Tribuna Sibiului, mai 1970 (Anul 3, nr. 683-707)

1970-05-30 / nr. 706

A* 2 IIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBII Panoramic competiţional Simbătă FOTBAL — Sibiu: stadionul Metalul, ora 17, Universitatea Cluj — Steagul roşu Braşov (optimi de finală ale­­Cupei României");­­stadion Voinţa, o­­­ra 17, Metalurgica Sibiu — Carpaţi Mirşa, Tălmaciu, ora 17, Unirea Tălmaciu — Voin­ţa Sibiu (ambele in cadrul campionatului judeţean de se­niori). Duminică RUGBY — Sibiu stadionul Metalul, ora 10, C.S.M. Sibiu — Griviţa roşie Bucureşti (di­vizia A). HANDBAL — Sibiu, teren Luceafărul, ora 9, C.S.M. 11 Sibiu — Voinţa Sibiu (I) — campionat judeţean, ora 10, Şcoala sportivă V — Şcoala sportivă VI Sibiu (partidă a­­micală); ora 11, Independenţa Sibiu — Ştiinţa Petroşeni (m) — divizia B; ora 12,30, A.S.A­­Sibiu — Progresul Miercurea Sibiului (m) — campionat ju­deţean. , FOTBAL — Sibiu, stadion Metalul; ora 17, C.S.M. Sibiu — Electroputere Craiova (di­vizia B); VOLEI — Sibiu, teren Şcoa­la sportivă, ora 11, Indepen­denta Sibiu — Progresul Sibiu (m) — campionat judeţean. hwBÎBÎWliBIBlBlBIB IBIBIB1 ■ns*' A Uj ■ de Harnicul colectiv de muncitori de la I.R.U.M. Sibiu, in frunte cu comu­niștii, manifestă în aceste zile un deosebit avint în realizarea sarcinilor plan, in fotografie, aspect din hala de montaj a încărcătoarelor frontale TRIBUNA’ SIBIULUI OANENI. GlNDI­RI. FAPTE în aceste zile, pretutindeni, oamenii întind mina fraţilor lor loviţi de cumplita furie a apelor, într-un semnificativ fluviu al sentimen­telor umanitare. în cadrul unei anchete am reţinut cîteva din gîndurile şi faptele oamenilor, din răspunsurile mai multor cetățeni de vîrste și profesii dife­rite, la două întrebări: Filatura de bumbac 1­ 11 Iunie" Cisnădie îl PUI PROCES DE MODERNIZARE Din volumul total al fondurilor de investiţii alocate pentru acest an Combinatului textil Cisnădie, filatu­rii de bumbac -11 Iunie“ ,îi revin peste 28 milioane lei destinate ex­tinderii şi modernizării tuturor uti­lajelor. Amănunte privind efectele economice ce vor rezulta în urma procesului de modernizare ne-au fost­ furnizate de Nicolae Comşa, in­ginerul şef al unităţii.­­ Pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al par­tidului, unităţii noastre i-au fost­ a­­tribuite fonduri însemnate în scopul extinderii şi modernizării actualelor capacităţi de producţie. Majoritatea lucrărilor (construcţii, instalaţii şi montaje) se realizează în regie pro­prie. Unele lucrări pregătitoare au fost atacate încă din trimestrul IV al anului trecut. D­in ce stadiu se află lucrările la ora actuală? — In cursul acestui an s-au rea­lizat lucrări în valoare de peste 4 milioane lei, din care construcţii şi construcţii montaj 2 201 mii lei. S-au continuat lucrările de construcţii la bala baraj, rezervorul de apă şi la obiectivele de condiţionare. A înce­put­, de asemenea, procesul de mon­tare a utilajelor tehnologice. Pina în prezent s-au montat 17 ringuri cu inele şi alte maşini. — In ce constă procesul de modernizare şi care este impor­tanţa lui? — Modernizarea constă în siste­matizarea actualului baraj, completat cu o linie nouă din import. Gardele existente vor fi modernizate, spo­rind de 3 ori producţia faţă de cea realizată la ora actuală. Laminoa­­rele vor fi de mare viteză, contri­buind şi ele la creşterea simţitoare a productivităţii muncii. Flyerele