Tribuna Sibiului, mai 1970 (Anul 3, nr. 683-707)

1970-05-26 / nr. 702

Pag. 2 Duminică in întreprinderile sibiene O zi de muncă rodnică în efortul uriaş al ţării întregi de a- şi regăsi chipul, de a se întoarce la viaţa normală, duminica a con­stituit o zi plină de lucru pentru întreprinderile municipiului nos­tru, in care oamenii muncii s-au întrecut în obţinerea unor produc­ţii peste plan, pentru a da viaţă angajamentelor însufleţitoare ce şi le-au asumat. Sute de muncitori, ingineri, teh­nicieni, maiştri, proiectanţi s-au aflat din primele ore ale dimineţii lingă maşini şi planşete, pentru ca procesul de producţie să nu se oprească, pentru ca pierderile în­treprinderilor greu lovite de inun­daţii să fie suplinite. Prin munca lor, ei au înscris în cronica aces­tor zile încă o pagină remarcabilă de înaltă conştiinţă socialistă, ofe­rind un exemplu viu al abnegaţiei, dăruirii şi solidarităţii. * LA UZINA DE PIESE, AUTO SIBIU freamătul activităţii­ pro­ductive a răsunat în fiecare secţie şi atelier de-a lungul a două schimburi. Angajamentul uzinei de a obţine o producţie suplimentară în valoare de 600 000 lei, prin e­­fectuarea a 25 ore de muncă pa­triotică defeat­re fiecare salariat, prinde contururi precise. In cele două secţii de prelucrări mecani­ce, la vopsitorie, la acoperiri me­talice sau la atelierul de prese, la numai două ore de la începerea lucrului, schimbul­­ realizase o producţie însemnată. La atelierul de vopsitorie, mo­derna instalaţie de vopsit — rea­lizare de prestigiu a unui colectiv de proiectanţi de la uzina sibiană supravegheată de muncitorii Stan Tichindeleanu şi Gheorghe Be­ebe — fosfatase circa 700 amorti­­zoare, 540 oglinzi, 300 plăci de a­­coperire şi 100 carcase de la an­samblul încălzire cabină. Maistrul principal la atelierul de prese — Ion Șeican — ne face cunoscut că, de la începerea schim­bului pînă la orele 9, cei 25 de oameni ai atelierului realizaseră peste 100 ore de muncă. „Cele­­ 25 ore — angajamentul uzinei — îl socotim doar un mi­nim pe care nu încape îndoială că-l vom depăși — ne spune re­­glorul A­edrei Schoger. Cea mai bună dovadă o constituie ritmul intens de lucru pe care îl puteţi verifica în atelierul nostru şi fap­tul că toţi oamenii din schimb au răspuns prezent în această zi“. La atelierul de acoperiri galva­nice s-au înregistrat, de asemenea, depăşiri de norme de pînă la 5 la sută, evidenţiindu-se ca întotdeau­na muncitoarea Sofica Lutsch, fruntaşă in întrecerea socialistă pe uzină. ..În atelierele electric şi de metro­logie se fac mari eforturi pentru verificarea şi repararea celor 38 utilaje primite de la „Automeca­­nica" Mediaş — spune Mihai O­­prişcan preşedintele Comitetului sindical din uzină. In afară de a­­cestea pe mesele de lucru ale spe­cialiştilor noştri, în metrologie, au fost aduse peste 150 aparate de precizie, executîndu-se lucrări de verificare gratuite în valoare de circa 500 000 lei“. Numeroase alte unităţi economi­ce şi-au deschis duminică porţile, aducîndu-şi o preţioasă contribu­ţie la compensarea pagubelor pri­cinuite economiei judeţului nostru prin scoaterea din funcţiune pen­tru un timp îndelungat a unor importante întreprinderi indus­triale. LA FABRICA „13 DECEM­BRIE“ s-a realizat producţia unui schimb normal în toate secţiile, evidenţiindu-se numeroşi