Tribuna Sibiului, mai 1970 (Anul 3, nr. 683-707)

1970-05-31 / nr. 707

Pag. 2 Deziderate majore ale activităţii din agricultură: ASIGURAREA BAZEI FURAJERE îndeplinirea obligaţiilor contractuale in zootehnie Economia naţională are nevoie de cantităţi cit mai mari de carne, de lapte de vacă şi alte produse anima­liere. Concentrarea tuturor eforturi­lor pentru sporirea producţiei zoo­tehnice este o înaltă îndatorire pa­triotică a tuturor lucrătorilor din a­­gricultură. Judeţul nostru dispune de importante resurse în această pri­vinţă. Valorificarea superioară a po­sibilităţilor existente este condiţio­nată de nivelul organizării muncii în acest sector, de folosirea chibzuită a fiecărei ore prielnice lucrului în cîmp. Asigurarea unei baze furajere complete şi complexe este nu numai posibilă, dar absolut necesară în condiţiile create de calamităţile na­turale. Ne aflăm în plină campanie de re­coltare a furajelor. Lucerna este în stadiul de butonizare, trifoiul va a­­junge şi el săptămîna viitoare în acest stadiu, aşa că în toate unită­ţile trebuie să fie organizată recol­tarea grabnică­ a acestor plante. Toate cositorii­ mecanice, toate for­ţele manuale trebuie mobilizate in acest scop. Se recomandă ca fiecare unitate să execute capre de lemn pentru susţinerea masei de­­lucerna sau trifoi. După cosire, aceste plan­te trebuie lăsate în brazdă 2—3 ore, să se pălească, apoi să se aşeze, într-un­ strat, nu prea gros, pe capre. Trebuie făcut totul pentru a nu se pierde frunzele — partea cea mai valoroasă a plantei. Dacă nu există posibilitatea ca întreaga cantitate de lucerna sau trifoi să fie făcută fîn, se vor lua măsuri pentru însilozarea materialului.­­ Se constată că și fînețele naturale de pe lunci sau pe locurile mai joa­se au ajuns la faza cînd se poate începe cosirea. Nu trebuie neglijate nici lucrările de întreţinere a cul­turilor furajere, reînsămînţarea cul­turilor calamitate. în multe unităţi adăposturile de vară, ca şi alimentă­rile cu apă din tabere au fost de­­terminate. Brigăzile şi fermele zoo­tehnice trebuie să treacă urgent la amenajarea acestora, pentru ca în cel mai scurt timp posibil taberele de vară ale animalelor să funcţione­ze normal. Datorită faptului că în perioada­­ inundaţiilor producţia de lapte de­­ vacă a scăzut simţitor în multe co-­­­operative agricole, se impun a fi­­ luate măsuri pentru remedierea si­­­­tuaţiei. îngrijitorii de animale tre­buie să folosească la maximum orele de zi pentru păşunat­, să respecte cu stricteţe paşunatul pe tarlale, să e­­vite păşunarea după ploi a zonelor mai joase, să aplice toate regulile sanitaro-veterinare recomandate de specialistul unităţii. Tot­ pentru spo­rirea producţiei de lapte de vacă se recomandă fertilizarea intensă a păşunilor, pe tarlale, în perioada în care acestea nu sunt, păşunat­e, pre­cum şi folosirea intensă a concen­tratelor, în special a tărîţei, în ra­ţie concomitent cu acordarea de masă­ verde la iesle. In această perioadă în cooperati­vele agricole se începe tunsul oilor. Cu această ocazie trebuie să se a­­corde o atenţie deosebită îmbăierii tuturor animalelor pentru prevenirea şi combaterea scabiei, după reco­mandările specialiştilor, în toate sectoarele creşterii anima­lelor trebuie să fie urmărită siste­matic realizarea producţiei marfă. La îngrăşătoriile de porcine se vor lua toate masurile pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor decadale de livră­ri,­­‘avindu-se în vedere că nu există nici un motiv obiectiv pent­ru întârzie­rea predărilor la fondul de stat din