Tribuna Sibiului, iunie 1970 (Anul 3, nr. 708-732)
1970-06-03 / nr. 709
V . NOUTÍTI Minimotocicleta ultrauşoară Ilian*, englezi „Allywood* (63, Britom Walk, Cambridge) construieşte o minimotocicleta în greutate de numai 29,5 kg, care poate fi transportstă în port-bagajul unui automobil. Ea este potrivită pentru deplasările in oraş în timpul orelor de circulaţie intensă sau pentru efectuarea curselor scurte in sfera oraşului, la ferme, şantiere de construcţie etc. Denumită „Chimp*, noua minimotocicletă este înzestrată cu un motor de 98 cm* şi poate transporta două persoane. Transmisia este automată, iar amplasarea joasă a centrului de greutate uşurează conducerea şi manevrarea in afara şoselei. Viteza maximă este de cca. 40 km/h. Frinele sunt acţionate printr-un levier de mină amplasat pe ghidon. O frînă de siguranţă poate fi declanşată de piciorul sting al conducătorului. Legătură telefonică cu trenurile In Italia se proiectează verificarea experimentală a unui sistem de legătură telefonică cu trenurile. Telefoane speciale, cu ajutorul cărora se va putea conversa cu oricare localitate italiană, vor fi montate pe expresurile care fac cursa Roma-Neapole. Convorbirile telefonice se vor transmite prin aceleaşi „ fire prin care curentul electric parvine la motoarele trenurilor. In Italia, folosirea comunicaţiilor radio nu este posibilă, deoarece trenurile trebuie să străbată numeroase tuneluri. încercarea unui ser anticanceros Serul areticanceros preparat de specialistul italian Liberi Bonifacio, dinAgropoli, de lingă Nancili, va fi administrat în curînd bolnavilor. Comisia Ministerului Sănătăţii al Italiei, care a avut sarcina să examineze acest medicament, a dat amploarea dr. Bonifacio să administreze serul preparat pe bară de proteină din glande de capră, unui număr de cinci bolnavi de " Institutul ,,Bestes Clena", din Roma. Primele rezultate urmează să fie comunicate peste 3—4 luni. O onefiune a articulaţiilor umane Un grup de specialişti de la Medical Sebcil al Universităţii din Leeds (Anglia) au în curs de elaborare un sistem de oncţiune a articulaţiilor umane, care să înlocuiască lichidul din articulaţii în cazul cînd acesta s-a modificat. Aceste modificări au loc în cazul anumitor îmbolnăviri artritice, producindu-se o schimbare a structurii moleculare a lichidului. Descoperirea constă intr-un material sintetic solubil în apă. Acest material sintetic, dizolvat, se injectează in articulaţia în suferinţă, preluind astfel funcţia de gresare a acesteia. Coloană de rectificare înaltă cît un bloc cu 20 etaje La uzina constructoare de maşini din Sumskoe, R.S.S. Ucrainiană, a fost construit prototipul unei noi coloane de rectificare cu gabarit mare. Această instalaţie va fi folosită pentru producerea de cauciuc sintetic, în urma unei serii de modificări constructive, productivitatea coloanei a crescut de două ori în comparaţie cu coloanele utilizate pînă în prezent. In afară de astfel de coloane, care ating uneori înălţimea unui bloc cu 20 de etaje, uzina respectivă, produce compresoare, centrifuge şi uscătoare cu vid. De asemenia, uzina a Început să livreze întreprinderilor chimice Unii tehnologice complet®, ceea ce accelerează considerabil montarea utilajului la locul de producţie. «Ochi electric» pentru adîncurile pamîntului O singuri sondă, foraţi în solincime printr-un rj cărare* d® minereuri, sau în apropierea sa, este suficienţi pentru a afla compoziţia minerali şi pentru a aprecia dimensiunile zacomtetului respectiv. O astfel de posibilitate a fost descoperită de savanţi din Leningrad. Metoda se bazează pe fenomenele electrochimice din interiorul scoarţei pământeşti. O instalaţie de suprafaţă trimite în sondă curent electric de mare putere (pînă la 250 A). Trecînd prin corpul de minereu, acest curent provoacă un minerale