Tribuna Sibiului, mai 1970 (Anul 3, nr. 683-707)
1970-05-31 / nr. 707
Pag. 2 Deziderate majore ale activităţii din agricultură: ASIGURAREA BAZEI FURAJERE îndeplinirea obligaţiilor contractuale in zootehnie Economia naţională are nevoie de cantităţi cit mai mari de carne, de lapte de vacă şi alte produse animaliere. Concentrarea tuturor eforturilor pentru sporirea producţiei zootehnice este o înaltă îndatorire patriotică a tuturor lucrătorilor din agricultură. Judeţul nostru dispune de importante resurse în această privinţă. Valorificarea superioară a posibilităţilor existente este condiţionată de nivelul organizării muncii în acest sector, de folosirea chibzuită a fiecărei ore prielnice lucrului în cîmp. Asigurarea unei baze furajere complete şi complexe este nu numai posibilă, dar absolut necesară în condiţiile create de calamităţile naturale. Ne aflăm în plină campanie de recoltare a furajelor. Lucerna este în stadiul de butonizare, trifoiul va ajunge şi el săptămîna viitoare în acest stadiu, aşa că în toate unităţile trebuie să fie organizată recoltarea grabnică a acestor plante. Toate cositorii mecanice, toate forţele manuale trebuie mobilizate in acest scop. Se recomandă ca fiecare unitate să execute capre de lemn pentru susţinerea masei delucerna sau trifoi. După cosire, aceste plante trebuie lăsate în brazdă 2—3 ore, să se pălească, apoi să se aşeze, într-un strat, nu prea gros, pe capre. Trebuie făcut totul pentru a nu se pierde frunzele — partea cea mai valoroasă a plantei. Dacă nu există posibilitatea ca întreaga cantitate de lucerna sau trifoi să fie făcută fîn, se vor lua măsuri pentru însilozarea materialului. Se constată că și fînețele naturale de pe lunci sau pe locurile mai joase au ajuns la faza cînd se poate începe cosirea. Nu trebuie neglijate nici lucrările de întreţinere a culturilor furajere, reînsămînţarea culturilor calamitate. în multe unităţi adăposturile de vară, ca şi alimentările cu apă din tabere au fost determinate. Brigăzile şi fermele zootehnice trebuie să treacă urgent la amenajarea acestora, pentru ca în cel mai scurt timp posibil taberele de vară ale animalelor să funcţioneze normal. Datorită faptului că în perioada inundaţiilor producţia de lapte de vacă a scăzut simţitor în multe co-operative agricole, se impun a fi luate măsuri pentru remedierea situaţiei. îngrijitorii de animale trebuie să folosească la maximum orele de zi pentru păşunat, să respecte cu stricteţe paşunatul pe tarlale, să evite păşunarea după ploi a zonelor mai joase, să aplice toate regulile sanitaro-veterinare recomandate de specialistul unităţii. Tot pentru sporirea producţiei de lapte de vacă se recomandă fertilizarea intensă a păşunilor, pe tarlale, în perioada în care acestea nu sunt, păşunate, precum şi folosirea intensă a concentratelor, în special a tărîţei, în raţie concomitent cu acordarea de masă verde la iesle. In această perioadă în cooperativele agricole se începe tunsul oilor. Cu această ocazie trebuie să se acorde o atenţie deosebită îmbăierii tuturor animalelor pentru prevenirea şi combaterea scabiei, după recomandările specialiştilor, în toate sectoarele creşterii animalelor trebuie să fie urmărită sistematic realizarea producţiei marfă. La îngrăşătoriile de porcine se vor lua toate masurile pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor decadale de livrări,‘avindu-se în vedere că nu există nici un motiv obiectiv pentru întârzierea predărilor la fondul de stat din acest sector. în