munci­tori pentru dăruirea cu care au muncit in cele 8 ore din cea de-a 7-a zi a săptămînii: Isidor Po­­penţa, Constantin Sandu, Gheor­ghe Bărboiu şi brigada condica de Nicolae Vecerdea sunt doar cîteva nume. Spre sfîrşîtul schimbului, un scurt bilanţ consemna reali­zarea a 50 perechi încălţăminte pentru export peste plan. In cadrul Uzinei de reparaţii Sibiu au lucrat muncitorii, maiş­trii şi inginerii de la atelierele de reparat motoare, strungărie şi lă­­cătuşerie, muncă rodnică, în con­tul angajamentului întregului co­lectiv de muncă al uzinei de a realiza o producţie peste plan în valoare de 215 000 lei şi de a re­para, pînă la sfirşitul acestei luni, prin muncă voluntară 15 motoare de tractor, 5 tractoare şi 5 moto­­compresoare aparţinînd întreprin­derilor calamitate. O zi de­ lucru, deci, ca oricare alta, o zi încărcată de dăruire, de abnegație, de eforturi înzecite din partea tuturor colectivelor de muncă din municipiul nostru, care au făcut de-a lungul acestor ulti­me săptămîni dovada indestructi­bilei lor unităţi în faţa urmărilor dureroase ale calamităţilor. Uzina .Independenţa“ Sibiu. In aceste zile, aici se desfăşoară o muncă in­tensă pentru recondiţionarea motoarelor electrice ale la­­Carbosin“ Copşa Mică, uzină care şi-a încetat din nou activitatea, în urma inundaţiilor din 24 mai *«**»»«**• wj­mr*. matjmrrm­ ­ TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu co­munică: Vreme frumoasă şi căl­duroasă cu cerul mai mult senin. Vîntul va sufla slab din sectorul sud-vestic, temperaturile minime vor fi cuprinse între 6 şi 12 gra­de, iar cele maxime­ vor oscila înt­re 18 şi 22 grade. Dimineața ceață locală. CINEMA II­I SIBIU; PACEA; Picioare lungi. * degete lungi (orele 9,00; 11,30; I 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); ARTA; 5 Ultima­ lună de toamnă (orele I 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30;­­ 20,30); TINERETULUI: Al 8-lea I (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; ? 18,30; 20,30); INDEPENDENȚA: * In umbra coltului (orele 11,00; * 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAȘ: PROGRESUL: Visul I domnului Gentil (orele 9,00; 11,15; * 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINE-­ RETULUI: Noapte cu ceată (ore-­ le 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); U­­­NIREA: Am două mame şi doi­­ laţi (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi I 20,00). N CISNĂDIE: POPULAR: Caldu­t­ra (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi I 20,00). “ AGNITA: ?1 MAI: Pensiune * pentru holtei (orele 16,00; 18,00 şi 20,00).L­a DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: 5 Vremuri minunate la Spesart (o­­r­­ele 18,00 şi 20,00). BAZNA-BAI: Agonie şi extaz (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: O şansă din­­tr-o m­ie (orele 17,00 şi 19,00). APOLDU DE SUS, 23 AUGUST: Prieteni fără grai (orele 17,00 şi 19,00). TELEVIZIUNE 17,55 Microavanpremiera 18,00 Buletin de ştiri 18,05 .Universal şotron". Enciclo­pedie pentru copii I II Is \s­­ 18,25 18,45 19,15 19,20 19,30 20,15 21,55 22,20 22,45 23,10 EX­TERRA'70. Emisiune-concurs de con­strucţii tehnice pentru pio­nieri. Satu Mare în aceste zile — reportaj. Anunţuri — publicitate. 