Tribuna Sibiului, iulie 1970 (Anul 3, nr. 733-759)
1970-07-01 / nr. 733
La I. C. M. J. Sibiu Generalizarea unei forme eficiente de cointe-tresare s-a lovit de... opacitate Printr-o hotărîre a Consiliului de Miniştri s-a recomandat ca, începînd cu 1 februarie a. c., în cadrul formelor de saarizare să se introducă acordul glbal în institutele de proiectări şi in organizaţiile de construcţii. Această formă de salarizare întăreşte răspunderea diferitelor formaţiuni de lucru, care se obligă faţă de întreprindere (prin încheiere de contract) şi realizeze o anumită lucrare, la termen şi în condiţii calitative stabiite. La rindul ei întreprinderea este obligată să asigure condiţiile optime desfăşurării activităţii acestor acordanţi. In felul acesta creşte cointeresarea salariaţilor în realizare sarcinilor de plan la termenele stabilite sau chiar scurtarea lor, ţinîndu-se cont că pentru acest lucru se pot acorda sporuri de salarii. Acum, dinpă ce a trecut o perioadă bună de timp, am întreprins unele investigaţii la I.C.M.J. Sibiu pentru a vedea modul cum a fost introdusă această forna de salarizare, acordul global. Din discuţiile purtate cu Mircea Bibera, şefii serviciului organizarea muncii, am reţinut că pină la această dată, pe tolul Întreprindere există 16 echipe care au preluat lucrări în acord globă, din care 7 au şi realizat contractul. Dacă ţinem cont că în cele 4 şantiere ale întreprinderii există aproape două sute de echipe, ne dăm seama de la început de lipsa de preocupare pentru aplicarea acestei forme de salarizare, specifică unităţilor de construcţii. Deoarece la şantierul de locuinţe lucrările sînt destul de întirziate, rămînînd valori destul de mari de recuperat pentru perioada viitoare, am urmărit mai la amănunt preocuparea pentru încheierea de contracte privind predarea lucrărilor la echipe în acord global. La Şantierul nr. 2, care are 4 loturi, cuprinzînd întreaga activitate de construcţii de locuinţe din municipiul Sibiu şi care are 65 de formaţii de lucru (echipe) s-au încheiat doar 5 contracte de acord global, din care 2 lucrări au fost terminate.Ne desfăşurăm activitatea in condiţii destul de grele, din punct de vedere al aprovizionării cu materiale — ne spune ing. Vasile Cercel, şeful şantierului — şi de aceea ne va fi foarte greu să asigurăm în mod ritmic frontul de lucru şi materialele necesare echipelor care s-au angajat să execute lucrări în acord global“. Argumentul greutăţilor în aprovizionare nu poate să constituie scuză pentru neaplicarea hotărîrii în cauză. Oricum, întreprinderea tot trebuie să-şi realizeze sarcinile de plan. Introducerea acordului global ar fi obligat doar pe cei ce răspund de asigurarea bazei tehnico-materiale la o preocupare mai susţinută în acest (Continuare în pag a III-a) CORNELIU DAN Cu prilejul „Zilei învăţătorului“ A intrat aduc în tradiţia şcolii româneşti obişnuinţa ca în fiecare vară, după încheierea bilanţurilor de sfîrşit de an şcolar cadrele didactice să se reunească în adunări festive pentru a sărbători împreună ziua şcolii, ziua principalei intituţii de cultură şi civilizaţie. De fiecare dată, alături de oamenii şcoli, cărora partidul le-a încredinţat uuniunea nobilă de a veghea la formrea şi dezvoltarea fondului de aur al naţiunii — tineretul şcolar — la ceasta sărbătoare emoţionantă partiipa întregul nostru popor, dovedind înalta stimă ce se acordă în socieatea românească de azi, celor pe care conducerea de partid şi de stat i-a nvestit cu titlul de detaşament de fiinţe al intelectualităţii. Indeplinindu- cu înaltă probitate profesională şi cu deplină răspundere civică sarcinii decurse din programul general e propăşire a patriei, oamenii de la catedră s-au prezentat la sărbătoarea lor cu sentimentul datoriei împlinit« hotărîţi să i se dedice şi în continuare cu tot devotamentul şi cu toată puntea de muncă activităţii de consodare a temeliilor instructiv-educalve ale generaţiilor viitoare. Sala de specacole a clubului „Independenţa“ di Sibiu a găzduit ieri dimineaţă aduirea festivă consacrată „Zilei învăţătoarui“. In cadrul ei, prof. Alexandri Galea, inspector general al Inspecoratului şcolar judeţean, a sublinis importanţa pe care o are anul şcoli recent încheiat în progresul şcolii,, româneşti, decursă din faptul că ast an a marcat trecerea la înfăptuirea unei sarcini