vor fi transformate pe o mare întin­dere, reducindu-se prin aceasta o tre­cere. La maşinile cu inele se vor schimba trenurile de laminat fuse şi inele cu altele, de mare întinde­re. Menţionez, de asemenea, că ma­şinile cu inele vor fi înzestrate cu suflătoare de scame iar la carde se vor monta filtre de praf, contribu­ind la crearea unui climat optim de lucru în toate secţiile. In plus, noile utilaje, moderne, mecanizate în cea mai mare parte, vor reduce consi­derabil eforturile fizice ale munci­torilor. — Ce efecte economice va a­­duce filaturii procesul de moder­nizare? — Avantajele vor fi multiple. In primul rînd producţia va spori cu 840 tone fire bumbac pe an faţă de cea existentă. Firele produse vor sa­tisface necesităţile combinatului, pu­tind livra în acelaşi timp o anumită cantitate de fire trico şi altor fabrici textile din ţară. Productivitatea muncii va spori prin mărirea zonelor de deservire şi scurtarea procesului tehnologic. Aş dori sa relev că la sporul de producţie arătat se vor mai adăuga încă circa 300 tone fire urzeala anual, realizate de utilaje­le rămase disponibile, spre de a produce fire groase de urzeală. A­­cestea vor fi montate într-o con­strucţie industrială existentă, creîn­­du-se în felul acesta o nouă capa­citate de producţie. Interviu consemnat, de IO­AN STREZA ACŢIUNI EDILITARE Pe lingă participarea intensă la munca pen­tru recuperarea pierde­rilor provocate de inun­daţii, la ajutorarea si­nistraţilor, cisnădienii sunt, angrenaţi intr-un e­­fort complex pentru gospodărirea şi înfru­museţarea oraşului. Ast­fel pe str. 1 Septembrie este gata un trotuar pe 800 m lungime, se lu­crează la pietruirea dru­mului care duce la ştrand, la stadion se lu­crează la o zonă verde şi o staţie de parcare. La Cisnădioara gospo­Toate acţiunile de care darii şi-au intensificat c­am pomenit beneficiază forturile pentru termina­de un considerabil aporta­rea zonei verzi din cen­prin muncă al cetăţenu­­lu, pentru refacerea lor oraşului şi al elevi­trotuarelor, precum şi lor din şcolile Cisnădiei, pentru construirea unui în plus la blocurile de zid de sprijin pe malul locuinţe care sunt în con­văii Argintului, lung de strucţie s-au efectuat 500 m, peste 10 000 ore muncă patriotică de către cei care vor fi locatarii lor. La Avrig, p® lingă -ft -ft munca intensă din agri­cultură, necesitată de urmările inundaţiilor, e­­dilii comunei au termi­nat demolarea unei părţi a căminului cultural şi refacerea unui corp de clădire în aşa fel încât să poată fi lăsată liberă faţada Complexului co­mercial precum şi pen­tru crearea de condiţii necesara unei mai bune desfăşurări a activităţi­lor din căminul cultural. TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu comu­nică: Vremea se menţine în general frumoasă şi relativ călduroasă cu cerul schimbător. Vor cădea averse slabe cu caracter local, mai ales în cursul după-amiezii. Vîntul va sufla slab din sectorul sud-estic. Minime­le vor fi cuprinse între 8 şi 13 gra­de, iar maximele vor oscila între 13 şi 25 grade. Dimineaţa ceată lo­cala. SIBIU: PACEA: Picioare lungi, de­gete lungi (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); ARTA: Prea mic pentru un război atit de mare (ore­le 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 13,30; 20,30) . TINERETULUI: Al 8-lea (ore­le 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) ; 