a­­cest sector. în producerea de lapte de vacă se va urmări reducerea şi eliminarea consumurilor interne, hrănirea viţeilor cu lapte degresat în cantităţile prescrise, pentru a spori contribuţia judeţului nostru la reali­zarea fondului de stat. Măsurile preconizate sunt pe de­plin aplicabile. Lucrătorilor d­in sec­torul creşterii animalelor Ie revine sarcina importantă de a munci fără preget pentru ca producţia sectoru­lui să crească considerabil în aceas­tă perioadă in care in întreaga tară se lucrează intens pentru refacerea economică. Înaltele cote ale 1 • colective »Vom­ sta aici oricît, pină vom termina!" Cuvinte rostite ca o devi­ză, din inimă, cu hotărîre. Era zi de duminică, dar cine mai ținea seamă cînd de multă vreme toate zilele se scurgeau la fel de dușmănoase, la fel de mohorite, la fel de ploioase?.. Apele se pregăteau să ia, pentru a doua oara, cu asalt case, fabrici, străzi... In calea lor — tenacitatea de oţel a oamenilor. Sectorul de la Netuş, ameninţat, de inundaţii, adă­postea peste 20 tone sweiter şi ne­clar pentru export. O zi întreagă oamenii au purtat pe umeri marfa pină la maşini. S-a dat alarma şi la secţia „Decebal" din Sibiu... 20 de tone de telemea ambalată în lăzi, gata de drum, sînt­ ridicate grabnic şi adăpostite cu eforturi supraome­neşti de alţi oameni. Peste tot, a­­ceeaşi hotărîre, acelaşi cuvint de ordine: »Vom sta aici oricît, pina vom termina!" Iar seara, Vaier Bă­­ieş, Vasile Dobrescu, Aurel Birsan, Gheorghe Hoffner, Traian Smeu si mulţi alţii, muncitori la Industria laptelui Sibiu, erau fericiţi. Marfa era salvată,i mfrica lor nu avea să fie minţită de­ urme dureroase de­­ nămol. Am înserat, aici o secvenţa doar din uriaşul film al efortului o­­menesc ce-a ridicat stăvili de ne­trecut in calea puhoaielor. Eroi, oa­meni din cadrul Industriei laptelui, întreprindere care a suferit ea însăşi de pe urma sălbăticiei naturii. Fără acoperiş, cu secţiile acoperite cu prelate, oamenii de aici au lucrat cu incomparabilă abnegaţie, prelucrînd zilnic peste 30 000 litri lapte, cîte 8 000 kg brînzeturi şi 2 000 kg unt. La secţia din Mediaş, devastată de ape, 15 mecanici electricieni şi tîm­­plari din Sibiu au pus urgent în funcţiune un cazan de aburi, pro­ducţia de unt şi brinză Tilsit pentru export, fiind reluată după numai do­uă zile, în zilele de grea cumpănă, cînd­ a­­sigurarea cu alimente a populaţiei din oraşele sinistrate ridica greutăţi imense, fabrica sibiană, lucrînd în­­tr-un ritm debordant, îmbutelia cite 85 000 litri lapte ce lua drumul Me­diaşului, Agnitei, Blajului. Totodată, peste graficul de livrări au fost expediate circa 40 000 kg brinză topită populaţiei din Alba Iulia, Deva, Satu Mare, Arad, Tîrgu Mureş. Peste ape dezlănţuite, o mină de ajutor întinsă tovărăşeşte şi alinînd suferinţele a’ mii şi mii de oameni! O pagină din epopeea acestor zile de eroism și tenacitate. D. EMIL CINEMA SIBIU: PACEA: Picioare lungi, de­gete lungi (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); ARTA: Prea mic pentru un război atit die mare (ore­le 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) ; TINERETULUI: Al 8-lea (ore­le 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) ; 7 NOIEMBRIE: Războiul dom­niţelor (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00); INDEPENDENŢA: Cînd se aud clopotele (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAŞ: PROGRESUL: Visul dom­nului Gentil (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Noapte cu ceaţă (orele 10,00; 16,30; 18,36­; 20,30). UNIREA: Un glonte pentru