Tribuna Sibiului, mai 1970 (Anul 3, nr. 683-707)

1970-05-23 / nr. 700

st* * Aici se vor produce­­ mii de tone de legume.#• IîV In apropierea ŞelimbSrului au apărut nişte construcţii deosebite. Aici, pe UP teren situat Intre Ci­­bin şi Seviş, s-a hotSrît înfiinţa­rea unei grădini de legume. Pe 100 de hectare trebuie să se pro­ducă In acest an 1 500 tone de roşii, ceapă, varză, morcov și alte zarzavaturi. Bineînţeles, to­tul a fost luat de la început. Te­renul, nefertilizat ani de-a rîndul, punea probleme deosebite. Tre­buia asigurat un minimum de a­­grofonol capabil să răspundă la solicitările deosebite ale: legume­lor, mari consumatoare de azot, fosfor, potasiu etc. S-au aplicat cantităţi impresionabile de îngră­şăminte naturale şi chimice. S-au efectuat lucrări de pregătire a terenului la un înalt nivel cali­tativ. Apoi trebuie asigurat materia­lul pentru plantare. Sute şi sute de metri pătraţi de răsadniţă s-au construit pe un teren unde altă­dată era fîneaţă, zeci şi zeci de ore de muncă bine organizată au transformat seminţele în răsaduri viguroase de roşii, varză etc. şi Grădina de legume a LAS. Sibiu 3 ~ căci despre aceasta este vor­ba —­ fusese pusă „pe picioare". Dar au venit ploile şi potopul a dereglat mecanismul activităţii. Culturile de morcov, ceapă, varză timpurie au stagnat, plantele cresc greu, producţia este în pe­ricol. „Acum, după ce a trecut n-a fost mai greu, ne spune in­ginerul Mafiei Bleoca, şeful fer­mei legumicole, ne pregătim să dăm bătălia producţiei. Vom er­­bicida întreaga suprafaţă de te­ren destinat roşiilor şi verzei de toamnă, vom aplica Îngrăşăminte chimice la cultura de morcov, ceapă, varză. Aşteptăm să se re-­­ tragă apa Cibinului de pe terenul şi cultivat, cu pătrunjel, să vedem ce facem şi cu această cultură: o menţinem sau o întoarcem. In orice caz, suntem hotărîţi să ne respectăm toate angajamentele". Şi ne-am convins la faţa locului că vorbele inginerului au acope­rire în aur a faptelor. Deşi nu­mai cu o zi înainte plouase, în grădina de legume se desfăşura o activitate intensă. La sectorul ră­sadniţe se pregătea materialul pentru plantarea roşiilor în cîmp. Răsadurile, viguroase, dau certi­tudinea unor recolte-record. Is Is Is *î .Avem vreo 25—35 000 răsaduri de roşii în plus, pentru a ajuta unităţile ale căror grădini de le­gume au fost calamitate", ne spu­ne. In treacăt, şeful de fermă, în cîmp se lucra intens la pră­­şitul culturii de ceapă. O echipă de aproape 30 de oameni, „lim­pezesc“ cultura, asigurînd plan­telor condiţii bune de creştere. Mihai Klein, Filofteia David, Vic­toria Rank sau Aurica Dache, ca şi ceilalţi, depun eforturi evidente pentru a recupera întirzierea da­torată ploilor. In alt sector al grădinii meca­nizatorii Ion Sanda şi Nicolae Modran pregătesc terenul pentru scosul roşiilor în cîmp. Primul — erbicidează solul cu trefian, ce­lălalt — discute suprafaţa astfel tratată- în sectorul alăturat se transportă îngrăşăminte naturale în vederea fertilizării terenurilor destinate verzei şi castraveţilor. „Deşi culturile de varză, ceapă, morcov nu arată grozav, credem că, „ajutate", vor da producţii bune, continuă inginerul Maftei Bleoca. Este primul an în­ care pe aceste terenuri se cultivă legume, este prima confruntare a agroteh­nicii cu aceste soluri sărace in elemente fertilizante. Ar fi trebuit să aplicăm cantităţi mari de a­­mendamente calcaroase, pentru a micşora aciditatea solului. Vedeţi şi dv., pe aici creşte Equisetum, planta specifică pentru pH sub 4,5. în cîţiva ani sperăm să transformăm aceste cimpuri în adevărată grădină, să realizăm nu 15, ci 40 sau 50 tone de legume de pe fiecare