reacţii electrochimice. Dispozitivul de recepţie înregistrează instantaneu aceste procese, şi operatorul poate aprecia dimensiunile zăcăroântului, compoziția și raportul dintre componentele minerale mari din acesta. TRainsmott TI Prin secţia de artă popularăUZEULUI BRUKENTHAL Muzeul Brukenthal, complex muzeistic important al reţelei muzeelor mari din tara noastră, oferă locuitorilor Sibiului un loc de odihnă activă in care aceştia pot lua contact, cu comori importante ale trecutului şi prezentului. Printre expoziţiile permanente deschise în palatul Brukenthal din centrul Sibiului, cea de artă populară se bucur® de o mare popularitate. Etalată conform cerinţelor gustului modern, pe baza principiilor ştiinţifice, această expoziţie se desfăşoară în 14 săli ale etajului I, oferind vizitatorilor o privire de ansamblu asupra tezaurului de artă populară de pe teritoriul Transilvaniei şi zonelor limitrofe. Expusă pe genuri, după criterii zonale, expoziţia caută să introducă vizitatorul şi în tainele procesului tehnic, această încercare de a te apropia şi a înţelege şi munca artistului popular este rezolvată cu succes mai ales în prima sală, unde o suită de fotografii mari, executate artistic, alternate cu exponatele corespunzătoare, ilustrează munca olarului de la curăţirea lutului pînă la finisarea vasului, cit şî variatele tehnici de ornamentare. Sunt reprezentate 23 din centrele de ceramică cele mai importante din Transilvania şi Banat. Formele vechi ale ceramicii româneşti — ulciorul, blidul, oala — cu ornamentica lor tradiţională stau alături de piesele caracteristice ale produselor săseşti şi maghiare, cit şi de piese rezultate din influenţarea reciprocă determinată de convieţuirea acestor grupări etnice cu populaţia românească de pe teritoriul reprezentat. Ca piese de excepţională eleganţă în siluetă şi cromatică putem aminti ceramica nesmălţuită din Bîrsa. Nu rareori vedem oprindu-se vizitatorii în fata vitrinei cu ceramica săsească din Chirpăr, distinsă prin frumuseţea formelor sale orientale, prin abundenţa brîielor zimţate şi fineţea desenului, sau în fata vitrinei cu ceramica maghiară, în care sunt expuse o serie de piese rare prin reprezentările figurate ale ornamentierilor. In următoarele două săli se desfăşoară în faţa privitorului produsele populare din fibre textile. Deşi pe un spaţiu relativ mic, exponatele textile variate ca funcţie, materie primi, motive ornamentale şi cromatică, dau privitorului un aspect de ansamblu asupra bogăţiei şi varietăţii textilelor din zona reprezentată. Demnă de amintit, datorită coloritului ei armonios şi compoziţiei artistice a motivelor ornamentale, este „zfflvaşta“ din Bran (ţesătură de lină ce servea pentru acoperirea pereţilor). Bogatele broderii maghiare din Calsta, cit şi cele săseşti, cele mai vechi lucrate cu fir de păr de capră, atrag admiraţia cunoscătorilor artei populare. Cea mai veche ţesătura populară datată, existentă în colecţia muzeului şi expusă, este cea din 1647. Portul popular, una din manifestării® cele mai complexe ale artei populare, formează uncapitol Însemnat al expoziţiei. In prima sală de port se prezintă vizitatorului marea varietate în cadrul unei singure piese — iia. Aici sunt prezentate, de la iia cu mîneca excesiv de lungă, ce s-a purtat răsucită în Bran, pînă la iia veche din Răşinari, care excelează în lărgimea mînecii, toate variantele niei cu altiia. Urmează o mare varietate de costume din Transilvania secolului XIX. Prin eleganta siluetei, bogăţia broderiei şi cromaticii se remarca costumul femeilor din Pădureni Hunedoara. Roata de păun de pe pălăria feciorilor din Salva — Năsăud, pieptarul lor acoperit în întregime cu ciucuri coloraţi de mătas« şi broderia de mărgele de pe cămaşă »■ trag atenţia şi admiraţia, mai ales a vizitatorilor