general (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Comisarul X şi „Panterele albastre" (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 3 MAI: Căldura (orele 10,00; 16,00 şi 18,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Armata codobaturilor din nou in luptă (orele 16,00; 18,00 si 20,00). BAZNA-BAI: Mina cu briliante (o­­rele 17,00 şi 19,00). OCNA, SIBIULUI: Drumuri (orele 17,00 şi 19,00). APOLDU DE SUS, 23 AUGUST: Păcatul dragostei (orele 17,00 şi 19,00). TELEVIZIUNE 8,30 8,40 9,00 10,00 10.30 12,00 12.35 13.35 15.30 15,35 15,40 17,10 17,40 18,00 10.30 20,10 21.50 22.30 22.50 23.30 Deschiderea emisiunii. Microavanpremieră. Gimnastică și muzică. Viata satului.­­ Matineu simfonic Teatru pentru copii: BARBA­­COT de Ion Iliescu. De strajă patriei. Emisiune în limba maghiară. Închiderea emisiunii de dimi­neaţă. Deschiderea emisiunii de după­­amiază. Microavanpremiera. Buletin de știri. „El mondial ’70“. Din nori la mondiale — vorumul parcurs pină la turneul final din Mexic. Reportaj. „Vor juca în Mexic" — prezentarea echi­pei țării noastre. Reportaj. Muzică populară instrumentală. Chilă orchestra Ansamblului „Ciocîrlia". f­ilm serial. OLIVER TWIST (XI). Magazin duminical. Telejurnalul de seară. Film artistic. TREI CAMARAZI. Reportaj TV. Canzonissima. Telejurnalul de noapte. Sport. închiderea emisiunii. la Cadru din filmul Cînd se aud clopotele I La centrul de distribuire a îm­brăcămintei pentru sinistraţi de la Consiliul popular muni­cipal Mediaş, se dau în conti­nuare ajutoare pentru cei ca­lamităţi it în contul solidarităţii Joi seara, artiştii cascadori şi o parte din militarii care concu­ră la realizarea filmului Mihai .Viteazul — aflaţi de citeva săp­­tămîni pe locurile unde a avut loc crunta înfruntare din octom­brie 1599, în jurul Şelimbărului — au prezentat pe scena Casei de cultură din Cisnădie un reuşit spectacol de varietăţi. La realiza­rea spectacolului şi-au dat con­cursul şi artiştii Amza Pelea, Florin Piersic, Andi Erescu. Sumele încasate de la cei 600 de spectatori care au ţinut să fie prezenţi la spectacol au fost vira­te în beneficiul sinistraţilor. Un ajutor pentru ameliorarea suferinţelor Am primit la redacţie o scri­soare din partea Casei de ajutor reciproc a pensionarilor din Si­biu, Piaţa Unirii, în care se spu­ne: »Casa de ajutor reciproc a pensionarilor din Sibiu, în dorin­ţa de a veni în ajutorul sinistra­ţilor din judeţul nostru, a hotă­­rît, şi virat în contul 2000 C.E.C. Ag. nr. 3 Sibiu, modesta sumă de 25 000 lei. Totodată apelăm la toţi pensio­narii să contribuie cu o sumă, după posibilităţi, pentru amelio­rarea suferinţelor celor sinistraţi. Membrii C.A.R.P., care doresc pot depune la ghişeele noastre o dată cu plata cotizaţiilor lunare şi sumele pentru ajutorarea si­nistraţilor, care vor fi trecute pe aceleaşi chitanţe şi apoi virate în contul 2000". IBIIIlBIHIBIHIHIIIIBIBiaiBIB' m S - ..V,' . .. ..'.vi',, sporim Interesul stirnit la Sibiu pentru a­­cest meci se justifică din mai multe unghiuri de vedere: în primul rînd, partida venea ca un intermezzo în această prelungită „vacanţă“­ a fotba­lului nostru divizionar A; în al doi­lea rind, ea avea darul să „scurteze" prelungita aşteptare a turneului fi­nal din Mexic, oferind iubitorilor fotbalului tot... fotbal şi, în al trei­lea, prilejuia un nou randez-vous cu un vechi amor („U“ Cluj), după ce, cu o duminică în urmă, C.S.M. Sibiu fusese cavalereşte eliminată din cursă de studenţi... In aceste condiţii, publicul specta­tor, neavînd în general de disputat vreo