1001 de seri. Emisiune pen­tru cei mici. PETIE LA PO­LUL NORD. Telejurnalul de seară Seară de teatru. RAZVAN ŞI VIDRA de B. P. Hasdeu. Prim plan. Artistul poporu­lui PETRE ŞTEFĂNESCU­­GOANGA. Imagini sonore... îşi dau concursul Mihaela Mihai şi Sile Dipicu Telejurnalul de noapte închiderea emisiunii *sts . Protagonista filmului Pensiune pen­tru holtei Is ts *s \s \s TRIBUNA STEPULUI A eAA V ■ “A . ' • • • ”. ... 7 * Practică în atelier­ul-şcoală al Grupului şcolar ,.7 Noiembrie“ d­in Sibiu Foto: Fr. M­SS sport, sport... Cupa României C. S. M. U" Cluj 2-3 (1-2) în ciuda terenului desfundat, a timpului ploios şi rece, partida din­tre C.S.M. şi „U“ Cluj s-a ridicat la nivel tehnic bun, prin rapiditatea ac-MI *­ IS *s Is I\ I­­s s *s IsIs Is hunilor şi prin frumoasele faze de poartă. Cu o pregătire fizică mai bună, studenţii clujeni s-au descurcat mai bine, depăşind cu uşurinţă pe local­nici. Aripa Uifăleanu, în vervă bună de joc, a creat panică în apărarea gazdelor şi totodată l-a servit exce­lent pe Adam la două dintre cele trei goluri ale oaspeţilor. în repriza secundă localnicii au jucat mai bine, creînd acţiuni frumoase la poarta lui Negui. ■ Dar iată cum s-au înscris golurile: în minutul 24 Uifăleanu trece de fundaşul Mihai şi centrează la Adam care înscrie. La o acţiune identică clujenii majorează scorul tot prin Adam: 0—2. O reuşită combinaţie Laurceac — Flrchiş, min. 40, îl pune pe Stoicescu în situatie favorabilă; acesta înscrie cu o splendidă lovitură de cap. 1—2. După 4 minute, Unguroiu, printr-o excelentă foarfecă, trimite la păian­jen, însă Negru salvează în extremis printr-un plonjon inspirat. In minu­tul 54 un șut năpraznic al lui Oprea (de la 30—35 m) este cu uşurinţă scăpat de Liebhardt în plasă şi ... 1—3. Ultimul gol al gazdelor este opera lui Unguroiu, care în juin. 79 exe­cută excelent o lovitură de la 25 m; balonul întîlneşte bara, apoi revine în teren de unde Chiran reia în plasa. Iată formaţiile celor două echipe C.S.M. Sibiu: Liebhardt — Zaharia (min. 60 Nistor), David, Kätscher, Mihai — Laurceac, Flrchiş — Creţu, Unguroiu, Chiran, Stoicescu. „U“ Cluj: Negru —­ Creţu, Pexa (min. 77 Mihăilă), Cimpeanu, Şoptereanu — Mureşan (min. 63 Lică), Oprea — Uifăleanu, Anca, Adam, Coman. I. ILIE Produse peste plan La secţia ţesătorie de stofe a Uzinelor textile din Cisnădie planul de producţie pe primele două de­cade ale lunii mai a fost depăşit cu 1 100 m­l, cifră ce se adau­gă la cei 33 600 m­l cît s-au înregistrat su­plimentar pe primele 4 luni ale acestui an. Colectivul acestei secţii s-a angajat să obţină în continuare pînă la finele anului o producţie suplimen­tară de 36 000 m­p ţe­sături din lînă, majo­ritatea constînd din pături, articole atit de necesare populaţiei din zonele sinistrate. ήN STREZA Posibilităţi şi forme de calificare Dezvoltarea tuturor ramurilor eco­nomiei judeţului, înfăptuirea progra­mului de investiţii şi asigurarea ui­nei eficiente sporite a producţiei sunt posibile numai, dacă au create condiţiile materiale necesare, daca există o pregătire corespunzătoare e­forţei de muncă, în condiţiile cînd întreprinderile industriale își lărgesc gama de pro­duse, tind se schimbă sau apar noi procedee de fabricaţie, dnd se cere prestata o muncă la un nivel ca­litativ superior, se impun măsuri pentru a asigura calificarea atît a muncitorilor existenţi în întreprin­deri, cit şi a noilor