străini. Contribuţia minorităţilor nationale la varietatea costumelor în Transilvania este ilustrata prin costumele săseşti din judeţul Sibiu si maghiaredin diata. Aprecierile făcute în condicile de impresii clasează cele două interioare, montate in întregimea lor într-un mod ingenios, deosebit, de felul obişnuit de expunere, printre punctele cele mai atractive si interesante pentru vitatori. Aceasta pentru că ele reprezintă o sinteză a tuturor manifestărilor de aria populară, mobilier, ceramicii, textile, pictura populara, şi oferă vizitatorului posibilitatea de a înţelege mai bine funcţionalitatea fiecărui produs in parte, aretîndu-i strînsa legătură a artei populare cu viaţa de toate zilele. Piese de lemn mărunt, si mobilier completează lista exponatelor, ilustrînd măiestria artistică a creatorilor populari în ceea ce priveşte sculptarea şi încrustarea căucelor, bîtelor ciobăneşti şi furcilor. Expoziţia de artă populară se încheie cu prezentarea picturii populare pe sticlă, gen reprezentativ al artei populare din Transilvania. Centre ca Nicula, Scheii Braşovului, Chrtişoara etc., sint, reprezentate cu piesa caracteristice. Decorativismul accentuat al icoanelor se combină perfect cu armonia decorativă a ouălor Încondeiate prezentate intr-o vitrină din această sală. Pentru atragerea unui număr din ce în ce mai mare de vizitatori, pentru familiarizarea acestora cu bogatele creaţii de artă populară şi pentru instruirea lor, colectivul secţiei de artă populară din Muzeul Brukenthal depune o muncă continuă pentru completarea şi îmbunătăţirea expoziţiei de bază. în vederea acestei sarcini, în decursul ultimilor 10 ani, s-au achiziţionat 0133 piese rare, în mare parte, au intrat, pînă în prezent, sau vor intra în decursul anilor viitori pe parcursul expoziţiei. RAYMONDO WIENER Muzeul Brukenthal, secţia artă populară Marti, 2 iunie: Uruguay — Israel (gr. B); România — Anglia (gr. C); Peru — Bulgaria (gr. D). Miercuri, 3 iunie: Belgia — El Salvador (gr. A); Italia — Suedia (gr. B); Cehoslovacia — Brazilia (gr. C); Maroc — R.F.G. (gr. D). Simbată, 6 iunie: U.R.S.S. — Belgia (gr. A); Uruguay — Italia (gr. B) ; România — Cehoslovacia (gr. C) ; Peru — Maroc (gr. D). Duminică, 7 iunie: Mexic — El Salvador (gr. A); Israel — Suedia (gr. Elî Anglia — Brazilia (gr. C); Bulagozia —* imp. D). Miercuri, 19 iunie: SJ.R.S.S — II Salvador (gr. A); Uruguay — Suedia (gr. B); România — Brazilia (gr. C); Peru — R.F.G. (gr. D). Joi, 11 iunie: Mexic — Belgia (gr. A); Israel — Italia (gr. B); Anglia — Cehoslovacia (gr. C); Bulgaria — Maroc (gr. D). Duminică, 14 iunie: Sferturi de finală, la Mexico, Guadalajara, Toluca şi Leon. Miercuri, 17 iunie: Semifinale, la Mexico şi Guadalajara. Sâmbătă, 20 iunie: Finala pentru locurile JTI—IV la Mexico. Duminică, 21 iunie: Finala C.M. — Mexico. Fotbal* divizia B Azi la Oradea: C. S. M. Sibiu - Olimpia... Partida restanta dintre echipele divizionare B, C.S.M. Sibiu ai Olimpia Oradea, va avea loc azi, ,3 iunie. Echipa sibiană — cu lotul de jucători complet — a plecat spre Oradea ieri cu un microbuz special. Partida va avea loc pe stadionul Grisul cu începere de la ora 17.00. In numărul de mâine al ziarului vom da amănunte in legătură cu evoluţia formaţiei sibiene din acest meci. După jocul prestat duminică, în compania echipei Electroputere Craiova, se poate spune că unsprezecele sibian se afla într-o formă burtă, așa Incit rezultatul de la Oradea este, pe bună dreptate, așteptat cu interes. *. .. Simpozion «Lucian B/aga» Şcoala populară de artă din Sibiu va găzdui mâine, la ora 13:30, un simpozion ,Lucian Blaga", organizat de Filiala Societăţii de ştiinţe filologice Sibiu. Cu acest prilej vor fi prezentate lucrări care vor reflecta opera şi concepţia poetului:Lucian Blaga şi Sibiul", susţinută de prof. Gh. Pavelescu; profesorul