majore trasate de partid, aceea a înfăptuirii unor imbortante măsuri organizatorice, într care trecerea la învăţământul obliatoriu de 10 ani este de natură a reda România între statele cu cel mi înalt standard de şcolarizare. In numele Comatului judeţean de partid, tovarăşul Arel Cristea, membru în biroul Coitetului judeţean de partid, prim sgetar al Comitetului municipal Sibi al partidului Comunist Român, pruarul municipiului, a adus saluţi organelor locale de partid şi de stat felicitînd cadrele didactice pentru riuitatele frumoase obţinute în muncă oglindite intr-o mai eficientă intăre a legăturilor dintre şcoală şi prilemele vieţii. Scurte alocuţiuni toţi ai rostit! Rodica Seiceanu, în namele organizaţiei judeţene a U.T.C., Emilia Panait, în numele organizaţiei judeţene a pionierilor şi Mircea Velica, în numele organizaţiei sindicale judeţene. Unui mare număr de învăţători şi profesori li s-au conferit apoi gradaţii de merit, titlurile de „învăţător evidenţiat“ şi „profesor evidenţiat“, alţii fiind distinşi cu gradul didactic. Participanţii la festivitate au aprobat prin vii aplauze textul unei telegrame adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Adunări similare au avut loc, în cursul zilei de ieri şi în alte 10 localităţi ale judeţului. LA„ASTRA" SIBIU1 TWCSTERI DW HOTTE PREE, UNIŢI-CA ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL PC.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL III nr. 733 Miercuri 1 iulie 1970 4 pagini30 bani COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Alături de întregul nostru popor, ţărănimea cooperatistă din judeţul Sibiu depune eforturi susţinute pentru ca şi în acest an in toate unităţile agricole socialiste să se realizeze producţii agricole cit mai bune. Deşi calamităţile naturale care s-au abătut asupra judeţului nostru au provocat pierderi unui număr de 96 de unităţi agricole, cooperatorii, mecanizatorii şi ceilalţi lucrători din agricultură sunt hotărîţi să muncească fără preget pentru executarea la timp a tuturor lucrărilor agricole de sezon, să aplice toate măsurile pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor anuale de producţie. In această direcţie sunt concentrate toate mijloacele de care dispun unităţile pentru redarea în cel mai scurt timp in circuitul agricol productiv a terenurilor inundate în luncile rîurilor Tîrnava, Olt, Hîrtibaciu, pentru reînsămînţarea grabnică a acestora, pentru întreţinerea exemplară a culturilor. Conjugîndu-şi eforturile cu activitatea plină de abnegaţie desfăşurată în întreaga ţară pentru refacerea economică, ţărănimea cooperatistă din judeţul Sibiu s-a angajat ca, sub conducerea comitetului judeţean de partid, să muncească zi de zi în toate sectoarele de activitate pentru a obţine producţii suplimentare vegetale şi animale, care să contribuie la diminuarea pierderilor materiale provocate de calamităţile naturale unităţilor agricole, economiei judeţului nostru. Analizînd posibilităţile de sporire a producţiei agricole, ţărănimea cooperatistă din judeţul Sibiu răspunde chemării cooperativelor agricole din judeţul Teleorman şi se angajează să suplimenteze livrările de produse agricole la fondul de stat într-un număr de 48 de cooperative agricole, care n-au fost calamitate, cu următoarele cantităţi de produse, peste indicatorii planificaţi în aceste unităţi: Pentru înfăptuirea acestor angajamente, ţărănimea cooperatistă, sub îndrumarea şi conducerea permanentă a organelor şi organizaţiilor de partid, îşi va mobiliza toate forţele în direcţia valorificării tuturor posibilităţilor şi resurselor de sporire a producţiei agricole, va munci fără preget pentru întreţinerea exemplară a culturilor, recoltarea din vreme şi depozitarea furajelor, realizarea ritmică a producţiei animaliere. Intrucît sectorul zootehnic a fost mai puţin afectat de calamităţile naturale, vor fi luate toate măsurile pentru ca această importantă ramură să-şi sporească aportul la realizările de ansamblu ale agriculturii judeţului. In acest sens vor fi realizate toate efectivele de animale planificate, va fi îmbunătăţit procesul de reproducţie şi selecţie, se vor aplica toate măsurile sanitaro-veterinare menite să prevină apariţia epizootiilor şi a îmbolnăvirilor in şeptel. Comitetul judeţean de partid asigură Comitetul Central, pe dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom munci fără preget pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor asumate, contribuind astfel la transpunerea în viaţă a indicaţiilor de partid, pentru înflorirea continuă a patriei noastre socialiste. COMITETUL JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. 