Tribuna Sibiului, mai 1970 (Anul 3, nr. 683-707)
1970-05-30 / nr. 706
A* 2 IIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBII Panoramic competiţional Simbătă FOTBAL — Sibiu: stadionul Metalul, ora 17, Universitatea Cluj — Steagul roşu Braşov (optimi de finală aleCupei României");stadion Voinţa, ora 17, Metalurgica Sibiu — Carpaţi Mirşa, Tălmaciu, ora 17, Unirea Tălmaciu — Voinţa Sibiu (ambele in cadrul campionatului judeţean de seniori). Duminică RUGBY — Sibiu stadionul Metalul, ora 10, C.S.M. Sibiu — Griviţa roşie Bucureşti (divizia A). HANDBAL — Sibiu, teren Luceafărul, ora 9, C.S.M. 11 Sibiu — Voinţa Sibiu (I) — campionat judeţean, ora 10, Şcoala sportivă V — Şcoala sportivă VI Sibiu (partidă amicală); ora 11, Independenţa Sibiu — Ştiinţa Petroşeni (m) — divizia B; ora 12,30, A.S.ASibiu — Progresul Miercurea Sibiului (m) — campionat judeţean. , FOTBAL — Sibiu, stadion Metalul; ora 17, C.S.M. Sibiu — Electroputere Craiova (divizia B); VOLEI — Sibiu, teren Şcoala sportivă, ora 11, Independenta Sibiu — Progresul Sibiu (m) — campionat judeţean. hwBÎBÎWliBIBlBlBIB IBIBIB1 ■ns*' A Uj ■ de Harnicul colectiv de muncitori de la I.R.U.M. Sibiu, in frunte cu comuniștii, manifestă în aceste zile un deosebit avint în realizarea sarcinilor plan, in fotografie, aspect din hala de montaj a încărcătoarelor frontale TRIBUNA’ SIBIULUI OANENI. GlNDIRI. FAPTE în aceste zile, pretutindeni, oamenii întind mina fraţilor lor loviţi de cumplita furie a apelor, într-un semnificativ fluviu al sentimentelor umanitare. în cadrul unei anchete am reţinut cîteva din gîndurile şi faptele oamenilor, din răspunsurile mai multor cetățeni de vîrste și profesii diferite, la două întrebări: Filatura de bumbac 1 11 Iunie" Cisnădie îl PUI PROCES DE MODERNIZARE Din volumul total al fondurilor de investiţii alocate pentru acest an Combinatului textil Cisnădie, filaturii de bumbac -11 Iunie“ ,îi revin peste 28 milioane lei destinate extinderii şi modernizării tuturor utilajelor. Amănunte privind efectele economice ce vor rezulta în urma procesului de modernizare ne-au fost furnizate de Nicolae Comşa, inginerul şef al unităţii. Pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului, unităţii noastre i-au fost atribuite fonduri însemnate în scopul extinderii şi modernizării actualelor capacităţi de producţie. Majoritatea lucrărilor (construcţii, instalaţii şi montaje) se realizează în regie proprie. Unele lucrări pregătitoare au fost atacate încă din trimestrul IV al anului trecut. Din ce stadiu se află lucrările la ora actuală? — In cursul acestui an s-au realizat lucrări în valoare de peste 4 milioane lei, din care construcţii şi construcţii montaj 2 201 mii lei. S-au continuat lucrările de construcţii la bala baraj, rezervorul de apă şi la obiectivele de condiţionare. A început, de asemenea, procesul de montare a utilajelor tehnologice. Pina în prezent s-au montat 17 ringuri cu inele şi alte maşini. — In ce constă procesul de modernizare şi care este importanţa lui? — Modernizarea constă în sistematizarea actualului baraj, completat cu o linie nouă din import. Gardele existente vor fi modernizate, sporind de 3 ori producţia faţă de cea realizată la ora actuală. Laminoarele vor fi de mare viteză, contribuind şi ele la creşterea simţitoare a productivităţii muncii. Flyerele vor fi transformate pe o mare întindere, reducindu-se prin aceasta o trecere. La maşinile cu inele se vor schimba trenurile de laminat fuse şi inele cu altele, de mare întindere. Menţionez, de asemenea, că maşinile cu inele vor fi înzestrate cu suflătoare de scame iar la carde se vor monta filtre de praf, contribuind la crearea unui climat optim de lucru în toate secţiile. In plus, noile utilaje, moderne, mecanizate în cea mai mare parte, vor reduce considerabil eforturile fizice ale muncitorilor. — Ce efecte economice va aduce filaturii procesul de modernizare? — Avantajele vor fi multiple. In primul rînd producţia va spori cu 840 tone fire bumbac pe an faţă de cea existentă. Firele produse vor satisface necesităţile combinatului, putind livra în acelaşi timp o anumită cantitate de fire trico şi altor fabrici textile din