Anton Cosma-Dumbrăveni va vorbi despreMotivul mitic în poezia lui Lucian Blaga", iar prof. dr. V. Fanache, din Cluj, va conferenţia despreBlaga, poet al tăcerii". FIC1H comedie a Ulmului MARILE VACANŢE ar fi hotărltor văduvită căci, mlnuite de ei, cele mai nevinovate poante capătă dimensiuni ale umorului de calitate, iar celor mai exage-' rate rezolvări comice actorul le conferă o notă de credibil. In ultima instanță, chiar dacă acestea sunt trase de păr, ne-am obişnuit atit de mult cu maniera lui de Funia incit ne oferim complicitatea, acceptînd zgomotos şivesel situaţii care si in comedia cinematografică par exagerate. Fără de Funis vm accepta greu nota de absurd şi ne-am reclama sensibilitatea •— îndelung nutrită cu fineţuri cinematografice — jignită de, gagurile decupate din peliculele mute ale genului. Fără de Funţi personajele ar răpune nişte cazuri, refuzindu-se familiei la care suita filmelor in care apar le obligă, fără de Funes și scenariu de Ulm cu densitatea comică a MARILOR VACANȚE ar rămîne sterp. Există un anumit tipic al scenariilor animate ele de Fanis, care ne-a obișnuit și cu anumite ipostaze 'ale interpretului, de obicei cap de familie, tracasat de mizerii cotidiene sau o temă predilectă a comediei cinematografice moderne, aruncat, volens nolens, într-o condiţie de viaţă total opusă celei cu care s-a obişnuit- Acest tipic al scenariilor produce, obligatoriu, repetare de situaţii în relaţiile eroului cu cei din jur-, am observat că publicul este şi mai satisfăcut când reacţiile lui de Funés nu-i contrazic previziunile- Publicul ştie de la început cam ce ar putea să se întîmple şi aşteaptă trecîndu-şi palmele de nerăibdare, şi de aceea publicul a rîs de la prima apariţie a lui da Funés în MARILE VACANŢE, pentru că funcţia acestuia de director al unui institut,internat lăsa să se vadă că va avea mil'.e de pub timit. Ceea ce se și întîmplă.. RAREȘ CORNEA SPECTACOL FOLCLORIC Casa d® cultură a municipiului Sibiu va prezenta sîmbăta, 0 iunie, la Slimnic, un spectacol folcloric, îrn limba germană. Spectacolul, care va începe la ora 19, va cuprinde piese corale, balade săseşti ele. TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu comunică: vreme un or instabila cu cerul schimbător. Izolat vor cădea averse locale de ploaie. Vuitul va sufla slab din sectorul nord-vestic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 7 şi 10 grade iar maximi, vor oscila intre 16 şi 10 grade. CINEMA SIBIL: PACEA:Marile vacanţe (orele 0,00; 11.30; 14.00; 16.30; 19.00; 21.00); ARTA: Therese Raguin (orele 10.00; 12.00; 14.80; 16.30; 18.30; 20.30); TINERETULUI: Cu mine nu, madam (orele 10.00; 12.00; 14.30; 16.30; 18.30; 20.30). INDEPENDENTA: Rebelul magnific (orele 9.00; 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAȘ: PROGRESUL: Splendoare in iarbă (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINEPOTULUI: Comisarul X si „Panterele albastre“ (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); UNIREA: Casatone din interes (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). az CISNADIE: POPULAR: Atentatul de la Sarajevo (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Primăvara pe Oder (orele 16,00; 18,00; 20,00). DUMBRAVENI: 7 NOIEMBRIE: Profesioniştii (orele 18,00 şi 20,00). BAZNA-BAI: Prea mic pentru un război atit de mare (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Preludiu (orele 17.00 şi 19,00). APOLDU DE SUS, 23 AUGUST: Familia noastră trăznită (orele 17,00 şi 19,00). TELEVIZIUNE 17,55 18,00 18,05 18,25 18,45 19,15 19,20 19,30 20,00 21,15 21,45 22,15 22,30 23,00 Microavandramieră. Buletin de ştiri. Universal şotron — enclopadie pentru copii. Pe cărările cintecului. Rotal Rodica Bujor. Actualitatea în economie Anunţuri — publicitate. 