Tribuna Sibiului, iunie 1970 (Anul 3, nr. 708-732)

1970-06-03 / nr. 709

V . NOUTÍTI Minimotocicleta ultrauşoară Ilian*, englezi „Allywood* (63, Britom­ Walk, Cambridge) constru­­ieşte o minimotocicleta în greuta­te de numai 29,5 kg, care poate fi transportstă în port-baga­jul unui automobil. Ea este potrivită pen­tru deplasările in oraş în timpul orelor de circulaţie intensă sau pentru efectuarea curselor scurte in sfera oraşului, la ferme, şan­tiere de construcţie etc. Denumită „Chimp*, noua mini­­motocicletă este înzestra­tă cu un motor de 98 cm* şi poate trans­porta două persoane. Transmisia este automată, iar amplasarea joasă a centrului de greutate uşurează conducerea şi manevrarea in afara şoselei. Viteza maximă este de cca. 40 km/h. Frinele sunt acţionate prin­­tr-un levier de mină amplasat pe ghidon. O frînă de siguranţă poa­te fi­ declanşată de piciorul sting al conducătorului. Legătură telefonică cu trenurile In Italia se proiectează verifi­carea experimentală a unui sis­tem de legătură telefonică cu tre­nurile. Telefoane speciale, cu ajutorul cărora se va putea conversa cu oricare localitate italiană, vor fi montate pe expresurile care fac cursa Roma-Neapole. Convorbirile telefonice se vor transmite prin aceleaşi „ fire prin care curentul electric parvine la motoarele trenurilor. In Italia, fo­losirea comunicaţiilor radio nu es­te posibilă, deoarece trenurile tre­buie să străbată numeroase tune­luri. încercarea unui ser anticanceros Serul areticanceros preparat de specialistul italian Liberi Bonifa­cio, din­­Agropoli, de lingă Na­­ncili, va fi administrat în curînd bolnavilor. Comisia Ministerului Sănătăţii al Italiei, care a avut sarcina să examineze acest medi­cament, a dat am­ploarea dr. Bo­nifacio să administreze serul pre­parat­ pe bară de proteină din glande de capră, unui număr de cinci bolnavi de " Institutul ,,Be­stes Clena", din Roma. Primele rezultate urmează să fie comuni­cate peste 3—4 luni. O onefiune a articu­laţiilor umane Un grup de specialişti de la Medical Seb­cil al Universităţii din Leeds (Anglia) au în curs de ela­borare un sistem de oncţiune a articulaţiilor umane, care să în­locuiască lichidul d­in articulaţii în cazul cînd acesta s-a modificat. Aceste modificări au loc în cazul anumitor îmbolnăviri artritice, producindu-se o schimbare a structurii moleculare a lichidului. Descoperirea constă intr-un mate­rial sintetic solubil în apă. Acest material sintetic, dizolvat, se in­jectează in articulaţia în suferin­ţă, preluind astfel funcţia de gre­­sare a acesteia. Coloană de rectifi­care înaltă cît un bloc cu 20 etaje La uzina constructoare de ma­şini din Sumskoe, R.­S.S. Ucrai­­niană, a fost construit prototipul unei noi coloane de rectificare cu gabarit mare. Această instalaţie va fi folosită pentru producerea de cauciuc sintetic, în urma unei se­rii de modificări constructive, pro­ductivitatea coloanei a crescut de două ori în comparaţie cu coloa­nele utilizate pînă în prezent. In afară de astfel de coloane, care ating uneori înălţimea unui bloc cu 20 de etaje, uzina respec­tivă, produce compresoare, centri­fuge şi uscătoare cu vid. De ase­menia, uzina a Început să livreze întreprinderilor chimice Unii teh­nologice complet®, ceea ce acce­lerează considerabil montarea uti­lajului la locul de producţie. «Ochi electric» pentru adîncurile pamîntului O singuri sondă, foraţi în solin­­cime printr-un rj cărare* d® mine­reuri, sau în apropierea sa, este suficienţi pentru a afla compoziţia minerali şi pentru a aprecia di­mensiunile zacomtetului respectiv. O astfel de posibilitate a fost descoperită de savanţi din Lenin­grad. Metoda se bazează pe fenomene­le electrochimice din interiorul scoarţei pământeşti. O instalaţie de suprafaţă trimite în sondă curent electric de mare putere (pînă la 250 A). Trecînd prin corpul de minereu, acest curent