120 tone 20 tone 11 tone 1 210 hl 330 hl 216 tone 109 000 bucăţi 1100 kg Grîu Legume Struguri Lapte de vacă Lapte de oaie Carne Ouă Lină A însiloza acum, înseamnă a asigura realizarea producţiei animaliere la iarnă. De acest lucru sunt conştienţi şi cooperatorii din Slimnic, care depun eforturi evidente în acest sens, după cum se poate vedea din fotografie La sfîrşitul campaniei de împăduriri de primăvară în campania de împăduriri de primăvară, care s-a încheiat la data de 15 iunie la ocoalele de munte şi 30 aprilie la ocoalele de coline, s-au realizat 1 470 ha faţă de 1 245 ha, cit s-a planificat pe semestrul I, şi faţă de 1 550 — plan anual. în această acţiune s-au evidenţiat ocoalele silvice Tălmaciu, Valea Cibinului, Dumbrăveni şi Avrig, care şi-au realizat şi chiar depăşit încă în primul semestru întreaga sarcină de plan pe anul în curs. /if / Ieri, Sahinsahu! Iranului, MOHAMMAD REZA PAHLAVI împreună cu preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, au vizitat Craiova După cum este cunoscut, timp de două zile, Şahinşahul Iranului şi soţia sa au fost oaspeţi ai litoralului Mării Negre. Marţi, împreună cu preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr a vizitat Craiova. Au sosit, de asemenea, la Craiova vicepreşedintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş, şi oficialităţile române ataşate pe lingă şeful statului iranian , Constantin Stătescu, secretar al Consiliului de Stat, Pavel Silard, ambasadorul României la Teheran, general-locotenent Constantin Popa, locţiitor al şefului Marelui Stat Major, precum şi Ardeshir Zahedî, ministrul afacerilor externe al Iranului, Soltan Sanandaji, ambasadorul Iranului la Bucureşti şi alte persoane iraniene care-l însoţesc pe Şahinşah. Drapele ale celor două ţări împodobeau străzile străvechii cetăţi a banilor, iar portretele Şahinşahului şi al soţiei sale erau expuse în vitrinele magazinelor. Şi, bineînţeles, subiectul la ordinea zilei al volubililor craioveni era sosirea în urbea lor a celor doi şefi de stat. Discuţiile se centrau invariabil asupra semnificaţiei întîlnirii dintre şeful statului român şi şeful statului iranian, asupra bunelor relaţii statornicite între Iran şi România. România şi Iranul au un limbaj comun în foarte importante probleme ale contemporaneităţii: respectarea suveranităţii şi independenţei, respectul reciproc, colaborare reciproc avantajoasă. Animate de dorinţa de a sluji cauza înţelegerii în viaţa internaţională, România şi Iranul acţionează pentru cooperarea şi prietenia între popoarele lumii, şi oferă, prin ceea ce întreprind în planul relaţiilor bilaterale, un model de colaborare între state cu orinduiri sociale diferite. . Exprimînd sentimentele de adevărată prietenie şi stimă ale întregii populaţii a acestui mare oraş al ţării, care este Craiova, zeci de mii de cetăţeni i-au întîmpinat în vizita lor pe suveranul Iranului şi pe preşedintele Consiliului de Stat cu explozive manifestări de bucurie, cu flori, cu urare. Constantin Băbălău, preşedintele Consiliului popular al judeţului Dolj, primarul municipiului Craiova, Ion Zăvăleanu, precum şi alte notabilităţi locale prezente la aeroport, au adresat Şahinşahului şi preşedintelui Consiliului de Stat urări de bun venit pe meleagurile olteneşti. O gardă militară prezintă onorul. Un grup de copii oferă Maiestăţii Sale, Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi preşedintelui Nicolae Ceauşescu, buchete de flori. In uralele şi aplauzele craiovenilor veniţi In înttmpinare la aeroport, cortegiul oficial se îndreaptă spre oraș. In scopul îmbunătăţirii continue a activităţii consiliilor populare Pag.a Ilia „Electroputere îşi relevă virtuţile Primul punct al itinerarului este uzina „Electroputere". Simbol al dezvoltării industriale a Olteniei de astăzi, complexul de fabrici de la intrarea în Craiova se înfăţişează ca un dinamic şi viguros centru al industriei construcţiilor de maşini. De aici işi iau drumul pe magistralele de oţel ale patriei, pe