1001 de seri. Pehacek, pitenul animalelor. Telejurnalul de seară. Tele cinemateca. STAI TERMINUS. Marie Latoret. Film TV ri^at de Andrei Brădeanu Mircea Gherghinescu. GEORGE ENESCU in ştiinţa poporului nostru. Film documentar. Telejurnalul de noapte închiderea emisiunii. Cadru din filmul Marile vacanţe Coproducţia franco-italiană MARILE VACANŢE ar aluneca aproape anonimă spre depozitul lucrurilor uitate dacă n-ar fi sprijinită de veriva lui DE IUNES- Ne-am convins şi cu această ocazie că un film cu de Funes devine el însuşi o vacanţă mult aşteptată in ţinuturile plăcute ale hohotelor colective. Mă glndesc că ţară participarea acestui expresiv interpret care este de Fuges, MARILE VACANTE fi,ar fi transferat si implicit subţiat seducţia din țărimurile irezistibile ale comediei. In cele mai convenţionale ale unei intimplări lirico-adolescen, line, pe fundalul pitoresc al Senei, colorat estival și împănat cu muzică sincopată. Fără de Funcs valoarea de w.w›vtvVVV›WV.››V1TVVVV›W*. Noul mers al trenurilor Incepind din 31 mai, ora 0, a intrat in vigoare noul mers al trenurilor. Agenţia de voiaj Sibiu (str. N. Bălcescu nr. 1) va pune în vinzare in zilele care urmează -Mersul trenurilor" din ţară şi in mod gratuit -Mersul trenurilor din staţia Sibiu". Anulm, Nf. m UZINA MECANICA MÎRŞA "recrutează absolvenţi a 8 clase elementare între 16—18 ani pentru şcoala profesionala de ucenici în meseriile de strungari, lăcătuşi, sudori. înscrierile se fac la sediul uzinei. De asemenea, angajează de urgenţă: — strungari — lăcătuşi — sudori — muncitori necalificaţi pentru calificare şi investiţii. Pentru muncitorii calificaţi şi pentru personalul tehnic economic uzina plăteşte în plus un spor de izolare. Informaţii suplimentare se pot lua de la serviciul personal, telefon 1 91 05 sau 1 91 55 Sibiu. La sediul Centralei de condiţionare, livrare şi transportul produselor petrolier din Bucureşti, str. G-ral Budişteanu nr. 11 bis, sectorul 7, se va ţine, între 15—17 iunie a.c., sesiunea de examene pentru instalatori autorizaţi în gaze lichefiate (aragaz). Pentru informaţii suplimentare, cei interesaţi se vor adresa la întreprinderea pentru livrarea produselor petroliere Braşov, str. Calea Bucureştilor, nr. 4, telefon 23215 (serviciul, mecanic-energetic). ^VnV,aVaV»W^AV-VdNW^VWWy?*V*W*WdNWrfWVWWíP*WW’aW<í!,*»*W^ Combinatul de articole il tehnice din cauciuc Piteşti 82, angajează strada Dobrogeanu Gherea nr de urgenţă: — şef serviciu investiţii — ingineri principali diriginţi — ingineri diriginţi — tehnician principal diriginte. Condiţii de încadrare: conform H.C.M. 914 1968 2 333 1968 cu pregătire în specialitatea construcţii vile şi industriale. Combinatul asigură locuinţă, si ci- Combinatul minier „Suceava“X|iinriMinimitiniuiinnunuMiiituiiiniaini/iriniiniiiiniinmirinieinir | I cu sediul în orașul Gura Humorului, str. 23 August | I nr. 3, angajează imediat, prin transfer, în interes de | I serviciu: | I — ingineri mineri | ingineri preparatori | ingineri electromecanici | — economişti $ — ingineri geologi , cu practică în specialitate $ — mineri calificaţi — ajutori mineri calificaţi pen-1 | tru exploatările subordonate. Se asigură drepturile de transfer conform art. | I 162 din Codul Muncii şi locuinţă. | Lămuriri suplimentare se primesc zilnic la tele- | si V UHVJV GIUUV Îs» Js I fon 116, 416, 203 Gura Humorului, serviciul perso-^ I nai și învățămînt. ► , 5$ ttfrrririiffniu/titrrrrnrnM/wu/rrmrtrftfwrtfrffwrunutrt/rrtfrrrFfitgirrrttnî* MICA PUBLICITATE Pierdut iapă sură, virsta 3 arni, din plaiul comunei Tilişca, jud. Sibiu. Aducătorului bună recompensă. Tilişca nr. 201, Ion Burtea, Pierdut certificat de absolvire a 7 clase elementare pe numele Marcu Doina, eliberat de Şcoala de 7 ani nr. 7 Siniu, il declar nul. Vilid Trabant 601, tip 1968. Informații Sibiu, telefon 1 40 46, ore 8—12.