anume patimă, s-a limitat la a fi interesat mai cu seamă de calita­tea jocului şi mai puţin de rezultat, chiar dacă simpatia pentru una sau alta din echipe a fost pe alocuri pre­zentă... Nu trec decit cinci minute din joc şi stegarii reuşesc să „violenteze“ poarta lui Negru, printr-un şut sec, expediat de Bálint. Acţiunea, con­struită Tie Györfi (ieri în mare for­mă) şi Necula (un adevărat artist al fentei) a surprins întreaga apărare clujeană prin viteza şi simplitatea ei. Primul gol al braşovenilor a interve­nit la numai trei minute de la cele două mari ocazii ale universitarilor, ratate pe rînd de Anca şi Adam. Du­pă gol, tot jucătorii de la Steagul ro­şu sunt cei care atacă mai pericu­los. Györfi urmăreşte în goană un balon împreună cu Şoptereanu, cen­trează incredibil dintro poziţie impo­sibilă, dar Florescu ,luptează din a­­propierea porţii. In minutul 18, ex­tremul dreapta clujean, Uifăleanu (sistematic faultat de fundaşul de ne partea sa, Gîlmeanu) obţine o lovi­tură liberă. Tot el execută, pînă la Adam — aflat în marginea careului de şase metri — acesta centrează cu capul peste un pachet de stegari şi Anca expediază în gol, după ce ba­lonul loveşte mai întâi bara trans­versală. 1—1. Deşi handicapată de lipsa a trei ti­tulari (Adamache, Pescaru şi Ivăn­­cescu — selecţionaţi în „lotul mexican“, evident pentru o cauză incomparabil mai mare...) braşovenii îşi impun voinţa — aşa cum au făcut-o în tot acest meci — şi, ca urmare, în­­ti­­nutul 26 Florescu ia din nou condu­cerea pentru echipa sa. Partea a doua a întîlnirii — trans­misă în direct de radio Cluj — nu s-a ridicat la nivelul spectacular din prima repriză. Vom nota deci, pe scurt, doar ocaziile ratate. In minu­tul 46 Györfi risipeşte cea mai mare ocazie a meciului, trăgînd de la 5 metri peste poartă, în min. 60 şi 64 Adam şi Mureşan greşesc de puţin ţinta, pentru ca în finalul meciului (mirt. 88), Uifăleanu să-şi demonstre­ze (prea tîrziu) calităţile de fin teh­nician, şutind însă tot peste... Cîteva emoţii a mai prilejuit fina­lul acestui meci şi din cauza unei decizii a arbitrului ploieştean N. Cursaru (a arbitrat cu unele scăpări la care au condus şi indicaţiile u­­neori eronate ale tuşienilor sibieni T. Andrei şi A. Cos­tea) Au jucat formaţiile: ..U‘‘ Cluj — Negru (min. 30 Moldovan) — Creţu, Pexa (min. 45 Fanea), Cîmpeanu, Şop­tereanu — Mureşan, Oprea — Uifă­leanu, Anca, Adam, Coman, St. Roşu — Drăgănoiu — Petrică, Jenei, Ol­­teanu, Gîlmeanu — Cadar, Cojocaru, Balint — Necula, Florescu, Györfi. VIOREL CUCU sport... sport... ■ * l­? .CU In optimile „Cupei României6* la fotbal 9?0“ Cluj—Steagul roşu Braşov 1-2 (1-2) TRIBUNĂ SIBIULUI Dramaturgul Mihail Sebastian 25 de ani de la moartea scriitorului In 1916 M. Sorbul îşi numea Fati­ma roşie „comedie tragică", neştiind, poate, că termenul se va impune in estetica literară modernă, desemnînd condiţia nouă a dramei, aşa cum va fi cunoscută din piesele lui Camil Petrescu, George Mihail Zamfirescu şi, în deceniul al patrulea ,şi al cin­cilea, de ale lui Mihail Sebastian. De acum ,comedia va cunoaşte un alt destin, îndepărtîndu-se de tipul cla­sic, pentru ca să fie convertită după al doilea război, de către cîţiva mari dramaturgi europeni, într-o piesă de idei prin excelenţă tragică. Alături de scriitorii amintiţi, Mi­hail Sebastian rămîne o figură im­portantă a dramaturgiei noastre, care a ajutat la impunerea unei specii privită cu neîncredere într-o vreme de criză a teatrului. Pînă să-şi descopere adevărata vo­caţie, în 1935, cînd începe să scrie Jocul de-a