producerea de lapte de vacă se va urmări reducerea şi eliminarea consumurilor interne, hrănirea viţeilor cu lapte degresat în cantităţile prescrise, pentru a spori contribuţia judeţului nostru la realizarea fondului de stat. Măsurile preconizate sunt pe deplin aplicabile. Lucrătorilor din sectorul creşterii animalelor Ie revine sarcina importantă de a munci fără preget pentru ca producţia sectorului să crească considerabil în această perioadă in care in întreaga tară se lucrează intens pentru refacerea economică. Înaltele cote ale 1 • colective »Vom sta aici oricît, pină vom termina!" Cuvinte rostite ca o deviză, din inimă, cu hotărîre. Era zi de duminică, dar cine mai ținea seamă cînd de multă vreme toate zilele se scurgeau la fel de dușmănoase, la fel de mohorite, la fel de ploioase?.. Apele se pregăteau să ia, pentru a doua oara, cu asalt case, fabrici, străzi... In calea lor — tenacitatea de oţel a oamenilor. Sectorul de la Netuş, ameninţat, de inundaţii, adăpostea peste 20 tone sweiter şi neclar pentru export. O zi întreagă oamenii au purtat pe umeri marfa pină la maşini. S-a dat alarma şi la secţia „Decebal" din Sibiu... 20 de tone de telemea ambalată în lăzi, gata de drum, sînt ridicate grabnic şi adăpostite cu eforturi supraomeneşti de alţi oameni. Peste tot, aceeaşi hotărîre, acelaşi cuvint de ordine: »Vom sta aici oricît, pina vom termina!" Iar seara, Vaier Băieş, Vasile Dobrescu, Aurel Birsan, Gheorghe Hoffner, Traian Smeu si mulţi alţii, muncitori la Industria laptelui Sibiu, erau fericiţi. Marfa era salvată,i mfrica lor nu avea să fie minţită de urme dureroase de nămol. Am înserat, aici o secvenţa doar din uriaşul film al efortului omenesc ce-a ridicat stăvili de netrecut in calea puhoaielor. Eroi, oameni din cadrul Industriei laptelui, întreprindere care a suferit ea însăşi de pe urma sălbăticiei naturii. Fără acoperiş, cu secţiile acoperite cu prelate, oamenii de aici au lucrat cu incomparabilă abnegaţie, prelucrînd zilnic peste 30 000 litri lapte, cîte 8 000 kg brînzeturi şi 2 000 kg unt. La secţia din Mediaş, devastată de ape, 15 mecanici electricieni şi tîmplari din Sibiu au pus urgent în funcţiune un cazan de aburi, producţia de unt şi brinză Tilsit pentru export, fiind reluată după numai două zile, în zilele de grea cumpănă, cînd asigurarea cu alimente a populaţiei din oraşele sinistrate ridica greutăţi imense, fabrica sibiană, lucrînd într-un ritm debordant, îmbutelia cite 85 000 litri lapte ce lua drumul Mediaşului, Agnitei, Blajului. Totodată, peste graficul de livrări au fost expediate circa 40 000 kg brinză topită populaţiei din Alba Iulia, Deva, Satu Mare, Arad, Tîrgu Mureş. Peste ape dezlănţuite, o mină de ajutor întinsă tovărăşeşte şi alinînd suferinţele a’ mii şi mii de oameni! O pagină din epopeea acestor zile de eroism și tenacitate. D. EMIL CINEMA SIBIU: PACEA: Picioare lungi, degete lungi (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); ARTA: Prea mic pentru un război atit die mare (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) ; TINERETULUI: Al 8-lea (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) ; 7 NOIEMBRIE: Războiul domniţelor (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00); INDEPENDENŢA: Cînd se aud clopotele (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAŞ: PROGRESUL: Visul domnului Gentil (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Noapte cu ceaţă (orele 10,00; 16,30; 18,36; 20,30). UNIREA: Un glonte pentru general (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Comisarul X şi „Panterele albastre" (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 3 MAI: Căldura (orele 10,00; 16,00 şi 18,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Armata codobaturilor din nou in luptă (orele 16,00; 18,00 si 20,00). BAZNA-BAI: Mina cu briliante (orele 17,00 şi 19,00). OCNA, SIBIULUI: Drumuri (orele 17,00 şi 19,00). APOLDU DE SUS, 23 AUGUST: Păcatul dragostei (orele 17,00 şi 19,00). TELEVIZIUNE 8,30 8,40 9,00 10,00 10.30 12,00 12.35 13.35 15.30 15,35 15,40 17,10 17,40 18,00 10.30 20,10 21.50 22.30 22.50 23.30 Deschiderea emisiunii. Microavanpremieră. Gimnastică și muzică. Viata satului. Matineu simfonic Teatru pentru copii: BARBACOT de Ion Iliescu. De strajă patriei. Emisiune în limba maghiară. Închiderea emisiunii de dimineaţă. Deschiderea emisiunii de dupăamiază. Microavanpremiera. Buletin de știri. „El mondial ’70“. Din nori la mondiale — vorumul parcurs pină la turneul final din Mexic. Reportaj. „Vor juca în Mexic" — prezentarea echipei țării noastre. Reportaj. Muzică populară instrumentală. Chilă orchestra Ansamblului „Ciocîrlia". film serial. OLIVER TWIST (XI). Magazin duminical. Telejurnalul de seară. Film artistic. TREI CAMARAZI. Reportaj TV. Canzonissima. Telejurnalul de noapte. Sport. închiderea emisiunii. la Cadru din filmul Cînd se aud clopotele I La centrul de distribuire a îmbrăcămintei pentru sinistraţi de la Consiliul popular municipal Mediaş, se dau în continuare ajutoare pentru cei calamităţi it în contul solidarităţii Joi seara, artiştii cascadori şi o parte din militarii care concură la realizarea filmului Mihai .Viteazul — aflaţi de citeva săptămîni pe locurile unde a avut loc crunta înfruntare din octombrie 1599, în jurul Şelimbărului — au prezentat pe scena Casei de cultură din Cisnădie un reuşit spectacol de varietăţi. La realizarea spectacolului şi-au dat concursul şi artiştii Amza Pelea, Florin Piersic, Andi Erescu. Sumele încasate de la cei 600 de spectatori care au ţinut să fie prezenţi la spectacol au fost virate în beneficiul sinistraţilor. Un ajutor pentru ameliorarea suferinţelor Am primit la redacţie o scrisoare din partea Casei de ajutor reciproc a pensionarilor din Sibiu, Piaţa Unirii, în care se spune: »Casa de ajutor reciproc a pensionarilor din Sibiu, în dorinţa de a veni în ajutorul sinistraţilor din judeţul nostru, a hotărît, şi virat în contul 2000 C.E.C. Ag. nr. 3 Sibiu, modesta sumă de 25 000 lei. Totodată apelăm la toţi pensionarii să contribuie cu o sumă, după posibilităţi, pentru ameliorarea suferinţelor celor sinistraţi. Membrii C.A.R.P., care doresc pot depune la ghişeele noastre o dată cu plata cotizaţiilor lunare şi sumele pentru ajutorarea sinistraţilor, care vor fi trecute pe aceleaşi chitanţe şi apoi virate în contul 2000". IBIIIlBIHIBIHIHIIIIBIBiaiBIB' m S - ..V,' . .. ..'.vi',, sporim Interesul stirnit la Sibiu pentru acest meci se justifică din mai multe unghiuri de vedere: în primul rînd, partida venea ca un intermezzo în această prelungită „vacanţă“ a fotbalului nostru divizionar A; în al doilea rind, ea avea darul să „scurteze" prelungita aşteptare a turneului final din Mexic, oferind iubitorilor fotbalului tot... fotbal şi, în al treilea, prilejuia un nou randez-vous cu un vechi amor („U“ Cluj), după ce, cu o duminică în urmă, C.S.M. Sibiu fusese cavalereşte eliminată din cursă de studenţi... In aceste condiţii, publicul spectator, neavînd în general de disputat vreo anume patimă, s-a