provoacă un minerale reacţii electrochimice. Dispozitivul de recepţie înregis­trează instantaneu aceste procese, şi operatorul poate aprecia dimen­siunile zăcăroântului, compoziția și raportul dintre componentele mi­nerale mari din acesta. TRain­sm­ott TI Prin secţia de artă populară­UZEULUI BRUKENTHAL Muzeul Brukenthal, complex mu­zeistic important al reţelei muzeelor mari din tara noastră, oferă locui­torilor Sibiului un loc de odihnă ac­tivă in care aceştia pot lua contact, cu comori importante ale trecutului şi prezentului. Printre expoziţiile permanente deschise în palatul Brukenthal din centrul Sibiului, cea de artă popu­lară se bucur® de o mare populari­tate. Etalată conform cerinţelor gustu­lui modern, pe baza principiilor şti­inţifice, această expoziţie se desfă­şoară în 14 săli ale etajului I, ofe­rind vizitatorilor o privire de an­samblu asupra tezaurului de artă populară de pe teritoriul Transilva­niei şi zonelor limitrofe. Expusă pe genuri, după criterii zo­nale, expoziţia caută să introducă vizitatorul şi în tainele procesului tehnic, această încercare de a te a­­propia şi a înţelege şi munca artis­tului popular este rezolvată cu suc­ces mai ales în prima sală, unde o suită de fotografii mari, executate artistic, alternate cu exponatele co­respunzătoare, ilustrează munca ola­rului de la curăţirea lutului pînă la finisarea vasului, cit şî variatele teh­nici de ornamentare. Sunt reprezentate 23 din centrele de ceramică cele mai importante din Transilvania şi Banat. Formele vechi ale ceramicii româneşti — ulciorul, blidul, oala — cu ornamentica lor tradiţională stau alături de piesele caracteristice ale produselor săseşti şi maghiare, cit şi de piese rezultate din influenţarea reciprocă determi­nată de convieţuirea acestor grupări etnice cu populaţia românească de pe teritoriul reprezentat. Ca piese de excepţională eleganţă în siluetă şi cromatică putem aminti ceramica nesmălţuită din Bîrsa. Nu rareori vedem oprindu-se vizitatorii în fata vitrinei cu ceramica săseas­că din Chirpăr, distinsă prin frumu­seţea formelor sale orientale, prin abundenţa brîielor zimţate şi fineţea desenului, sau în fata vitrinei cu ce­ramica maghiară, în care sunt­ expu­se o serie de piese rare prin repre­zentările figurate ale ornamentieri­lor. In următoarele două săli se desfă­şoară în faţa privitorului produsele populare din fibre textile. Deşi pe un spaţiu relativ mic, exponatele textile variate ca funcţie, materie primi, motive ornamentale şi croma­tică, dau privitorului un aspect de ansamblu asupra bogăţiei şi varietă­ţii textilelor din zona reprezentată. Demnă de amintit, datorită coloritului ei armonios şi compoziţiei artistice a motivelor ornamentale, este „zffl­­vaşta“ din Bran (ţesătură de lină ce servea pentru acoperirea pereţilor). Bogatele broderii maghiare din Ca­­lst­a, cit şi cele săseşti, cele mai vechi lucrate cu fir de păr de ca­pră, atrag admiraţia cunoscătorilor artei populare. Cea mai veche ţesă­tura populară datată, existentă în co­lecţia muzeului şi expusă, este cea d­in 1647. Portul popular, una din manifes­tării® cele mai complexe ale artei populare, formează un­­capitol În­semnat al expoziţiei. In prima sală de port se prezintă vizitatorului marea varietate în ca­drul unei singure piese — iia. Aici sunt prezentate, de la iia cu m­îneca excesiv de lungă, ce s-a purtat ră­sucită în Bran, pînă la iia veche din Răşinari, care excelează în lărgimea mînecii, toate variantele niei cu al­tiia. Urmează o mare varietate de costume din Transilvania secolului XIX. Prin eleganta siluetei, bogăţia broderiei şi cromaticii se remarca costumul femeilor din Pădureni Hunedoara. Roata de păun de pe pă­lăria feciorilor din Salva — Năsăud, pieptarul lor acoperit în întregime cu ciucuri coloraţi de mătas« şi bro­deria de mărgele de pe cămaşă »■ trag atenţia şi admiraţia, mai ales a