ţară. Productivitatea muncii va spori prin mărirea zonelor de deservire şi scurtarea procesului tehnologic. Aş dori sa relev că la sporul de producţie arătat se vor mai adăuga încă circa 300 tone fire urzeala anual, realizate de utilajele rămase disponibile, spre de a produce fire groase de urzeală. Acestea vor fi montate într-o construcţie industrială existentă, creîndu-se în felul acesta o nouă capacitate de producţie. Interviu consemnat, de IOAN STREZA ACŢIUNI EDILITARE Pe lingă participarea intensă la munca pentru recuperarea pierderilor provocate de inundaţii, la ajutorarea sinistraţilor, cisnădienii sunt, angrenaţi intr-un efort complex pentru gospodărirea şi înfrumuseţarea oraşului. Astfel pe str. 1 Septembrie este gata un trotuar pe 800 m lungime, se lucrează la pietruirea drumului care duce la ştrand, la stadion se lucrează la o zonă verde şi o staţie de parcare. La Cisnădioara gospoToate acţiunile de care darii şi-au intensificat cam pomenit beneficiază forturile pentru terminade un considerabil aportarea zonei verzi din cenprin muncă al cetăţenulu, pentru refacerea lor oraşului şi al elevitrotuarelor, precum şi lor din şcolile Cisnădiei, pentru construirea unui în plus la blocurile de zid de sprijin pe malul locuinţe care sunt în convăii Argintului, lung de strucţie s-au efectuat 500 m, peste 10 000 ore muncă patriotică de către cei care vor fi locatarii lor. La Avrig, p® lingă -ft -ft munca intensă din agricultură, necesitată de urmările inundaţiilor, edilii comunei au terminat demolarea unei părţi a căminului cultural şi refacerea unui corp de clădire în aşa fel încât să poată fi lăsată liberă faţada Complexului comercial precum şi pentru crearea de condiţii necesara unei mai bune desfăşurări a activităţilor din căminul cultural. TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu comunică: Vremea se menţine în general frumoasă şi relativ călduroasă cu cerul schimbător. Vor cădea averse slabe cu caracter local, mai ales în cursul după-amiezii. Vîntul va sufla slab din sectorul sud-estic. Minimele vor fi cuprinse între 8 şi 13 grade, iar maximele vor oscila între 13 şi 25 grade. Dimineaţa ceată locala. SIBIU: PACEA: Picioare lungi, degete lungi (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); ARTA: Prea mic pentru un război atit de mare (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 13,30; 20,30) . TINERETULUI: Al 8-lea (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) ; 7 NOIEMBRIE: Războiul domnițelor (orele 10,00; 14,00; 16,00; 13,00; 20,00); INDEPENDENȚA: Cînd se aud clopotele (orele 11,00; 14,30; 10,30; 13,30; 20,30). MEDIAS: PROGRESUL: Visul domnului Gentil (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Noapte cu ceată (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); UNIREA: Un glonte pentru general (orele 10,00; 19,00; 13,00 şi 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Comisarul X şi „Panterele albastre" (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). ' AGNITA: 8 MAI: Căldura (orele 16,00; 18,00 şi 20,00). . DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Armata codobaturilor din nou in luptă (orele 13,00 şi 20,00). BAZNA-BĂI: Mina cu briliante (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Drumuri (orgia 17,00 şi 19,00). TELEVIZIUNE 17.00 Microavanpremiera 17.05 Buletin de ştiri 17.10 Emisiune în limba germani 18.05 Bună seara, fete! Bună seara, băieţi! Anunţuri — publicitate 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. FOARFECĂ ŞI BĂIEŢELUL Telejurnalul de seară Tele-enciclopedia. Reportaj TV. Film serial. .ROCAMBOLE" (IV) Tele-cine-recital nr. 4 Telejurnalul de noapte Of, inimioară!"... Închiderea emisiunii 19,15 19,20 19,30 20,00 21,00 21,20 22,00 22,35 23,00 23,25 Cadru din filmul românesc l’rca mic pentru un război atît de mare 1. Cum aţi contribuit, contribuiţi şi veţi contribui dumneavoastră personal la de calamitate? Dar colectivul din care faceţi parte? 2. Ce v-a impresionat mai in aceste zile ? MARIA MANEA, muncitoare: 1. Am participat şi particip la efectuarea de ore suplimentare, la fabrică. Totodată, am hotărît să dau salariul meu pe o luna, pentru sinistraţi. Am donat obiecte de uz casnic şi bani. Lucrez duminica. 