7 NOIEMBRIE: Războiul dom­nițelor (orele 10,00; 14,00; 16,00; 13,00; 20,00); INDEPENDENȚA: Cînd se aud clopotele (orele 11,00; 14,30; 10,30; 13,30;­ 20,30). MEDIAS: PROGRESUL: Visul dom­­nului Gentil (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Noapte cu ceată (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); UNIREA: Un glonte pentru general (orele 10,00; 19,00; 13,00 şi 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Comisarul X şi „Panterele albastre" (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). ' AGNITA: 8 MAI: Căldura (orele 16,00; 18,00 şi 20,00). . DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Armata codobaturilor din nou in luptă (orele 13,00 şi 20,00). BAZNA-BĂI: Mina cu briliante (o­­rele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Drumuri (orgia 17,00 şi 19,00). TELEVIZIUNE 17.00 Microavanpremiera 17.05 Buletin de ştiri 17.10 Emisiune în limba germani 18.05 Bună seara, fete! Bună seara, băieţi! Anunţuri — publicitate 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. FOARFECĂ ŞI BĂ­IEŢELUL Telejurnalul de seară Tele-enciclopedia. Reportaj TV. Film serial. .ROCAMBOLE" (IV) Tele-cine-recital nr. 4 Telejurnalul de noapte Of, inimioară!"... Închiderea emisiunii 19,15 19,20 19,30 20,00 21,00 21,20 22,00 22,35 23,00 23,25 Cadru din filmul românesc l’rca mic pentru un război atît de mare 1. Cum aţi contribuit, contribuiţi şi veţi contribui dumneavoastră personal la de calamitate? Dar colectivul din care faceţi parte? 2. Ce v-a impresionat mai in aceste zile ? MARIA MANEA, muncitoare: 1. Am participat şi particip la efectuarea de ore supli­­­­mentare, la fabrică. Totodată, am hotărît să dau salariul meu pe o luna, pentru sinistraţi. Am donat obiecte de uz casnic şi bani. Lucrez duminica. 2■ Pe mine ce,­ mai mult m-au impresionat copiii râ­maşi fără părinţi, fără adăpost şi hrană. Sînt şi eu mama. Am doi copii, Iţi plinge inima cînd te gindeşti la neno­rocirile abătute ... Am ajutat la sortarea obiectelor de îmbrăcăminte de la un centru de donaţie. CONSTANTIN STANESCU, actor la Teatrul de stat, Sibiu: 1. Ca şi colegii mei, am hotărît să dau o zi din salariu şi să jucăm trei spectacole, iar banii strînşi sâ-i donăm pentru sinistraţi. Am un copil­­şi am hotărît să primesc încă unul, dintr-o familie care a avut de suferit de pe urma inundaţiilor. Am contribuit cu haine şi, ca profesor la Şcoala populară de artă din Alba-Iulia, unde am o jumătate de normă, donez banii respectivi, 890 lei pe lună, care mi se cuvin pentru această activitate, în contul 2­000. Dacă este nevoie, mă duc oriunde se cere să mun­cesc, cu lopata. Acum, practicul contează. Poezia este o treabă pentru vreme de tihnă ... 2. Copiii. Pentru că ei sunt idealul existenţei noastre, ION PUŞCAŞU, tehnician. .. împreună cu colegii mei, de la JU.M.T.F. Tălmaciu, am lucrat două zile peste plan, pentru sinistraţi. Perso­nal, în „Contul omeniei“ am depus modesta sumă de 150 de­ lei. Cu colegii de liceu, promoţia 1960, am stabilit sa depunem 25 la sută din fondurile strînse pentru întrlni­­rea de aniversare. 