurare construcţia unei noi linii de fabricaţie a geamu­rilor trase, după un proiect propriu. Realizarea acestui obiectiv va în­semna dublarea capacităţilor de pro­ducţie existente şi o creştere consi­derabilă a calităţii geamurilor ca urmare a folosirii unui nou sistem de lucru (tragerea geamurilor fără debitensă), procedeu ce va asigura o viteză sporită a producţiei, cit şi datorită modificărilor aduse în con­strucţia cuptorului. La „Emailul roşu“ Mediaş acţiunea de creştere a capacităţilor de pro­ducţie se va materializa prin reuti­­larea secţiilor cu utilaje de mare productivitate (piese de ambutisat, uscătoare, etc.) cît și prin construc­ția unui nou cuptor modern. în ur­ma terminării acestor lucrări (tri­mestrul II 1971) fabrica va produce cu 4,5 milioane vase mai mult decît in 1970. Aţi Început InsămInţările: OPERATIVITATEA - condiţie hotărîtoare Terminarea însămînţărilor de pri­măvară în perioada optimă reclamă concentrarea tuturor forţelor de lu­cru existente în unităţi, pentru în­deplinirea vitezelor zilnice de lu­cru stabilite prin planurile operati­ve. Un raid-anchetă întreprins în ziua de 26 III a.c. prin cîteva coo­perative agricole a scos în evidenţă existenţa atît a unor preocupări sus­ţinute în această direcţie, cît şi a unui început de­­proces justificativ* asupra rămînerilor în urmă ale lu­crărilor de sezon. Asupra acestui început de formalism în concepe­rea activităţii de campanie vom in­sista mai mult, întrucît eradicarea din vreme a lipsurilor semnalate va crea condiţii pentru ca însămînţă­­rile de primăvară să fie terminate în perioada optimă şi la un înalt nivel calitativ, în incinta secţiei de mecanizare de la cooperativa agricolă din Axen­te Sever, la ora 9 dimineaţa, întîl­­nim cinci mecanizatori care fumează de zor. Alături, şase tractoare „se odihnesc". — Nu se poate lucra în cîmp? ne adresăm şefului de secţie Ion An­ton. — Avem un tractor la discuit, 6 — la transportat îngrăşăminte na­turale, unul la aplicat îngrăşăminte chimice, unul la tăvălugit. Deci ze­ce tractoare care lucrează... — Cu cele şase — care sunt în curtea secţiei —• fac 16! Cite trac­toare are secţia? — Patrusprezece. — Au mai venit din altă parte două tractoare? — Nu... Se poate însă ca meca­nizatorii de la transportat îngrăşă­minte naturale să fi „tras" pe la sediu... Se poate, tovarăşe şef de­ secţie. Dar se mai poate şi să nu se ştie (de către cei ce trebuie) unde sunt trac­toarele şi ce fac maşinile agricole în această perioadă deosebit de pre­ţioasă pentru producţia vegetală a anului. — Nu se poate semăna? — Tovarăşa ingineră ne-a spus că începem mîine... La sfecla de za­hăr... — Da, terenul nu a permis intra­rea semănătorii, completează ingi­nera Smaranda Popa. Şi această afirmaţie este făcută în momentul în care la I.A.S. Axente Sever se însămînţează de patru zile. De altfel,, despre inconsistenţa afir­maţiei ne-am convins la faţa locu­lui: în hotarul „Zăvoi" mecanizato­rul Gheorghe Streja discuta fără nici o dificultate, lucrarea puţind fi executată şi cu două sau trei zile în urmă. Acest lucru­ ar fi permis însămînţarea sfeclei de zahăr la cooperativa agricolă din Axente Se­ver pe cel puţin 10—15 hectare pî­nă în ziua raidului, dar dacă spe­cialista unităţii (cu toate calităţile ei, pe care, de, altfel, i le apreciem), a dispus altfel... Mari suprafeţe de teren au de însămînţat în această primăvară şi