hectar cultivat. Mij­loace agrotehnice, fonduri ma­teriale avem la îndemînă, aşa că nouă nu ne rămîne altceva de fă­cut decit să perseverăm în acţi­unea noastră". Cine ar putea să determine, cantitativ acest, simplu: „nu ne rămîne nimic altceva de făcut, decit" ...? Pentru că în aceste cuvinte sunt cuprinse idei, fapte, sute şi mii de ore de căutări, de efort intelectual şi fizic. Şi toate acestea se circumscriu aceluiaşi nobil scop, pentru ca pămînturile acestea să producă legume, pen­tru ca oamenii să fie mai bine aprovizionaţi cu vitaminele legu­melor. | GH. GRANITER File de reportaj în secfia de creaţie a fabricii „Drapelul roşu“ din cadrul Combinatului de tricotaje şi ciorapi Sibiu, în care vor fi realizate, in acest an, 45 de noi modele piaiBII­|^l«HIIIHiai«IH!4 Unde se fac donaţiile La redacţie sosesc mereu scri­sori, prin care se solicită lămu­riri în legătură cu donaţiile pentru cei ce au avut de suferit de pe urma inundaţiilor. Un grup de locatari din şoseaua Alba-Iulia şi cîţiva tineri din cartierul Lazaret Sibiu întreabă unde se pot face donaţiile. Le răspundem cu plăcere, pentru îmbrăcăminte, încălţăminte, len­jerie, obiecte casnice funcţio­nează trei centre. Acestea sunt la cluburile „Independenţa“, „7 Noiembrie“ şi C.F.R. Donaţiile de produse agroalimentare pot fi depuse la centrul înfiinţat în acest scop în Piaţa gării nr. 3. Cei care doresc să depună di­ferite sume de bani în ajutorul celor sinistraţi se pot adresa la orice agenţie C.E.C., sau oficii poştale. Depunerile se fac, prin completarea unui formular, în cont C.E.C. 2­000; pentru orice sumă depusă se primeşte chi­tanţă. nént WTC SZBTDIUT ­ I­nteristul Gheo­rgh­e Cornişa, gravor la fabrica „Sticla", din Avrig, face parte din rândul tinerilor cu mult elan şi dragoste de muncă Foto: FRED M­SS eji­emnăvi Aproape la fiecare pas, turistul este întîmpinat, la Sibiu, de un monument istoric. Această ţesătu­ră din metal preţios nu se opreşte insă in graniţele Sibiului, ci îşi întinde plasa ei de briliante in în­tregul judeţ. Prin ea, un trecut multimilenar vorbeşte vizitatoru­lui despre o civilizaţie îndelunga­tă şi unitară, făurită prin talentul şi pasiunea constructivă a româ­nilor, germanilor şi maghiarilor de pe aceste meleaguri. E un limbaj concentrat, al pietrei rupte din circuitul muţeniei geologice, al fie­rului învăţat să danseze şi să evi­te frumos. E un limbaj de meta­fore lunecătoare, pe care le­ simţi, cutreerîndu-i sufletul pe dedesubt, ca nişte ape freatice care te-n­­deamnă să creşti. •­8 * E un limbaj al transhumanţei şi necuvintelor care se mistuie prin noi şi se crede destul. II as­cultăm şi ne pătrundem de fiinţa lui lingă statui şi lingă turnuri, lingă cetăţi şi lingă bisericile for­tificate şi mintea severă ne spu­ne că nu e destul. Ea caută avid plăcile seci de pe ziduri înregis­­trind termeni şi date pe care în­cearcă să le restituie unui circuit intelectual recompus oportun şi pedant. Şi imaginea, prin aceasta, se defineşte pregnant şi se leagă intr-un sistem ce se dezvoltă prin noi eficace. Este, dincolo de o sta­re şi o predispoziţie, ceea ce re­zistă. Sau este faţa a doua a ace­luiaşi chip, dedublat. Pe aceasta trebuie s-o ajutăm să se formezi5. Insă la principalele monumente istorice de pe harta judeţului, în afara unei plăci de inventar şi a unui compendiu de date bătut în perete, nu afli nimic. Ar mai tre­bui să găseşti de vînzare pliante elegante şi colorate, vederi sur­­prinzînd unghiurile cele mai fra­pante. Intr-un cuvînt, atitea şi atî­­tea obiecte comerciale pe care să le duci cu tine ca pe o amintire de preţ, să poţi reconstrui prin ele cîndva, in propriul apartament, un detaliu, un fapt şi o istorie. Să ne gindim cum poate fi făcut acest lucru mai curînd. Şi să nu-mi spu­neţi că nu se poate aşeza lingă fiecare monument un vînzător de pliante. Pentru că în incinta mul­tora locuiesc familii îndatorate și, unde nu, în fiecare localitate este o librărie etc., etc. ION­ITU CURIER JURIDIC ANA SASU, satul Galeș nr. 83, co­muna Sălişte. 