contingente. Pornind de la aceste necesităţi, ne propunem ca în materialul de fata să insistăm asupra posibilităţilor de calificare a tinerilor absolvenţi ai şcolii de cultură generală, pentru ca in ac­est mod, pe de o parte să se asigure forţa de muncă necesară unităţilor economice, iar pe de alta să oferim şi pe această cale tineri­lor, tocmai în această perioadă, cînd ne aflăm în ultimul trimestru al anului şcolar, o posibilitate de o­­rientare profesională. Condiţiile de calificare în prezent sunt asigurate prin grupuri şcolare profesionale,­ ucenicie la locul de muncă, cursuri de calificare de scurta du­rată. La aceste posibilită­ţi se adaugă şi ucenicia efectuată în atelierele proprii ale meşteşugarilor (în condiţiile Legii nr. 13/1968). Asupra reţelei şi profilului unită­ţilor şcolare profesionale din cadrul judeţului nostru nu vom insista, ele fiind bine cunoscute; ne vom opri insa asupra uceniciei la locul de muncă. Din analizele efectuate la noi în ce, priveşte necesarul suplim­entar de cadre calificate şi modul de a­­coperire a acestuia, precum şi din analiza planurilor­ d­e şcolarizare în­tocmite de unităţi şi grupuri şcolare profesionale a rezultat că şi în vii­tor vor exista meserii deficitare, în­deosebi cele specifice prelucrării metalelor prin aşediere (strungari, frezori, rabotori, mortezori, rectifi­catori etc., form­a de calificare prin ucenicie la locul de muncă este răspîndită în multe unităţi industriale din ju­deţul nostru, printre care amintim: uzina „Independenta", U.P.A.S., uzi­na „Balanţa", Uzina mecanică Sibiu, uzina „Automecanica" Mediaş, Uzi­na mecanică Mîrşa — ca să amin­tim numai pe cele mai importante. Pentru pregătirea unor muncitori calificaţi prin ucenicie la locul de muncă se primesc, prin concurs, ab­solvenţi ai şcolii generale, fără să fi depăşit vîrsta de 18 ani împliniţi in anul calendaristic (1 ianuarie — 31 decembrie) în care se înscriu la concurs. Durata uceniciei este cuprinsă în­tre 2-­3 ani în funcţie de volumul şi" c­on­pletitatea" trunoşințelor,­­a de-? prinderilor pe care trebuie să le, do­­bindească un viitor muncitor califi­cat. Pregătirea practică a ucenicilor se realizează organizat, în procesul ac­tivităţii zilnice, în unităţile de pro­ducţie respective, iar pregătirea teo­retică , prin învăţam­int profesio­nal seral, sau prin cursuri de zi cu durata de 2 pînă la 3 luni în fie­care an de pregătire practică, orga­nizate fără participarea ucenicilor în producţie, ori prin cursuri de cali­ficare. Ucenicii beneficiază de o indem­nizaţie ce variază în funcţie de me­seria pe care o învaţă şi de anul de studii în care se găseşte, aceasta fiind cuprinsă între 400—700 lei lu­nar. O lipsă de cadre calificate se re­simte şi în meseriile de tîmplari, zidari, dulgheri etc. , pentru care tinerii se pot califica în unităţile aparţinătoare C.E.I.L. Sibiu, între­prinderea judeţeană de construcţii­­montaje Sibiu şi Şantierul 505 con­strucţii Sibiu. Pentru angajaţii care depăşesc vîrsta de 18 ani, care au ca pregă­tire şcolară 7 clase­, cu stagiul mi­litar satisfăcut, există forma de ca­lificare la locul de muncă, formă practicată de unele unităţi pen­tru meseriile ce pot fi însuşite într-un timp mai scurt (8—10 luni). . Asemenea cursuri sunt organizatei frecvent în unităţile aparţinătoare Combinatului