vizitatorilor străini. Contribuţia minorităţilor nationale la varietatea costumelor în Transilvania este ilus­trata prin costumele săseşti din ju­deţul Sibiu si maghiare­­din diata. Aprecierile făcute în condicile de impresii clasează cele două interi­oare, montate in întregimea lor în­­tr-un mod ingenios, deosebit, de felul obişnuit de expunere, printre punc­tele cele mai atractive si interesante pentru vi­tatori. Aceasta pentru că ele reprezintă o sinteză a tuturor manifestărilor de aria populară, mo­bilier, ceramicii, textile, pictura populara, şi oferă vizitatorului posi­bilitatea de a înţelege mai bine func­ţionalitatea fiecărui produs in parte, aretîndu-i strînsa legătură a artei populare cu viaţa de toate zilele. Piese de lemn mărunt, si mobilier completează lista exponatelor, ilus­­trînd măiestria artistică a creatorilor populari în ceea ce priveşte sculpta­rea şi încrustarea căucelor, bîtelor ciobăneşti şi furcilor. Expoziţia de artă populară se în­cheie cu prezentarea picturii popu­lare pe sticlă, gen reprezentativ al artei populare din Transilvania. Cen­tre ca Nicula, Scheii Braşovului, Chrtişoara etc., sint, reprezentate cu piesa caracteristice. Decorativismul accentuat al icoanelor se combină perfect cu armonia decorativă a o­­uălor Încondeiate prezentate intr-o vitrină din această sală. Pentru atragerea unui număr din ce în ce mai mare de vizitatori, pen­tru familiarizarea acestora cu boga­tele creaţii de artă populară şi pen­tru instruirea lor, colectivul secţiei de artă populară din Muzeul Bru­­kenthal depune o muncă continuă pentru completarea şi îmbunătăţirea expoziţiei de bază. în vederea a­­cestei sarcini, în decursul ultimilor 10 ani, s-au achiziţionat 0133 piese rare, în mare parte, au intrat, pînă în prezent, sau vor intra în decursul anilor viitori pe parcursul expoziţiei. RAYMONDO WIENER Muzeul Brukenthal, secţia artă populară Marti, 2 iunie: Uruguay — Israel (gr. B); România — Anglia (gr. C); Peru — Bulgaria (gr. D). Miercuri, 3 iunie: Belgia — El Sal­vador (gr. A); Italia — Suedia (gr. B); Cehoslovacia — Brazilia (gr. C); Maroc — R.F.G. (gr. D). Simbată, 6 iunie: U.R.S.S. — Bel­gia (gr. A); Uruguay — Italia (gr. B) ; România — Cehoslovacia (gr. C) ; Peru — Maroc (gr. D). Duminică, 7 iunie: Mexic — El Salvador (gr. A); Israel — Suedia (gr. Elî Anglia — Brazilia (gr. C); Bulagozia —* imp. D). Miercuri, 19 iunie: SJ.R.S.S­ — II Salvador (gr. A); Uruguay — Suedia (gr. B); România — Brazilia (gr. C); Peru — R.F.G. (gr. D). Joi, 11 iunie: Mexic — Belgia (gr. A); Israel — Italia (gr. B); An­glia —­ Cehoslovacia (gr. C); Bulga­ria — Maroc (gr. D). Duminică, 14 iunie: Sferturi de fi­nală, la Mexico, Guadalajara, Tolu­ca şi Leon. Miercuri, 17 iunie: Semifinale, la Mexico şi Guadalajara. Sâmbătă, 20 iunie: Finala pentru locurile JTI—IV la Mexico. Duminică, 21 iunie: Finala C.M. — Mexico. Fotbal* divizia B Azi la Oradea: C. S. M. Sibiu - Olimpia... Partida restanta dintre echipele di­vizionare B, C.S.M. Sibiu ai Olimpia Oradea, va avea loc azi, ,3 iunie. Echipa sibiană —­ cu lotul de jucă­tori complet — a plecat spre Ora­dea ieri cu un microbuz special. Partida va avea loc pe stadionul Grisul cu începere de la ora 17.00. In numărul de mâine al ziarului vom da amănunte in legătură cu evoluţia formaţiei sibiene din acest meci. După jocul prestat duminică, în com­pania echipei Electroputere Craio­va, se poate spune că unsprezecele sibian se afla într-o formă burtă, așa Incit rezultatul de la Oradea este, pe bună dreptate, așteptat cu inte­res.