1) Actele de vechime in muncă privind perioada de acti­vitate anterioară pensionării se pot adăuga în carnetul de muncă și pen­sia se recalculează ori de cite ori este cazul. Pentru perioadele privind activitatea după pensionare, recalcu­larea se face, conform art. 51 din l­e­­gea 27/1966, o singură dată. In situa­ţia dv. puteţi înregistra actul de ve­chime de care amintiţi, pensia recal­­culindu-vi-se, urmînd ca atunci cînd veţi obţine actul pentru altă perioa­dă mai veche să vi se recalculeze atunci. Indicaţia v-a fost dată în a­­cest sens de Direcţia muncii. 2) în ceea ce priveşte cumulul pensiei cu salariul pentru o perioadă de pină la 4 luni în cursul unui an calendaris­tic, acesta este admis numai pensio­narilor cu pensii integrale pentru li­mită de vîrstă (pentru femei­etatea de 57 ani şi minimum vechime în muncă de 20 ani) şi numai pentru ac­tivităţi cu caracter temporar sau se­zonier, ori pentru înlocuirea unor angajaţi care lipsesc temporar. 1ERONIM IOSIF — Dumbrăveni, str. Gh. Doja nr. 2. In problema moştenirii, urmează să verificaţi la cartea funduară cine apare proprie­tar tabular şi apoi să vă adresaţi consiliului popular respectiv în ve­derea deschiderii succesiunii în urma decedatului, natural în situaţia cînd acesta apare ca proprietar. N­ICOLAE BRANGA — Poiana Si­biului, nr. 861. In privinţa delimită­rii hotarului intre proprietatea dv. si a vecinului, in căzut cînd nu vă pu­teţi înţelege, litigiul poate fi soluţio­nat prin justiţie, pe bază de probe, expertize tehnico-topografice etc. În tot cazul nimeni nu poate să-şi facă singur dreptate. GHEORGHE AMAHANDĂ — Uzina mecanicii Mîrşe, Potrivit Legii nr. 9/ 1968, statul acordă credite pentru construirea locuinţelor proprietate personală. Prin H.C.M. 2256/1969 s-au stabilit condiţiile in care C.E.C.-ul este autorizat a acorda aceste cre­dite. In acest scop urmează a vă pre­zenta la organele C.E.C., ca­re au in­strucţiuni şi care vă dau toate lă­muririle necesare acordării credite­lor. UN GRUP DE MUNCITORI din Porumbacii de Jos, CONSTANTIN IONICA şi IOAN PETRA — satul Sibiel, nr. 44. Aşa cum s-a mai răs­puns în coloanele ziarului nostru, a­­rătăm că: 1) Orele de serviciu pe u­­nitate, (ofiţer de serviciu), care se efectuează în zilele lucrătoare, peste durata normală a zilei de lucru de către angajaţii cu ziua de muncă nor­mată — angajaţii care nu au funcţii de conducere — se compensează prin acordarea de timp liber corespunză­tor în următoarele două săptămîni, iar pentru personalul de conducere — cărora li se acordă concediu su­plimentar — orele de serviciu pe u­­nitate efectuate în aceleaşi condiţii, nu se compensează. Menţionăm că Ministerul Muncii, prin avizul nr. 18976/365 din 23 aprilie 1968 preci­zează că prin timp liber corespunză­tor se înţelege un timp egal cu cel în care s-a efectuat serviciul, indi­­cînd ca perioada de serviciu pe uni­tate să nu depășească 8 ore. 2) Orele de muncă prestate peste programul normal de lucru, se plătesc, potrivit­ art. 391 din Codul muncii, ca ore suplimentare, cu excepția personalu­lui de conducere, care beneficiază de concediu de odihnă suplimentar. 