vacanţa, scriitorul a des­făşurat o activitate febrilă de gaze­tar şi critic literar şi a dat cîteva volume de proză, domeniu în care va fi cunoscut aproape în exclusivi­tate, pînă în deceniul al cincilea. Dintre romane se reţine îndeosebi Accidentul, prin unele pagini prous­­tiene, cit şi prin unele detalii ce vor fi cu adevărat descoperite abia după ce-i vor apărea restul pieselor. De fapt ceea ce este mai rezistent în proza autorului va fi reluat în tea­tru, personaje şi situaţii, însă la a­­pariţia romanelor şi nuvelelor ni­meni nu-l anunţase pe dramaturg. George Călinescu în Istoria sa i-a privit proza cu destulă neîncredere, însă credem că el este singurul care a intuit la Mihail Sebastian nuan­ţele dramaticului, fără să le numeas­că, de vreme ce citatele reproduse ca reuşite sunt dialogurile. Jocul de-a vacanţa, considerată de ..autor ca o experienţă vremelnică, cu toate transparenţele ei, anunţă o vo­ce distinctă în dramaturgia româ­nească şi totodată coordonatele prin­cipale ale viitoarei sale activităţi: un amestec tumultuos de vise pentru o viaţă lipsită de mizeriile cotidiene, cu tragismul înfrîngerii dorinţelor de evadare. De aici reiese constanta es­tetică a întregului teatru al lui Mi­hail Sebastian: comicul său are un substrat tragic. Ar mai fi de adău­gat la acestea, tot ca o dominantă permanentă, infuzia de lirism, gene­rată de visele frumoase ale unor per­sonaje memorabile. Acestea aspiră la o fericire simplă, devenind simbolul viselor lor: Corina, Mona, Nadia... Fie ci î-şi doresc o vacanţă curată, fie că-şi caută o insulă unde să evadeze, fie că se lasă purtaţi de gînduri pe mări, printre stele sau pe urmele lui Alexandru cel Mare, eroii lui Mihail Sebastian nu şi le pot realiza. Ten­dinţa lor de evadare nu-i facte su­blimi şi lirici. Iat aceste scene, pie­sele sunt străbătute de un umor dis­cret. Insă neputinţa realizării vise­lor, declanşează dramele psihologice şi acum comicul se converteşte în tragic. Cei care pentru o clipă au avut senzaţia înălţării, se lovesc de meschinăria lumii burgheze, care îi îngenunche din nou în balta liniştii­­sau îi­ izolează în singurătatea de mai înainte. Nici evadarea lui Alexandru Andronic din Ultima oră într-o călă­torie de studii visată o viaţă nu este o înălţare. El rămîne tot Alexandru cel Mic, şovăitor în acţiuni decisive,­­ într-o postură comică, de dezorientat. Comediile lui Mihail Sebastian poartă pecetea vremii în care au fost create. Ele se­­ alătură unor creaţii remarcabile din literatura română, care au în centru eroi ce se opun meschinăriei vieţii burgheze şi dez­umanizării. Urînd monstruozitatea vremii, ei trăiesc drama îngenun­cherii în tăcere. Totuşi, conflictul lor cu societatea creşte de la o piesă la alta, atingînd culmea în Ultima oră. Această ultimă piesă ar reprezenta începutul unui remarcabil drum în dramaturgia românească. Insă viaţa scriitorului a fost retezată în plină înflorire de un stupid accident. In urma lui au rămas visele frumoase, aspiraţiile Corinei, Monei, ale lui Miroiu sau Alexandru Andronic care fac ca, după atîţia ani, publicul să umple sălile la piesele sale. G. NISTOR , FOTBAL — Sibiu: stadion Meta­lul, ora 15,30, A.S.A. Sibiu — Mi­­naur Zlat­na (divizia C) şi ora 17, C.S.M. Sibiu — Electroputere Cra­iova (divizia B). RUGBY — Sibiu: stadion Metalul, ora 10, C.S.M. Sibiu —­ Griviţa roşie Bucureşti (divizia A). HANDBAL — Sibiu: teren Lucea­fărul, ora 9, C.S.M. 11 Sibiu — Vo­inţa Sibiu (f) — campionat judeţean; ora 10, Şcoala sportivă V Sibiu — Şcoala sportivă VI Sibiu (partidă a­­m­icală); ora 11, Independenţa Sibiu — Ştiinţa Petroşeni (m) — divizia B.