limitat la a fi interesat mai cu seamă de calitatea jocului şi mai puţin de rezultat, chiar dacă simpatia pentru una sau alta din echipe a fost pe alocuri prezentă... Nu trec decit cinci minute din joc şi stegarii reuşesc să „violenteze“ poarta lui Negru, printr-un şut sec, expediat de Bálint. Acţiunea, construită Tie Györfi (ieri în mare formă) şi Necula (un adevărat artist al fentei) a surprins întreaga apărare clujeană prin viteza şi simplitatea ei. Primul gol al braşovenilor a intervenit la numai trei minute de la cele două mari ocazii ale universitarilor, ratate pe rînd de Anca şi Adam. După gol, tot jucătorii de la Steagul roşu sunt cei care atacă mai periculos. Györfi urmăreşte în goană un balon împreună cu Şoptereanu, centrează incredibil dintro poziţie imposibilă, dar Florescu ,luptează din apropierea porţii. In minutul 18, extremul dreapta clujean, Uifăleanu (sistematic faultat de fundaşul de ne partea sa, Gîlmeanu) obţine o lovitură liberă. Tot el execută, pînă la Adam — aflat în marginea careului de şase metri — acesta centrează cu capul peste un pachet de stegari şi Anca expediază în gol, după ce balonul loveşte mai întâi bara transversală. 1—1. Deşi handicapată de lipsa a trei titulari (Adamache, Pescaru şi Ivăncescu — selecţionaţi în „lotul mexican“, evident pentru o cauză incomparabil mai mare...) braşovenii îşi impun voinţa — aşa cum au făcut-o în tot acest meci — şi, ca urmare, întinutul 26 Florescu ia din nou conducerea pentru echipa sa. Partea a doua a întîlnirii — transmisă în direct de radio Cluj — nu s-a ridicat la nivelul spectacular din prima repriză. Vom nota deci, pe scurt, doar ocaziile ratate. In minutul 46 Györfi risipeşte cea mai mare ocazie a meciului, trăgînd de la 5 metri peste poartă, în min. 60 şi 64 Adam şi Mureşan greşesc de puţin ţinta, pentru ca în finalul meciului (mirt. 88), Uifăleanu să-şi demonstreze (prea tîrziu) calităţile de fin tehnician, şutind însă tot peste... Cîteva emoţii a mai prilejuit finalul acestui meci şi din cauza unei decizii a arbitrului ploieştean N. Cursaru (a arbitrat cu unele scăpări la care au condus şi indicaţiile uneori eronate ale tuşienilor sibieni T. Andrei şi A. Costea) Au jucat formaţiile: ..U‘‘ Cluj — Negru (min. 30 Moldovan) — Creţu, Pexa (min. 45 Fanea), Cîmpeanu, Şoptereanu — Mureşan, Oprea — Uifăleanu, Anca, Adam, Coman, St. Roşu — Drăgănoiu — Petrică, Jenei, Olteanu, Gîlmeanu — Cadar, Cojocaru, Balint — Necula, Florescu, Györfi. VIOREL CUCU sport... sport... ■ * l? .CU In optimile „Cupei României6* la fotbal 9?0“ Cluj—Steagul roşu Braşov 1-2 (1-2) TRIBUNĂ SIBIULUI Dramaturgul Mihail Sebastian 25 de ani de la moartea scriitorului In 1916 M. Sorbul îşi numea Fatima roşie „comedie tragică", neştiind, poate, că termenul se va impune in estetica literară modernă, desemnînd condiţia nouă a dramei, aşa cum va fi cunoscută din piesele lui Camil Petrescu, George Mihail Zamfirescu şi, în deceniul al patrulea ,şi al cincilea, de ale lui Mihail Sebastian. De acum ,comedia va cunoaşte un alt destin, îndepărtîndu-se de tipul clasic, pentru ca să fie convertită după al doilea război, de către cîţiva mari dramaturgi europeni, într-o piesă de idei prin excelenţă tragică. Alături de scriitorii amintiţi, Mihail Sebastian rămîne o figură importantă a dramaturgiei noastre, care a ajutat la impunerea unei specii privită cu neîncredere într-o vreme de criză a teatrului. Pînă să-şi descopere adevărata vocaţie, în 1935, cînd începe să scrie Jocul de-a vacanţa, scriitorul