3) Intrucît se acordă timp liber cores­punzător, natural că nu se mai acor­dă nici o retribuţie bănească. CAIUS CONSTANTINESCU consilier juridic „RAZELE COPILĂRIEI­­ La Casa pionierilor din muni­cipiul Sibiu se fac pregătiri in­tense, în vederea apropiatei ex­poziţii ..Razele copilăriei“, orga­nizată in cinstea Zilei copilului. Vor fi expuse obiecte executa­te de membrii cercurilor: lu­crări de artă populară (cusătu­ri, broderii, ţesături), ceramică, aeronavemodele şi aparate elec­trotehnice (aeromodele cu motor, radio portativ, „Confirmator e­­lectronic“), obiecte de legăto­­rie (cărţi, albume), lucrări de artă aplicată. TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu comu­nică: vreme instabilă cu cerul mai mult noros. Temporar vor cădea a­­verse de ploaie. Vîntul va sufla în general slab din sectorul nord-ves­­tic. Temperaturile minime vor fi cu­prinse între 8 şi 1­­ grade, iar cete maxime vor oscila între 19 şi 32 grade. TELEVIZIUNE 15.45 Tenis de cîmp: România — Grecia. 17.00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremieră. vsv 17.05 Emisiune în limba germană. 18.05 Bună seara, fete! Bună seara, băieţi! 19.00 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele-enciclopedia. 21.00 Film serial „Rocambole’ 21.40 Reportaj TV. 22,00 Film-batet „Romeo şi Juliet»­. 22,40 Telejurnalul de noapte. 23,10 Muzică populară. 23,23 Campionatul mondial de bas­chet masculin: Iugoslavia — S.U.A. (înregistrare). 23,55 închiderea emisiunii: CINEMA SIBIU; PACEA: Operaţiunea Leon­­tine (orele 9,00; 11,30; 15,30; 18,00; 20,30) ; ARTA: Splendoare In iarbă (orele 10,00; 12,30; 15,30; 18,00; 20,45); TINERETULUI: Adio Texas (o­rele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 13,30; 20,30) ; 7 NOIEMBRIE: Lupii albi (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00 și 20,00); INDEPENDENȚA: Operațiu­nea Lady Chaplin (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAȘ: PROGRESUL: Moll Flan­ders (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Paca­lul dragoste! (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Păginii din­ ­ Kummerow (orele 10,00; 16,00; 18,00 și 20,00). CISNĂDIE: POPULAR; Valea paşilor (orele 11,00; 16,00; 13,00 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE Mireasa era in negru (orele 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Repulsie (ors le, 10,00; 16,00; 18,00). HAZNA BÄI: Sherlock Holmes (o rele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Păcatul dragos­tei (orele 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS: 23 AUGUST Angelica şi sultanul (orele 17,00 s 10,00). (HI). pă­şi rT«T ■ * 4 JR. JP-v- v f y / r? : J *L ni áfók * M'K 3 rv soţi Cadru din film­ulAdio Texas, care rulează la t­neretului“ din Sibiu cinematograful „Ti- 'Anal­fil nr. 70. Prin şi dincolo de sălile Muzeului Brukenthal Muzeul Brukenthal adăposteşte va­loroase izvoare istorice, obiecte de artă populară şi opere de artă uni­ce. însuşi palatul este o adevărată capodoperă a barocului austriac din Transilvania. In sălile spaţioase sunt prezentate exponatele expoziţiilor permanente de arheologie-istorie, artă populară şi­­ artă plastică. Grupur­ile organizate ca­re vizitează sălile de expoziţie se bucură de îndrumarea şi explicaţiile unor specialişti. Expoziţia de arheologie-istorie o­­feră publicului o imagine despre dez­voltarea economică, social-politică a sudului Transilvaniei, imagine care se încadrează organic în dezvoltarea generala a istoriei patriei noastre. Orînduirea comunei primitive este bogat ilustrată de unelte de piatră cioplită şi şlefuita, de bogăţia cera­micii aparţinînd diferitelor culturi din sudul Transilvaniei, de obiecte de cult şi primele manifestări de ar­ta ale omului primitiv. Se poate se­siza pasul făcut de omenire o