textil Sibiu, Combina­tului I.OXI4IL .Cispădie,­ Combinatului industriei alimentare Sibiu, Combi­natului de pielărie şi încălţăminte Sibiu precum şi în alte unităţi. Pentru a înlesni calificarea şi per­fecţionarea muncitorilor existenţi în întreprinderi, pentru a da acestora cunoştinţele teoretice şi practice privind noile utilaje perfecţionate şi tehnologii de fabricaţie introduse in producţie, sau pentru a le adunei cu­noştinţele într-un domeniu restrins al meseriei sau specialităţii lor, a fost emisă prin­ H.C.M. nr. 2105/1969 o dispoziţie concretizată sub forma unui „regulament cadru” care pre­cizează modalitatea calificării mun­citorilor. In prezent ministerele şi organizaţiile centrale, în baza aces­tui H.C.M. şi a regulamentului, ela­borează instrucţiuni proprii de apli­care, urmînd ca în semestrul II a.c. să prindă Viaţă şi în unităţile eco­nomice din judeţul nostru. O altă formă de calificare este ucenicia ce se poate efectua în ate­lierele proprii ale meşteşugarilor, reglementată de Legea nr. 13/1968, care se aseamănă cu cea efectuată în unităţile economice. Gama me­seriilor este foarte variată. După terminarea uceniciei şi după susţi­nerea unui examen teoretic şi prac­tic, absolvenţilor li se eliberează certificate de absolvire a cursurilor de calificare, cu care se pot angaja în orice întreprindere. Deci există mai multe forme prin care unităţile economice pot să-şi asigure forţa de muncă calificată în toate meseriile. EUGEN NICULESCU economist şi asigurarea forţei de muncă *s \\ *N­­s *s *i s­ ­ampîonattdl judetean tie totba! Progresul Sibiu — C.F.R. Sibiu 1-1 (1-1) Rezultatul, ca scor,­­ constituie o surpriză, deşi după aspectul jocului prestat, este echitabil. Cei de la Pro­gresul au greşit jucînd cu pase scur­te, pe un teren desfundat, făcînd prin aceasta uşoară sarcina apărării ceferiştilor. Autorii celor două goluri (de fapt ambele autogoluri) Greavu (Progre­sul) pentru C.F.R. şi Panţuru (C.F.R.) pentru Progresul­ Metalurgica Sibiu — Progresul Agnita 0—3 Deoarece echipa gazdă, Metalur­gica Sibiu, nu s-a îngrijit ca tere­nul C.F.R. sa fie marcat, să aibă plasele montate la porţi si cabine pentru dezechipare, sibienii au pier­dut, conform regulamentului, cu 0—3. GI­ I. TOPIRCEANU In primele două decade In aceste zile, co­lectivul de munca de la­­Flamura roşie" din Sibiu îşi sporeşte eforturile pentru în­deplinirea obiectivu­lui propus de a rea­liza peste prevederile planului din luna mai o producţie în valoa­re de 1 milion de lei. în primele două de­cade din această lu­nă s-a obţinut, pe în­treprindere, o produc­ţie globală egală cu 68,9 la sută din sar­­c­ina de plan a între­gii luni, realizare ca­re a permis să se li­vreze în plus canti­tăţi sporite de produ­se, mai cu seamă ac­cesorii textile şi di­verse piese de schimb, solicitate de industria textilă. Mun­citorii, maiştrii şi tehnicienii din secţi­ile termorigide, tu­buri textile şi termo­­plaste sunt cei care au contribuit cel­­m­ai mult la depăşirea sub­stanţială a prevede­rilor planului de pro­ducţie pe cele două decade ale acestei luni. P. BODEA sport... HANDBAL div. A Totuşi sibiencele mai au şanse C.S.M. Sibiu — PROGRESUL Bucureşti 6—5 (3—5) Puţini iubitori ai handbalului mai acordau handbalistelor de la C.S.M. Sibiu vreo şansa de a mai supra­vieţui în