2. Solidaritatea oamenilor din ţară şi de peste hotar­­ ca o mărturie de netăgăduit a impresionantului prestigiu de care se bucură România pe plan mondial. » RADU ISPAS, medic primar, directorul Spitalului uni­ficat judeţean: 1. Ca şi ceilalţi medici, am hotărît să dau o lună din salariu pentru sinistraţi. Totodată, cadrele medico-sani­­tare s-au situat şi se situează în primele rînduri pentru salvarea vieţilor omeneşti aflate în primejdie, acordind primul ajutor acolo unde a fost şi este nevoie. Dintre acţiunile întreprinse amintesc vaccinarea în masă a zeci de mii de cetăţeni. Toţi muncitorii noştri şi personalul tehnic au fost la Mediaş pentru remontarea aparaturii medicale deteriorate. 2 Unanimitatea cu care întregul nostru personal, cei 1 670 de salariaţi, au răspuns ca un singur om la apelul lansat. 1MI­HAI FRANK, secretarul comitetului U.T.C. al uzi­nei „Balanţa“. V. Eu şi soţia am depus, la clubul „7 Noiembrie“, obiecte de îmbrăcăminte pentru copii şi adulţi. Pe linie de pro­ducţie îmi voi înzeci forţele pentru a produce cit mai mult. Majoritatea tinerilor d­in uzina noastră am solicitat să mergem să dăm o mină de ajutor la Mediaş, împreună cu ceilalţi angajaţi din uzină, muncim cite 12 ore pe zi şi cite o duminică pe lună. 2. In primul rînd m-a impresionat solidaritatea oame­nilor muncii din toate întreprinderile judeţului, actele de eroism ale ostaşilor, acţiunile tineretului. GAVRIL DEJEU, avocat: 1. în ce mă priveşte, durerea unei însemnate părţi a populaţiei ţării lovită de calamitate a devenit propria-mi suferinţă şi am găsit că este omenesc ca acei ce nu au fost afectaţi direct de calamitate să doneze o parte din agoniseala lor. În folosul acelora ce sunt lipsiţi total sau în parte de bunurile pentru care au muncit o viaţă în­treagă. Astfel, am depus la contul 2 000, Suma de 5 000 lei, iar în cadrul colectivului din care fac parte voi dona circa 1 500 lei. L. In afară de contribuţia bănească, aş fi bucuros dacă, fie prin muncă fizică, fie în orice alt mod, aş putea să mă înrolez în frontul bătăliei pentru înlăturarea cit mai grabnică a urmărilor­ inundaţiilor., 2. Solidaritatea umană, spontană, pornită din adincul inimii fiecăruia, calmul şi dîrzenia, spiritul de abnegaţie şi sacrificiu al poporului în faţa urgiei naturii m-au im­presionat mai mult decit calamitatea însăşi. Sunt mîndru că pot trăi aceste sentimente. ADRIAN POPA, elev în cl. a X-a a Liceului „Octavian Goga": ( *■'» 1. Personal am participat — după posibilităţile pe care­ le am — la acţiunea de ajutorare a populaţiei sinistrate cu obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte de primă­­ne­cesitate. De asemenea, am donat spre folosinţa copiilor familiilor lovite de inundaţii, toate manualele mele şco­lare pentru clasele a V-a— a IX-a. în timpul vacanţei voi participa, alături de colegii mei, la acţiunea de re­facere a zonelor inundate. 2. Am fost profund emoţionat de solidaritatea întregu­lui nostru popor, în frunte cu comuniştii, în lupta cu forţele naturii ce ne-au fost potrivnice. NICOLAE LUPU, decanul Facultăţii de filologie şi 1. Personal, voi da lunar două zile din salariu, precum şi indemnizaţia de decan pe o lună. 2. Unitatea întregului popor in jurul partidului şi efor­tul unanim pe care fiecare membru al societăţii noastre e gata să-l depună in vederea ajutorării sinistraţilor. ILIE MICU, profesor, directorul Liceului de muzică şi arte plastice: 1. Catastrofa abătută asupra ţării nu m-a copleşit. Ştiam că poporul nostru nu poate fi înfrînt. Personal, ara contribuit, ca şi colectivul de profesori şi elevi ai liceului, la strîngerea de obiecte de îmbrăcăminte şi în­călţăminte, precum şi a unei sume de bani. Absolvenţii din acest an ai şcolii noastre au hotărît să doneze toţi banii strinşi pentru banchet. Tot ei au dat uri concert, iar banii încasaţi i-au donat, de asemenea. După exem­plul absolvenţilor, elevii şi profesorii şcolii noastre vor da toate, spectacolele, de­­sfîrşit de an în folosul sinistraţilor. 