­ ­*. .. Simpozion «Lucian B/aga» Şcoala populară de artă din Sibiu va găzdui mâine, la ora 13:30, un simpozion ,Lucian Bla­ga", organizat de Filiala Societă­ţii de ştiinţe filologice Sibiu. Cu acest prilej vor fi prezen­tate lucrări care vor reflecta o­­pera şi concepţia poetului:­­Lu­cian Blaga şi Sibiul", susţinută de prof. Gh. Pavel­escu; profesorul Anton Cosma-Dumbrăveni va vor­­bi despre­­Motivul mitic în poe­zia lui Lucian Blaga", iar prof. dr. V. Fanache, din Cluj, va con­ferenţia despre­­Blaga, poet al tăcerii". FIC1H comedie a Ulmului MARILE VA­CANŢE ar fi hotărltor văduvită căci, mlnuite de ei, cele mai nevinovate poante capătă dimensiuni ale umoru­lui de calitate, iar celor mai exage-' rate rezolvări comice actorul le con­feră o notă de credibil. In ultima instanță, chiar dacă acestea sunt tra­se de păr, ne-am obişnuit atit de mult cu maniera lui de Funia incit ne oferim complicitatea, acceptînd zgomotos şi­­vesel situaţii care si in comedia cinematografică par exage­rate. Fără de Funis vm­ accepta greu nota de absurd­ şi ne-am reclama sensibilitatea •— îndelung nutrită cu fineţuri cinematografice — jignită de, gagurile decupate din peliculele mu­te ale genului. Fără de Funţi personajele ar ră­pune nişte cazuri, refuzindu-se fa­­miliei­ la care suita filmelor in care apar le obligă, fără de Funes și sce­nariu de Ulm cu densitatea comică a MARILOR VACANȚE ar rămîne sterp. Există un anumit tipic al sce­nariilor animate ele de Fanis, care ne-a obișnuit și cu anumite ipostaze 'al­e interpretului, de obicei cap de familie, tracasat de mizerii cotidiene sau o temă predilectă a comediei ci­nematografice moderne, aruncat, vo­­lens nolens, într-o condiţie de viaţă total opusă celei cu care s-a obiş­nuit- Acest tipic al scenariilor pro­duce, obligatoriu, repetare de situa­ţii în relaţiile eroului cu cei din jur-, am observat că publicul este şi mai satisfăcut când reacţiile lui de Funés nu-i­ contrazic previziunile- Publicul ştie de la început cam ce ar putea să se întîmple şi aşteaptă trecîndu-şi palmele de nerăibdare, şi de aceea publicul a rîs de la prima apariţie a lui da Funés în MARILE VACAN­ŢE, pentru că funcţia acestuia de director al unui institut,internat lăsa să se vadă că va avea m­il'.e de pu­b timit. Ceea ce se și întîmplă­.. RAREȘ CORNEA SPECTACOL FOLCLORIC Casa d® cultură a municipiului Sibiu va prezenta sîmbăta, 0 iunie, la Slimnic, un spectacol folcloric, îrn limba germană. Spectacolul, care va începe la ora 19, va cuprinde piese corale, balade săseşti ele. TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu­ co­munică: vreme un or instabila cu cerul schimbător. Izolat vor cădea averse locale de ploaie. Vuitul va sufla slab din sectorul nord-vestic. Temperaturile minime vor fi cu­prinse între 7 şi 10 grade iar ma­xim­i­, vor oscila intre 16 şi 10 grade. CINEMA SIBIL: PACEA:­­Marile vacanţe (orele 0,00; 11.30; 14.00; 16.30; 19.00; 21.00); ARTA: There­se Ra­guin (orele 10.00; 12.00; 14.80; 16.30; 18.30; 20.30); TINERETU­LUI: Cu mine nu, madam (orele 10.00; 12.00; 14.30; 16.30; 18.30; 20.30). INDEPENDENTA: Rebe­lul magnific (orele 9.00; 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAȘ: PROGRESUL: Splen­doare in iarbă (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINE­POTULUI: Comisarul X si „Pan­terele albastre“ (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); UNIREA: Casatone din interes (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). az CISNADIE: POPULAR: Atenta­tul de la Sarajevo (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Primăvara pe Oder (orele 16,00; 18,00; 20,00). DU­MBRAVENI: 7 NOIEMBRIE: Profesioniştii (orele 18,00 şi 20,00). BAZNA-BAI: Prea mic pentru un război atit de mare (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Preludiu (o­rele 17.00 şi 19,00). APOLDU DE SUS, 23 AU­GUST: Familia noastră trăznită (orele 17,00 şi 19,00). TELEVIZIUNE 17,55 18,00 18,05 18,25 18,45 19,15 19,20 19,30 20,00 21,15 21,45 22,15 22,30 23,00 Microavandramieră. Buletin de ştiri. Universal şotron — enclo­padie pentru copii. Pe cărările cintecului. Ro­tal Rodica Bujor. Actualitatea în economie Anunţuri — publicitate. 