a desfăşurat o activitate febrilă de gazetar şi critic literar şi a dat cîteva volume de proză, domeniu în care va fi cunoscut aproape în exclusivitate, pînă în deceniul al cincilea. Dintre romane se reţine îndeosebi Accidentul, prin unele pagini proustiene, cit şi prin unele detalii ce vor fi cu adevărat descoperite abia după ce-i vor apărea restul pieselor. De fapt ceea ce este mai rezistent în proza autorului va fi reluat în teatru, personaje şi situaţii, însă la apariţia romanelor şi nuvelelor nimeni nu-l anunţase pe dramaturg. George Călinescu în Istoria sa i-a privit proza cu destulă neîncredere, însă credem că el este singurul care a intuit la Mihail Sebastian nuanţele dramaticului, fără să le numească, de vreme ce citatele reproduse ca reuşite sunt dialogurile. Jocul de-a vacanţa, considerată de ..autor ca o experienţă vremelnică, cu toate transparenţele ei, anunţă o voce distinctă în dramaturgia românească şi totodată coordonatele principale ale viitoarei sale activităţi: un amestec tumultuos de vise pentru o viaţă lipsită de mizeriile cotidiene, cu tragismul înfrîngerii dorinţelor de evadare. De aici reiese constanta estetică a întregului teatru al lui Mihail Sebastian: comicul său are un substrat tragic. Ar mai fi de adăugat la acestea, tot ca o dominantă permanentă, infuzia de lirism, generată de visele frumoase ale unor personaje memorabile. Acestea aspiră la o fericire simplă, devenind simbolul viselor lor: Corina, Mona, Nadia... Fie ci î-şi doresc o vacanţă curată, fie că-şi caută o insulă unde să evadeze, fie că se lasă purtaţi de gînduri pe mări, printre stele sau pe urmele lui Alexandru cel Mare, eroii lui Mihail Sebastian nu şi le pot realiza. Tendinţa lor de evadare nu-i facte sublimi şi lirici. Iat aceste scene, piesele sunt străbătute de un umor discret. Insă neputinţa realizării viselor, declanşează dramele psihologice şi acum comicul se converteşte în tragic. Cei care pentru o clipă au avut senzaţia înălţării, se lovesc de meschinăria lumii burgheze, care îi îngenunche din nou în balta liniştiisau îi izolează în singurătatea de mai înainte. Nici evadarea lui Alexandru Andronic din Ultima oră într-o călătorie de studii visată o viaţă nu este o înălţare. El rămîne tot Alexandru cel Mic, şovăitor în acţiuni decisive, într-o postură comică, de dezorientat. Comediile lui Mihail Sebastian poartă pecetea vremii în care au fost create. Ele se alătură unor creaţii remarcabile din literatura română, care au în centru eroi ce se opun meschinăriei vieţii burgheze şi dezumanizării. Urînd monstruozitatea vremii, ei trăiesc drama îngenuncherii în tăcere. Totuşi, conflictul lor cu societatea creşte de la o piesă la alta, atingînd culmea în Ultima oră. Această ultimă piesă ar reprezenta începutul unui remarcabil drum în dramaturgia românească. Insă viaţa scriitorului a fost retezată în plină înflorire de un stupid accident. In urma lui au rămas visele frumoase, aspiraţiile Corinei, Monei, ale lui Miroiu sau Alexandru Andronic care fac ca, după atîţia ani, publicul să umple sălile la piesele sale. G. NISTOR , FOTBAL — Sibiu: stadion Metalul, ora 15,30, A.S.A. Sibiu — Minaur Zlatna (divizia C) şi ora 17, C.S.M. Sibiu — Electroputere Craiova (divizia B). RUGBY — Sibiu: stadion Metalul, ora 10, C.S.M. Sibiu — Griviţa roşie Bucureşti (divizia A). HANDBAL — Sibiu: teren Luceafărul, ora 9, C.S.M. 11 Sibiu — Voinţa Sibiu (f) — campionat judeţean; ora 10, Şcoala sportivă V Sibiu — Şcoala sportivă VI Sibiu (partidă