2. Demnitatea­­poporului nostru, atît de încercat, în­crederea lui, în forţele proprii, solidaritatea omenirii cu noi şi prestigiul României pe plan internaţional. ANNEMARIE SCHMIDT, funcţionaru: 1. Personal, am donat un rînd de haine noi. Ştiu că este o contribuţie modestă, dar le-am dăruit din toată inima. Voi contribui oriunde este nevoie prin munca patriotică. 2. Totul. Efortul oamenilor, spiritul lor de sacrifiu, voinţa poporului. LAURENŢIU BULE­A, judecător: 1. Până în prezent am contribuit cu obiecte de îmbră­căminte şi o parte din salariu. O contribuţie infimă pen­tru o calamitate uriaşă, dar vreau să contribui din plin oriunde este nevoie pentru a ridica din temelie ceea­­ce s-a năruit in aceste zile de tristă amintire. 2. Aceşti oameni minunaţi ai poporului nostru, care ştiu să­­ înfrunte bărbăteşte necazurile. GHEORGHE RADU, directorul fabricii „Steaua roşie“: 1. împreună cu ceilalţi membri ai comitetului de di­recţie am hotărît să donăm salariul pe o lună. Colectivul fabricii noastre a cerut să lucreze peste program, precum şi duminica. M-a impresionat faptul că în ziua de dumi­nică producţia realizată a fost mai mare decit în zilele obişnuite. 2. M-au impresionat pierderile mari din agricultură şi fabrici. Oameni, gînduri, fapte . .. Acte de solidaritate. Un im­presionant efort şi o voinţă de nezdruncinat în acţiunile ele refacere a vieții noastre economice şi sociale. MARIN NIŢA istorie: CINEMA Anul­m, nr. 70. Combinatul pentru exploatarea şi industrializarea lemnului Sebeş-Alba str. Kogălniceanu nr. 59, ANGAJEAZĂ DE URGENŢA, pentru C.P.L. Sebeş şi Cîmpeni următorul personal: — ingineri mecanici — ingineri pentru exploatarea şi industrializarea lemnului — economişti — tehnicieni industria lemnului — maiștri produse finite și semifinite. Se asigură cazare în bloc. Doritorii se vor adresa la bi­roul personal al C.E.I.L. Sebeş, din str. M. Kogălnicea­­nu 59. INSPECTORATUL I.A.S. SIBIU\ \ V ... ! angajeaza prin concurs * pentru biroul propriu de | proiectare: ^ — ingineri în specialitatea ^ construcții, instalații, ^ hidroameliorații — tehnicieni cu aceeasi \! specialitate. \ \; Cei interesați se pot adre- \ sa la Inspectoratul I.A.S. \ Sibiu, str. Someșului nr. S 49, telefon 2­17 10. S s \\ S! |j UZINA MECANICA MIRSA recrutează absolvenţi a 8 clase elementare intre 16—18 ani pentru şcoala profesională de ucenici în meseriile de strungari, lăcătuşi, sudori. înscrierile se fac la sediul uzinei. De asemenea, angajează de urgenţă: — strungari — lăcătuşi — sudori — muncitori necalificaţi pentru calificare şi investiţii. Pentru muncitorii calificaţi şi pentru personalul tehnic economic uzina plăteşte în plus un spor de izo­lare. Informaţii suplimentare se pot lua de la servi­ciul personal, telefon 1 91 05 sau 1 91 55 Sibiu. 3ynmm­mmnMmnmm­mm­mantmmmmmmnmmmntmurmmHm­, 1 I­I Staţia judeţeană de salvare I SIBIU X $ ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS: patru mecanici auto, categoria 5—6 un tinichigiu auto, categoria 5—6.

Next