­ ­ Panoramic competiţional I­ ­INSPECTORATUL I.A.S. SIBIU angajează prin concurs — tehnicieni cu aceeaşi pentru biroul propriu de specialitate, proiectare. Cei interesaţi se pot adre­s ingineri în specialitatea sa la Inspectoratul I.A.S. Încţu­mt" instalaţii, Sibiu, str. Someşului nr. 49, telefon 2­17 10, construcții, __ hidroameliorații Anul III m­ 707! Preţuri la legume şi fructe — cumpărare: 1 iunie 1970, — vînzare: roşii şi castraveţi 3 iunie 1970, iar la restul pro­duselor la 2 iunie 1970. Temei legal: Decizia Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Sibiu, nr. 378 din 30 mai 1970. Preţurile intră in vigoare. Preţ contract PRODUSUL U/M Preț plafon vînz. amănuntul­­ II Ex.I 11 Roșii aer* kg —­— 9,75 8,00 6,00 Vinete kg— — 14,75 11,25 9.00 Gulioare kg— — —-2,60 2,30 Ridichi lună 7—10 fire leg. 0,40 0,30— 0,60 0,45 Salată verde kg 2,00 1,50— 2,45 1,80 Usturoi verde 7—10 fire leg. 1,00 0,70— 1,40 1,00 Ridichi vară 5 buc. leg. 0,65 0,50— 1,00 0,75 Cireșe nepietroase kg —­— 5,15 4,00 .3,10 Castraveți salată ,kg 5,00 4,00 1 3,00 Grupul şcolar tehnic profesional Sibiu str. Dr. I. Raţiu 7—9 face cunoscut că pentru anul şcolar 1970—1971, recrutează elevi pentru următoarele şcoli: ŞCOALA PROFESIONALĂ (curs de zi) specialităţile: — zidari şi dulgheri — cu durata de şcolarizare de 2 ani, — instalatori tehnico-sanitari — cu durata de şcolarizare de 2 ani, — maşinişti-utilaje de construcţii — cu durata de şcolarizare de 2 ani. Candidaţii sunt recrutaţi şi pregătiţi pentru între­prinderile subordonate consiliilor populare jude­ţene. CONDIŢII DE ADMITERE: — absolvenţi ai 7—8 clase, ai şcolilor generale, în vîrstă de 14—18 ani, în cursul anului 1970. Admiterea se face prin concurs în ordinea medii­lor şi în limita numărului de locuri aprobate, înscrierile se fac la sediul şcolii, între 15 iunie — 6 iulie 1970, pe bază de cerere însoţită de dosar cu ur­mătoarele acte: — certificat de naştere (original şi copie legali­zată de şcoală) — certificat de absolvire a şcolii generale sau a­­deverinţă în original — certificat medical de analiză a sîngelui şi radio­­scopie pulmonară * — recomandarea scrisă a întreprinderii pentru care va fi pregătit candidatul. Concursul va avea loc între 6—14 iulie 1970, astfel: — probe scrise la matematică şi limba română — probe orale. Se primesc candidaţi din judeţul Sibiu şi din alte ju­deţe, cu recomandarea întreprinderilor subordonate consiliilor populare din judeţul respectiv. UZINA MECANICA MÎRŞA recrutează absolvenţi a 8 clase elementare între 16—18 ani pentru şcoala profesională de ucenici în meseriile de strungari, lăcătuşi, sudori. înscrierile se fac la sediul uzinei. De asemenea, angajează de urgenţă: — strungari — lăcătuşi — sudori — muncitori necalificaţi pentru calificare şi investiţii. Pentru muncitorii calificaţi şi pentru personalul tehnic economic uzina plăteşte în plus un spor de izo­lare. Informaţii suplimentare se pot lua de la servi­ciul personal, telefon 1 91 05 sau 1 91 55 Sibiu. jvnifrmmnttmnmrtimm­f/iitiiititmt/itf/tnutniti/tr/t/immmmfmttmfmnififrs Staţia judeţeană de salvare SIBIU ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS: IV///////,'v/ patru mecanici auto, categoria 5—6 un tinichigiu auto, categoria 5—6. ica publicitate Pierdut dovadă de porumb nr. 630, pe numele Adam Ilie O declar nulă. Alămor. . Vilid motocicletă Javva 175 cmc. Schimb locuinţă: cedez Slatina, do­resc Sibiu. Informaţii Sibiu, str. Ana Ipătescu 35.

Next