dată cu descoperirea metalelor, vedem u­­nelte şi arme din bronz, mai tîrziu unelte mai perfecţionate din fier, a­­sistăm la apariţia, dezvoltarea şi per­fecţionarea meşteşugurilor. Trecînd de la o vitrină la alta, dintr-o sală in alta, putem înţelege mai bine pre­misele scindării societăţii comunei primitive în clase sociale, inevitabi­litatea apariţiei orînduirii sclavagiste. Cîteva imagini de pe Columna lui Traian ne introduc în atmosfera Da­ciei în timpul lui Decebal, ne emo­ţionează bătăliile .Singeroase dluse de romani împotriva dacilor şi rezulta­tul lor, transformarea Daciei într-o provincie romană. Vedem arme, u­­nelte, monede, rămăşiţele unei băi romane, opere de artă din perioada stăpinirii romane in Dacia. In sălile, următoare sint expuse obiecte de uz şi de cult provenite de la popoarele migratoare, documente preţioase re­feritoare la feudalismul timpuriu, dezvoltat şi tîrziu; armele feudalilor cu care au luptat împotriva turcilor începînd din secolul al XV-lea dar şi împotriva ţăranilor răsculaţi. Di­ferite documente şi gravuri evocă momente importante din istoria po­porului român: răscoala de la Bo­­bîlna, războiul ţărănesc condus de Gheorghe Doja, luptele curuţilor din­tre anii 1703—1711, sau răscoala populară condusă de Horia, Cloşca şi Crişan. O dată cu apariţia relaţii­lor capitaliste se încheie peregrină­rile publicului în istoria Transilva­niei prin intermediul colecţiilor Mu­zeului Brukenthal. Expoziţia permanentă de artă popu­lară se bucură de un interes deose­bit din partea vizitatorilor. Aici sunt prezentate frumoasele vase de ce­ramică provenite din diferite centre din Banat, Ţara Zarandului, Ţara Bi­horului, Ţara Oaşului şi din nume­roasele centre din nordul Olteniei şi Munteniei. In expoziţie e prezentă şi ceramica săsească, secuiască şi maghiară. Olăritul este unul din cele mai vechi meşteşuguri, care s-a născut încă un neolitic şi este practicat şi azi. Vasele de ceramică au forme bine proporţionate, echilibrate, moti­vele şi tehnica ornamentală s-au transmis de-a lungul secolelor de la un artist popular anonim la altul, formele s-au cristalizat menţinînd specificul diferitelor regiuni. Şi ţe­sutul cunoaşte o tradiţie veche In satele noastre, este o îndeletnicire legată de prelucrarea cînepii, inului şi lunei. Aceste materii prime, pre­lucrate de mîinile harnice ale fe­meilor de la ţară, sunt transformate în minunate ţesături pentru împodo­birea interioarelor, în ţesături pen­tru port şi pentru uzul gospodăresc. Cele mai caracteristice piese textile pentru o zonă sau alta a ţării le întîlnim in sălile de expoziţie. În­deosebi atrag atenţia costumele popu­lare expuse care sintetizează măies­tria şi gustul creator al poporului nostru. Putem vedea două interioare, unul românesc şi altul săsesc, din secolul al XIX-lea, ustensile din lemn ornamentate cu motive geometrice şi icoane pictate pe sticlă care ne emo­ţionează datorită originalităţii diver­sităţii desenelor şi cromaticii deose­bite, care variază de la un centru la altul. Galeria de artă oferă vizitatorilor opere remarcabile ale artei univer­sale şi ale artei plastice româneşti. Expoziţia permanentă ne ajută să ne formăm o imagine generală asupra evoluţiei artei universale, de la sti­lul gotic la renaştere şi baroc. Sălile expoziţiei adăpostesc operele maeş­trilor flamanzi şi olandezi, şcoala germană şi austriacă; renaşterea ita­liană este prezentă prin operele unor pictori florentini şi veneţieni, alte opere însemnate marchează evoluţia barocului italian. Prima parte a ga­leriei se încheie cu cîteva tablouri de pictură franceză. Cu cîteva fragmente de altare în tempera şi