prima divizie, totuşi, în urma victoriei la scor, realizată cu o săptămînă în urmă la Braşov (7- 16 cu Rulmentul) şi a victoriei de duminică asupra echipei Progresul Bucureşti, şansele sibiencelor de ra­­mînere în divizia A au crescut sim­ţitor. Partida de duminică a fost influen­ţată în mod evident de timpul ploios şi rece. Punctele sibiencelor au fost înscrise de Brezae (3), Birthelmer (2) și Dragon. Cu această victorie sibiencele au urcat în clasament pe locul 9 cu 19 puncte, cedînd lanterna echipei Pro­gresul, care are 13 puncte. Anul­ni, Nr. 702 Participarea sportivilor la ajutorarea sinistraţilor . Salariaţii C.J.E.F.S., ai Clu­bului sportiv muncitoresc şi ai asociaţiei sportive Voinţa din Sibiu au hotărît să doneze lu­nar o zi din salariu — pînă la sfîrşitul anului. „ Din încasările realizate la partida de fotbal C.S.M. Sibiu — „U“ Cluj şi la manifestările sportive care s-au desfăşurat duminică în organizarea aso­ciaţiei sportive Voinţa se va dona în contul 2000 suma de 1 700 lei.­­ La iniţiativa asociaţiei sportive Progresul, săptămînă viitoare se va organiza un turneu cu participarea tuturor echipelor divizionare de fot­bal din Sibiu, încasările vor fi destinate aceluiaşi scop.­­­ Formaţia de fotbal old-boya a municipiului Sibiu va Intîl­­ni echipa similară din Rimnî­­cu Vîlcea, într-o dublă parti­dă (tur-retur). 9 Handbaliştii de la Indepen­denta, A.S.A. şi Textila Cis­nădie vor participa la un tur­neu ce se va desfăşura în o­­raşul Cisnădie.­­ Boxul sibian este de ase­menea prezent, alături de alte discipline sportive, în această acţiune de înaltă semnificaţi® patriotică. Juniorii C.S.M. Si­biu vor întîlni­ într-o partidă amicală formaţia Şoimii Sibiu. Tot pentru strângerea de fonduri care vor fi destinate sinistraţilor, sunt în curs de perfectare la Sibiu şi în judeţ alte numeroase competiţii. Da­tele întrecerilor vor fi anun­ţate la timpul potrivit. Concert simfonic In cadrul concertului simfonic din seara aceasta, în sala teatrului, la orele 17 şi 20:30, va avea loc un Program Felix Mendelssohn-Bartholdy, care va cuprinde Uvertura „Visul unei nopţi de vară", Concertul pen­tru pian în sol-minor şi Simfonia a V-a „Reforma". Solist: Renate Schor­­ler (R.D.G.), dirijor : Henry Leic­hing. îmbinatul chimic LWPiAlA Amoniac Acid o2ofîc 98% Urne , / v H­idrai 5/ sulfat de hidra2/no Acid Suffer/c-tehnic­­ fumans de acumulator/ Sulfit de sodiu -tehn/c forma Ide hidc* -te­hni­că 29*37% Hexarneidenieframfnö iehmcó/ jbfrna ce ode d A dezici ureoforma/c/ehid/c/' pentru Industria lemnului Rășini ureoform­a/de hi dice mod/f/cate Urc­if- IS pen tro imp!sh fun de sfida (freiiiffflsi HE- pentru industria hlrfvei V/op­ret TE pentru o preturi texti/e Schimbători de ioni cotiOP ifi puternic acizi - v/anif C53 N­itroceluloză - pip men fa fă pentru /acari - p/ashftaip pentru focuri - at bifa pen­tru cefulo/d ~­of copto­za­tă pentru focuri (E 510, E620/ E950) f Amoniro - 120 fant term­ic di j­an/c Metanol de amf­eze Carbonat de amoniu afimentar &t carbonat de amoniu tehnic rtt’.W*V*V ,VVVV,*rW'VV Fabrica „FrigoriferuFG Sibiu­ •­­ I angajeaza: % — doi şefi de secţie depozit.­­ Informaţii se dau zilnic la biroul personal, telefon f. 1 28 77, interior 3. 1 MICA PUBLICITATE Cumpăr motor electric trifazic 8 sau 10 klV. Horta, nr. 434 jul­. Sibiu.

Next