2■ Pe mine ce, mai mult m-au impresionat copiii râmaşi fără părinţi, fără adăpost şi hrană. Sînt şi eu mama. Am doi copii, Iţi plinge inima cînd te gindeşti la nenorocirile abătute ... Am ajutat la sortarea obiectelor de îmbrăcăminte de la un centru de donaţie. CONSTANTIN STANESCU, actor la Teatrul de stat, Sibiu: 1. Ca şi colegii mei, am hotărît să dau o zi din salariu şi să jucăm trei spectacole, iar banii strînşi sâ-i donăm pentru sinistraţi. Am un copilşi am hotărît să primesc încă unul, dintr-o familie care a avut de suferit de pe urma inundaţiilor. Am contribuit cu haine şi, ca profesor la Şcoala populară de artă din Alba-Iulia, unde am o jumătate de normă, donez banii respectivi, 890 lei pe lună, care mi se cuvin pentru această activitate, în contul 2000. Dacă este nevoie, mă duc oriunde se cere să muncesc, cu lopata. Acum, practicul contează. Poezia este o treabă pentru vreme de tihnă ... 2. Copiii. Pentru că ei sunt idealul existenţei noastre, ION PUŞCAŞU, tehnician. .. împreună cu colegii mei, de la JU.M.T.F. Tălmaciu, am lucrat două zile peste plan, pentru sinistraţi. Personal, în „Contul omeniei“ am depus modesta sumă de 150 de lei. Cu colegii de liceu, promoţia 1960, am stabilit sa depunem 25 la sută din fondurile strînse pentru întrlnirea de aniversare. 2. Solidaritatea oamenilor din ţară şi de peste hotar ca o mărturie de netăgăduit a impresionantului prestigiu de care se bucură România pe plan mondial. » RADU ISPAS, medic primar, directorul Spitalului unificat judeţean: 1. Ca şi ceilalţi medici, am hotărît să dau o lună din salariu pentru sinistraţi. Totodată, cadrele medico-sanitare s-au situat şi se situează în primele rînduri pentru salvarea vieţilor omeneşti aflate în primejdie, acordind primul ajutor acolo unde a fost şi este nevoie. Dintre acţiunile întreprinse amintesc vaccinarea în masă a zeci de mii de cetăţeni. Toţi muncitorii noştri şi personalul tehnic au fost la Mediaş pentru remontarea aparaturii medicale deteriorate. 2 Unanimitatea cu care întregul nostru personal, cei 1 670 de salariaţi, au răspuns ca un singur om la apelul lansat. 1MIHAI FRANK, secretarul comitetului U.T.C. al uzinei „Balanţa“. V. Eu şi soţia am depus, la clubul „7 Noiembrie“, obiecte de îmbrăcăminte pentru copii şi adulţi. Pe linie de producţie îmi voi înzeci forţele pentru a produce cit mai mult. Majoritatea tinerilor din uzina noastră am solicitat să mergem să dăm o mină de ajutor la Mediaş, împreună cu ceilalţi angajaţi din uzină, muncim cite 12 ore pe zi şi cite o duminică pe lună. 2. In primul rînd m-a impresionat solidaritatea oamenilor muncii din toate întreprinderile judeţului, actele de eroism ale ostaşilor, acţiunile tineretului. GAVRIL DEJEU, avocat: 1. în ce mă priveşte, durerea unei însemnate părţi a populaţiei ţării lovită de calamitate a devenit propria-mi suferinţă şi am găsit că este omenesc ca acei ce nu au fost afectaţi direct de calamitate să doneze o parte din agoniseala lor. În folosul acelora ce sunt lipsiţi total sau în parte de bunurile pentru care au muncit o viaţă întreagă. Astfel, am depus la contul 2 000, Suma de 5 000 lei, iar în cadrul colectivului din care fac parte voi dona circa 1 500 lei. L. In afară de contribuţia bănească, aş fi bucuros dacă, fie prin muncă fizică, fie în orice alt mod, aş putea să mă înrolez în frontul bătăliei pentru înlăturarea cit mai grabnică a urmărilor inundaţiilor., 2. Solidaritatea umană, spontană, pornită din adincul inimii fiecăruia, calmul şi dîrzenia, spiritul de abnegaţie şi sacrificiu al poporului în faţa urgiei naturii m-au impresionat mai mult decit calamitatea însăşi. Sunt mîndru că pot trăi aceste sentimente. ADRIAN POPA, elev în cl. a X-a a Liceului „Octavian Goga": ( *■'» 1. Personal am participat — după posibilităţile pe care le am — la acţiunea de ajutorare a populaţiei sinistrate cu obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte de primănecesitate. De asemenea, am donat spre folosinţa copiilor familiilor lovite de inundaţii, toate manualele mele şcolare pentru clasele a V-a— a IX-a. în timpul vacanţei voi participa, alături de colegii mei, la acţiunea de refacere a zonelor inundate. 