cooperatorii din Şeica Mare. Dar nici aici nu se începuse semănatul, cu toate că pînă acum trebuia în­cheiată această lucrare la ovăz, or­­zoaică, mazăre, sfeclă. — Nu putem intra în teren, afir­mă preşedintele unităţii, inginerul Ion Pambucci. Nu negăm că este posibil ca pe unele terenuri să mai băltească apa sau solul să fie moale. Dar... Cum pot oare vecinii de hotar, lucrătorii de la I.A.S. Axente Sever, să pre­gătească terenul şi să însămînţeze? Inginerul Nicolae Ghimpău, şeful secţiei de mecanizare de la Şeica Mare, dispune de 27 de tractoare şi afirmă că este gata să înceapă cam­pania. „Dar trebuie dispoziţie de la inginerul şef, altfel...", spune ingi­nerul Nicolae Ghimpău. Oare şi în acest an la Şeica Mare se vor în­­sămînţa şi recolta... dispoziţii? Este bine ca noua conducere a unităţii să fie mai concret sprijinită de or­ganele agricole judeţene pentru a se rezolva operativ unele din greu­tăţile mari moştenite la Şeica Mare. Dumitru Ciontea, şeful secţiei de mecanizare de la cooperativa agri- I colă din Boian, reuşeşte cu greuta­te să ne spună unde sunt cele cîteva tractoare care lucrează în cîmp. „Am terminat de însămînţat 35 hectare de orz,parcă, afirmă dumnealui, şi a­­cum pregătim terenul pentru semă­nat sfecla şi cartofii. Mîine înce­pem la semănat". Oare cele 22 tractoare existente la secţie nu puteau asigura pregăti­rea mai operativă a terenului? De­sigur, era posibil, dar trebuia mai multă iniţiativă pentru folosirea ra­ţională a parcului de maşini exis­tent şi mai mult sprijin acordat sec­ţiei de mecanizare din partea con­ducerii cooperativei agricole (pre­şedinte Gheorghe Munteanu, ingi­ner Stelian Mihalache). Se impun cîteva concluzii: 1. Inginerii agronomi nu acordă (încă) atenţia cuvenită fiecărei ore prielnice lucrului în cîmp, ceea ce face ca parcul de maşini şi tractoare existent să nu fie (încă) folosit la capacitate maximă de lucru a ma­şinilor. 2. Şefii secţiilor de mecanizare aş­teaptă prea­­mult dispoziţiile „de sus" pentru intrarea agregatelor de lucru în teren; or, în cazul întîr­­zierii acestor dispoziţii, se irosesc importante forţe al căror aport la bunul mers al campaniei este inesti­mabil. 3. Organele agricole judeţene n-au demarat încă în campanie, ceea ce se repercutează negativ asupra în­drumării tehnice, care este (deocam­­dată) „bună, dar inexistentă". GH. GRĂDINARĂ în aceste zile semănatul culturilor din urgenţa I se desfăşoară din plin în unităţile agricole socialis‘e ale judeţului nostru. în fotografie, mecanizatorul Mihai Wootsch, de la ferma nr. 9, a­l.A.S. Axente Sever, semănînd ovăz în hotarul „Carpeni“ Turneul Operei române din Cluj pera „Rigoletto“ de G. Verdi, o lucrare de maturitate şi în ace­laşi timp de mare popularitate din repertoriul verdian. Din distribu­ţie fac parte: Sara Buţiu, Ana Manciulea, Paramont Martel, Con­stantin Toma, Ion Udrescu. Con­ducerea muzicală aparţine dirijo­rului Alex. Taban, laureat al Pre­miului de stat, duminică, 29 mar­tie, ora 11,00, „Bărbierul din Se­villa" de G. Rossini, o capodope­ră a genului buf. Din distribuţie: Margareta Rădulescu, Ştefan Po­­pescu, Marius Truiculescu, Titus Pauliuc, Ion Udrescu. Conducerea muzicală aparţine dirijorului A­­lex. Taban. Tot duminică, la ora 19,30, ultimul spectacol format din două opere reprezentînd verismul italian „Cavaleria Rusticană" de P. Mascagni, şi „Paiaţe" de R. Leoncavallo. Din