1001 de seri. Pehacek, pi­tenul animalelor. Telejurnalul de seară. Tele­ cinemateca. STAI TERMINUS. Marie Latoret. Film TV r­­i^at de­ Andrei Brădeanu Mircea Gherghinescu. GEORGE ENESCU in­­ ştiinţa poporului nostru. Film documentar. Telejurnalul de noapte închiderea emisiunii. Cadru din filmul Marile vacanţe Coproducţia franco-italiană MA­RI­LE VACANŢE ar aluneca aproa­pe anonimă spre depozitul lucrurilor uitate dacă n-ar fi sprijinită de veri­va lui DE I­UNES- Ne-am convins şi cu această ocazie că un film cu de Funes devine el însuşi o vacanţă mult aşteptată in ţinuturile plăcute ale hohotelor colective. Mă glndesc că ţară participarea acestui expresiv interpret care este de Fuges, MARILE VACANTE fi,ar fi transferat si implicit subţiat se­ducţia din țărimurile irezistibile ale comediei. In cele mai convenţionale ale unei intimplări lirico-adolescen, line, pe fundalul pitoresc al Senei, colorat estival și împănat cu muzică sincopată. Fără de Funcs valoarea de w.w›vtvVVV›WV.››V1TVVVV›W*. Noul mers al trenurilor Incepind din 31 mai, ora 0, a intrat in vigoare nou­l mers al tre­nurilor. Agenţia de voiaj Sibiu (str. N. Bălcescu nr. 1) va pune în vinzare in zilele care urmează -Mersul trenurilor" din ţară şi in mod gratuit -Mersul trenurilor din staţia Sibiu". Anul­m, Nf. m UZINA MECANICA MÎRŞA "recrutează absolvenţi a 8 clase elementare între 16—18 ani pentru şcoala profesionala de ucenici în meseriile de strungari, lăcătuşi, sudori. înscrierile se fac la sediul uzinei. De asemenea, angajează de urgenţă: — strungari­­ — lăcătuşi — sudori — muncitori necalificaţi pentru calificare şi investiţii. Pentru muncitorii calificaţi şi pentru personalul tehnic economic uzina plăteşte în plus un spor de izo­lare. Informaţii suplimentare se pot lua de la servi­ciul personal, telefon 1 91 05 sau 1 91 55 Sibiu. La sediul Centralei de condi­ţionare, livrare şi transportul produselor petrolier din Bucureşti, str. G-ral Budişteanu nr. 11 bis, sectorul 7, se va ţine, între 15—17 iunie a.c., sesiunea de examene pentru instalatori autorizaţi în gaze lichefiate (aragaz). Pentru informaţii suplimentare, cei interesaţi se vor adresa la întreprinderea pentru livrarea produselor pe­troliere Braşov, str. Calea Bucureştilor, nr. 4, telefon 2­3215 (serviciul, mecanic-energetic). ^VnV,aVaV»W^AV-VdNW^VWWy?*V*W*WdNWrfWVWWíP*WW’aW<í!,*»*W^ Combinatul de articole il tehnice din cauciuc Piteşti 82, angajează strada Dobrogeanu Gherea nr de urgenţă: — şef serviciu investiţii — ingineri principali diriginţi — ingineri diriginţi — tehnician principal diriginte. Condiţii de încadrare: conform H.C.M. 914 1968 2 333 1968 cu pregătire în specialitatea construcţii vile şi industriale. Combinatul asigură locuinţă, si ci- Combinatul minier „Suceava“­­X|iinriMinimitiniuiinnunuMiiituiiiniaini/iriniiniiiiniinmirinieinir | I cu sediul în orașul Gura Humorului, str. 23 August | I nr. 3, angajează imediat, prin transfer, în interes de | I serviciu: | I — ingineri mineri | ingineri preparatori |­­ ingineri electromecanici | — economişti $ — ingineri geologi , cu practică în specialitate $ — mineri calificaţi — ajutori mineri calificaţi pen-1 | tru exploatările subordonate. Se asigură drepturile de transfer conform art. | I 16­2 din Codul Muncii şi locuinţă. | Lămuriri suplimentare se primesc zilnic la tele- | si V UHVJV GIUUV Îs» Js I fon 116, 416, 203 Gura Humorului, serviciul perso-^ I nai și învățămînt. ► , 5$ ttfrrririiffniu/titrrrrnrnM/wu/rrmrtrftfwrtfrffwrunutrt/rrtfrrrFfitgirrrttnî* MICA PUBLICITATE Pierdut iapă sură, virsta 3 arni, din plaiul comunei Tilişca, jud. Sibiu. Aducătorului bună recompensă. Tilişca nr. 201, Ion Burtea, Pierdut certificat de absolvire a 7 clase elementare pe numele Marcu Doina, eliberat de Şcoala de 7 ani nr. 7 Siniu, il declar nul. Vilid Trabant 601, tip 1968. Informații Sibiu, telefon 1 40 46, ore 8—12.

Next