amicală); ora 11, Independenţa Sibiu — Ştiinţa Petroşeni (m) — divizia B. Panoramic competiţional I INSPECTORATUL I.A.S. SIBIU angajează prin concurs — tehnicieni cu aceeaşi pentru biroul propriu de specialitate, proiectare. Cei interesaţi se pot adres ingineri în specialitatea sa la Inspectoratul I.A.S. Încţumt" instalaţii, Sibiu, str. Someşului nr. 49, telefon 217 10, construcții, __ hidroameliorații Anul III m 707! Preţuri la legume şi fructe — cumpărare: 1 iunie 1970, — vînzare: roşii şi castraveţi 3 iunie 1970, iar la restul produselor la 2 iunie 1970. Temei legal: Decizia Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Sibiu, nr. 378 din 30 mai 1970. Preţurile intră in vigoare. Preţ contract PRODUSUL U/M Preț plafon vînz. amănuntul II Ex.I 11 Roșii aer* kg —— 9,75 8,00 6,00 Vinete kg— — 14,75 11,25 9.00 Gulioare kg— — —-2,60 2,30 Ridichi lună 7—10 fire leg. 0,40 0,30— 0,60 0,45 Salată verde kg 2,00 1,50— 2,45 1,80 Usturoi verde 7—10 fire leg. 1,00 0,70— 1,40 1,00 Ridichi vară 5 buc. leg. 0,65 0,50— 1,00 0,75 Cireșe nepietroase kg —— 5,15 4,00 .3,10 Castraveți salată ,kg 5,00 4,00 1 3,00 Grupul şcolar tehnic profesional Sibiu str. Dr. I. Raţiu 7—9 face cunoscut că pentru anul şcolar 1970—1971, recrutează elevi pentru următoarele şcoli: ŞCOALA PROFESIONALĂ (curs de zi) specialităţile: — zidari şi dulgheri — cu durata de şcolarizare de 2 ani, — instalatori tehnico-sanitari — cu durata de şcolarizare de 2 ani, — maşinişti-utilaje de construcţii — cu durata de şcolarizare de 2 ani. Candidaţii sunt recrutaţi şi pregătiţi pentru întreprinderile subordonate consiliilor populare judeţene. CONDIŢII DE ADMITERE: — absolvenţi ai 7—8 clase, ai şcolilor generale, în vîrstă de 14—18 ani, în cursul anului 1970. Admiterea se face prin concurs în ordinea mediilor şi în limita numărului de locuri aprobate, înscrierile se fac la sediul şcolii, între 15 iunie — 6 iulie 1970, pe bază de cerere însoţită de dosar cu următoarele acte: — certificat de naştere (original şi copie legalizată de şcoală) — certificat de absolvire a şcolii generale sau adeverinţă în original — certificat medical de analiză a sîngelui şi radioscopie pulmonară * — recomandarea scrisă a întreprinderii pentru care va fi pregătit candidatul. Concursul va avea loc între 6—14 iulie 1970, astfel: — probe scrise la matematică şi limba română — probe orale. Se primesc candidaţi din judeţul Sibiu şi din alte judeţe, cu recomandarea întreprinderilor subordonate consiliilor populare din judeţul respectiv. UZINA MECANICA MÎRŞA recrutează absolvenţi a 8 clase elementare între 16—18 ani pentru şcoala profesională de ucenici în meseriile de strungari, lăcătuşi, sudori. înscrierile se fac la sediul uzinei. De asemenea, angajează de urgenţă: — strungari — lăcătuşi — sudori — muncitori necalificaţi pentru calificare şi investiţii. Pentru muncitorii calificaţi şi pentru personalul tehnic economic uzina plăteşte în plus un spor de izolare. Informaţii suplimentare se pot lua de la serviciul personal, telefon 1 91 05 sau 1 91 55 Sibiu. jvnifrmmnttmnmrtimmf/iitiiititmt/itf/tnutniti/tr/t/immmmfmttmfmnififrs Staţia judeţeană de salvare SIBIU ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS: IV///////,'v/ patru mecanici auto, categoria 5—6 un tinichigiu auto, categoria 5—6. ica publicitate Pierdut dovadă de porumb nr. 630, pe numele Adam Ilie O declar nulă. Alămor. . Vilid motocicletă Javva 175 cmc. Schimb locuinţă: cedez Slatina, doresc Sibiu. Informaţii Sibiu, str. Ana Ipătescu 35.