2. Am fost profund emoţionat de solidaritatea întregului nostru popor, în frunte cu comuniştii, în lupta cu forţele naturii ce ne-au fost potrivnice. NICOLAE LUPU, decanul Facultăţii de filologie şi 1. Personal, voi da lunar două zile din salariu, precum şi indemnizaţia de decan pe o lună. 2. Unitatea întregului popor in jurul partidului şi efortul unanim pe care fiecare membru al societăţii noastre e gata să-l depună in vederea ajutorării sinistraţilor. ILIE MICU, profesor, directorul Liceului de muzică şi arte plastice: 1. Catastrofa abătută asupra ţării nu m-a copleşit. Ştiam că poporul nostru nu poate fi înfrînt. Personal, ara contribuit, ca şi colectivul de profesori şi elevi ai liceului, la strîngerea de obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte, precum şi a unei sume de bani. Absolvenţii din acest an ai şcolii noastre au hotărît să doneze toţi banii strinşi pentru banchet. Tot ei au dat uri concert, iar banii încasaţi i-au donat, de asemenea. După exemplul absolvenţilor, elevii şi profesorii şcolii noastre vor da toate, spectacolele, desfîrşit de an în folosul sinistraţilor. 2. Demnitateapoporului nostru, atît de încercat, încrederea lui, în forţele proprii, solidaritatea omenirii cu noi şi prestigiul României pe plan internaţional. ANNEMARIE SCHMIDT, funcţionaru: 1. Personal, am donat un rînd de haine noi. Ştiu că este o contribuţie modestă, dar le-am dăruit din toată inima. Voi contribui oriunde este nevoie prin munca patriotică. 2. Totul. Efortul oamenilor, spiritul lor de sacrifiu, voinţa poporului. LAURENŢIU BULEA, judecător: 1. Până în prezent am contribuit cu obiecte de îmbrăcăminte şi o parte din salariu. O contribuţie infimă pentru o calamitate uriaşă, dar vreau să contribui din plin oriunde este nevoie pentru a ridica din temelie ceeace s-a năruit in aceste zile de tristă amintire. 2. Aceşti oameni minunaţi ai poporului nostru, care ştiu să înfrunte bărbăteşte necazurile. GHEORGHE RADU, directorul fabricii „Steaua roşie“: 1. împreună cu ceilalţi membri ai comitetului de direcţie am hotărît să donăm salariul pe o lună. Colectivul fabricii noastre a cerut să lucreze peste program, precum şi duminica. M-a impresionat faptul că în ziua de duminică producţia realizată a fost mai mare decit în zilele obişnuite. 2. M-au impresionat pierderile mari din agricultură şi fabrici. Oameni, gînduri, fapte . .. Acte de solidaritate. Un impresionant efort şi o voinţă de nezdruncinat în acţiunile ele refacere a vieții noastre economice şi sociale. MARIN NIŢA istorie: CINEMA Anulm, nr. 70. Combinatul pentru exploatarea şi industrializarea lemnului Sebeş-Alba str. Kogălniceanu nr. 59, ANGAJEAZĂ DE URGENŢA, pentru C.P.L. Sebeş şi Cîmpeni următorul personal: — ingineri mecanici — ingineri pentru exploatarea şi industrializarea lemnului — economişti — tehnicieni industria lemnului — maiștri produse finite și semifinite. Se asigură cazare în bloc. Doritorii se vor adresa la biroul personal al C.E.I.L. Sebeş, din str. M. Kogălniceanu 59. INSPECTORATUL I.A.S. SIBIU\ \ V ... ! angajeaza prin concurs * pentru biroul propriu de | proiectare: ^ — ingineri în specialitatea ^ construcții, instalații, ^ hidroameliorații — tehnicieni cu aceeasi \! specialitate. \ \; Cei interesați se pot adre- \ sa la Inspectoratul I.A.S. \ Sibiu, str. Someșului nr. S 49, telefon 217 10. S s \\ S! |j UZINA MECANICA MIRSA recrutează absolvenţi a 8 clase elementare intre 16—18 ani pentru şcoala profesională de ucenici în meseriile de strungari, lăcătuşi, sudori. înscrierile se fac la sediul uzinei. De asemenea, angajează de urgenţă: — strungari — lăcătuşi — sudori — muncitori necalificaţi pentru calificare şi investiţii. Pentru muncitorii calificaţi şi pentru personalul tehnic economic uzina plăteşte în plus un spor de izolare. Informaţii suplimentare se pot lua de la serviciul personal, telefon 1 91 05 sau 1 91 55 Sibiu. 3ynmmmmnMmnmmmmmantmmmmmmnmmmntmurmmHm, 1 II Staţia judeţeană de salvare I SIBIU X $ ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS: patru mecanici auto, categoria 5—6 un tinichigiu auto, categoria 5—6.