distribuţia „Ca­valeriei Rusticane" fac parte: Margareta Rădulescu, Sonia Pos­­telnicu, Teodor Anastasiu, Vasile Bărbieru, iar „Paiațe" este inter­pretată de: Georgeta Orlovschi, Florin Farcaş, Daniel Luposi, Va­sile Bărbieru. Conducerea muzi­cală a spectacolului este asigura­tă în continuare de către dirijo­rul Alex. Taban, în continuarea turneului Ope­rei române din Cluj locuitorii o­­raşului Cisnădie vor participa în ziua de luni, 30 martie la un spectacol cu opera „Rigoletto". * M. ROMANO Continuîndu-şi tradiţia de a du­ce în oraşele ţării arta lirică, O­­pera română din Cluj prezintă în oraşul Sibiu trei spectacole, care în parte cuprind evoluţia şcolii romantice italiene de operă: sîmbătă, 28 martie, ora 19,30, o- ■m. ÎNSEMNĂRI Deputatul de pe strada noastră Circumscripţia 128. Străzile Mă­rului, Gutuiului, Părului, Florilor, Fragilor, Nucului, Strugurilor... O grădină în care s-au întîlnit atîtea specii horticole... Frumoa­să fantezie a celui care a botezat prima stradă cu un astfel de nu­me. Apoi altcineva, sau acelaşi a continuat opera... toponimică începută cine ştie cînd. Şi într-o zi cineva a avut fericita inspira­ţie să propună cetăţenilor ca pe fiecare stradă să se sădească pomi — meri, peri, nuci, salcîmi... Frumoasă şi utilă iniţiativă în fa­ţa căreia cetăţenii şi-au scos pă­lăria, şi-au suflecat mînecile, au pus mîna pe sapă şi cazma şi-au transformat-o în realitate. Fru­moasă realitate în această cir­cumscripţie sibiană, 128. Plagiind o butadă celebră am spune că a­­ici natura începe să semene tot mai mult cu oamenii, pentru că în primul rînd ei sînt frumoşi. Frumoşi ca gospodari, ca cetăţeni. De ani de zile aduc prinosul muncii lor la înfrumuseţarea me­diului în care trăiesc, pun mîna hotărît pe unelte, pe alte unelte decît cele mînuite în fabrici şi fac, în mod obştesc, tot ceea ce pot face pentru primenirea pei­sajului vieţii lor de toate zilele. Pînă nu de mult apa era cărată de cine ştie unde. Acum, opt străzi beneficiază de conducte, la capătul cărora gospodinele ţin, sub robinete strălucind de cură­ţenie, căni de sticlă... Pînă nu de mult, primăverile şi toamnele îşi făceau apariţia însoţite de noroaie. Acum, patru străzi (Sălciilor, Mărului, Vişinii­lor, Părului) şi-au consolidat pre­tenţiile unei existenţe moderne­ cu îmbrăcăminte de asfalt. Cele­lalte aşteaptă, cu betonul turnat­, să fie ridicate la înfăţişarea veci­nelor lor. Zone şi spaţii verzi, gărdulate de prefabricate... In fond, o parte a bătrinului nostru burg hotărît să ţină pat cu cerinţele acestor vremuri. în fond, oameni ce şi-au înţe­les rostul de cetăţeni. Da, oameni! Iată unul dintre ei: Moisa Alma­­tiu. Un bătrinel cu templele colilii, cu ochii vioi şi plini de seva ce­lor 74 de ani prin care şi-a pur­tat viaţa. Deputat de aproape 6 ani, mereu printre oamenii care l-au investit cu mandatul de re­prezentant al lor, sensibil la ini­ţiative, bun organizator, modest. Mai ales modest, pentru că nu poţi afla niciodată de la dînsul cît îi aparţine din toate realizări­le circumscripţiei. Intrebaţi-l şi o să vă răspundă liniştit, împă­cat cu viaţa de activist obştesc pe care o practică de zeci de ani: „cetăţenii au făcut, cetăţenii răs­pund la chemările consiliului popular, cetăţenii propun...“ întrebaţi­­şi cetăţenii şi veţi au­zi: „deputatul de pe strada noas­tră. . S. DIACSNO ■vwiwwvwyvvwwwwM-vwA^^ ■ - - -,rwvvvvTAruTjumjvvC

Next