statui din lemn în stilul goticului şi renaşterii din sud-estul Transilvaniei se deschide partea a doua a expoziţiei, arta pe teritoriul ţării noastre. Urmează cîteva por­trete din secolul al XVI-lea, vederi­le din Sibiu ale austriacului Franz Neuhauser, portretul conducătorilor răscoalei din 1784, unele din tablou­rile lui C. Lecca, Mişu Popp, Gh. Tăttărescu şi T. Aman, clasicii pic­turii româneşti: N. Grigorescu, Ion Andreescu, Şt. Luchian; nu întîlnim cu pînzele pictorilor dintre cele două războaie mondiale. Expoziţie se în­cheie cu pictura românească con­temporană. Problemele de istorie, fenomenele de artă, noile cuceriri ale ştiinţei suscită interesul unui public larg, dor­nic de cunoaştere, dornic de a-şi însuşi valorile spirituale naţionale şi universale. Sfera intereselor poate depăşi posibilităţile realizate prin expunerea colecţiilor, şi atunci adop­tăm alte forme posibile cum ar fi conferinţele, expunerile ţinute de di­feriţi specialişti din oraş, proiectarea unor filme documentare. In acest trimestru s-a programat un ciclu de conferinţe despre arta modernă. Premisele artei secolului XX au apărut în secolul al XIX-lea, deci nu e de mirare că prima confe­rinţă din acest ciclu a tratat ple­­nerismul sau şcoala de pictură de la Barbizon, pe principalii săi repre­zentanţi. Urmează o expunere despre impresionism, curent apărut în ulti­mul sfert al secolului al XIX-lea. Tema celei de-a treia conferinţe formează expresionismul, după care va fi prezentat cubismul. Ciclul de conferinţe se va încheia cu prezen­tarea abstracţionismului şi a perso­nalităţilor de seamă ale căror nume au fost legate de acest curent. Conferinţele sunt susţinute de di­feriţi specialişti în istoria artei de la galeria de artă din Muzeul Bruken­­thal. MARGARETA PEKETI CRONICĂ U. T.C. • Comitetul municipal Sibiu al U.T.C. organizează la sala „Tinere­tului", duminică, ora 16, pentru tinerii din întreprinderile sibiene, un program artistic urm­at de dans, la care îşi va da concursul forma­ţia „Spectral“, condusă de Mişu Fierţonea. • In cadrul schimburilor de experienţă pe teme profesionale, i­­niţiate de Comitetul municipal Sibiu al U.T.C., un grup de tineri munci­tori de la Uzina mecanică din Si­biu vor fi zilele acestea oaspeţii tinerilor muncitori de la Uzinele mecanice din Novi Sad (R.S.F. Iu­goslavia). • Sunt în plină desfăşurare faza pe municipii, competiţiile din cadrul „Cupei tineretului şcolar“ la fotbal (băieţi), handbal şi volei (băieţi şi fete). Pină in prezent cea mai bună comportare au avut-o elevii de la Liceul nr. 3, la fotbal (băieţi). 41 Cooperativa „Îmbrăcămintea SIBIU angajează imediat: — şef serviciu producţie. Condiţii: studii superioare tehnice şi cel puţin 6 ani stagiu în munci tehnice sau diplomă a fostelor şcoli de subingineri şi stagiu de 10 ani în munci tehnice. Informaţii suplimentare se primesc la sediul coopera­tivei din Piața Republicii nr. 2 Sibiu, biroul personal. întreprinderea de gospodărie orăşenească Cisnădie ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ: — un diriginte de şantier — un maistru sau tehnician constructor Relaţii, Cisnădie, telefon 131. Combinatul pentru exploatarea şi industrializarea lemnului Sebeş-Alba str. Kogălniceanu nr. 59, ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ, pentru C.P.L. Sebeş şi Cîmpeni următorul personal: — ingineri mecanici — ingineri pentru exploatarea şi industrializarea lemnului — economişti — tehnicieni industria lemnului — maiștri produse finite și semifinite. Se asigură cazare în bloc. Doritorii se vor adresa la bi­roul personal al C.E.I.L. Sebeş, din str. M. Kogălnicea­nu 59. oooooooooo

Next