arterele feroviare ale altor ţări cunoscutele locomotive electrice şi Diesel electrice „Electroputere". Aici se produc transformatoare de forţă de mare putere, agregate a căror autoritate tehnică s-a impus în peste 20 de ţări ale lumii. Emblema uzinei „Electroputere“ este, de asemenea, însemnul distinctiv a numeroase tipuri de motoare electrice şi aparataj de medie şi înaltă tensiune. Făuritorii bijuteriilor tehnice de mare complexitate, care sunt produsele electrotehnice realizate aici, au primit cu dragoste, cu multă prietenie, pe şeful statului nostru, Nicolae Ceauşescu, pe înaltul oaspete, Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi. Din discuţiile pe care le-am surprins în momentele ce au premers sosirea la uzină, în timpul vizitei, am reţinut faptul că ea este interpretată ca un semn al dorinţei înalţilor oaspeţi iranieni de a cunoaşte la faţa locului realizările poporului nostru, posibilităţile existente de a lărgi pe multiple planuri colaborarea economică între România şi Iran. De altfel, uzina craioveană şi-a trimis primele „cărţi de vizită" în ţara prietenă,transformatoare de forţă de 150 şi 200 kVa, precum şi diverse tipuri de aparataj electrotehnic. în prezent se află în fază avansată de fabricaţie primele tipuri de separatoare electrice de 20 kV, care vor lua calea Iranului. Au fost şi vor fi aceste produse, pe care hărnicia şi priceperea muncitorilor craioveni le-au creat, mesaje concrete ale dorinţei şi posibilităţilor reale ale economiei noastre de a purta un dialog fructuos cu economia iraniană în folosul ambelor părţi. Cu deosebit interes, Şahinşahul Iranului s-a oprit în secţiile fabricii de locomotive. Reţine îndelung atenţia înalţilor oaspeţi locomotiva electrică, produs de înaltă tehnicitate asimilat nu de multă vreme. In cabina loco(continuare în pag. a IV-a) începem prezentul articol cu o constatare care este a organelor de partid şi de stat, a noastră, a tuturor cumpărătorilor în ultimă instanţă, în anul care a trecut, in lunile din acest an, s-a putut deduce din multe şi variate aspecte ale comerţului cu legume şi fructe că întreprinderea judeţeană de resort şi-a îmbunătăţit activitatea şi preocupările, că oamenii muncii din judeţul Sibiu sunt mai bine aprovizionaţi şi serviţi. Mărfurile sunt mai îngrijit prezentate, există o atenţie mai bine dirijată pentru ca magazinele I.L.F. să poată oferi sortimente variate, la un nivel calitativ superior, ceea ce poate constitui, in ansamblu, un motiv de satisfacţie de ambele părţi. Aceasta cu atît mai mult cu cît — în condiţii neprielnice — marea majoritate a lucrătorilor întreprinderii a reuşit să probeze calităţi evidente de buni gospodari, conştiincioşi, atenţi, manifestând grijă pentru client şi cerinţele sale legitime. Cu ajutorul deosebit de preţios al organelor de partid şi de stat locale întreprinderea a făcut paşi notabili pe calea realizării planului, a realizării beneficiilor. Am făcut precizarea aceasta pentru ca — oprindu-ne, în continuare, la unele aspecte negative de la nivelul conducerii întreprinderii şi nu numai de la acest nivel — să nu se acrediteze ideea că întregul peisaj al muncii de la IX.F. stă sub pecetea neregulilor şi a nerespectării regulilor comerţului socialist. Pornind de la un bilanţ contabil „aranjat“ Organele teritoriale de control şi revizie ale Ministerului de finanţe au întreprins, în colaborare cu Banca agricolă, un control tematic la întreprinderea de legume şi fructe Sibiu. Constatările făcute cu acest prilej se referă la: diminuarea fără bază legală a pierderilor raportate prin bilanţul anului 1969 — cu 700 000 lei; la peste 50 000 Iei pierderi peste normă acordate cu maxima largheţe — pierderi operate tardiv şi pentru care nici după zece luni de la stabilirea răspunderii materiale nu s-au emis decizii de reţinere; la un mod totalmente deficitar de gospodărire a ambalajelor; la folosirea necorespunzătoare a mijloacelor de transport; la lucrări de mică mecanizare de peste 200 000 lei executate necorespunzător; la o slabă preocupare pentru a închide supapele care permit înstrăinări şi sustrageri de bunuri la depozite. O primă concluzie pe care o impun constatările acestea, chiar înainte de a detalia circumstanţele şi răspunderile, nu poate să nu se refere la lipsa de organizare care se manifestă in întreprindere, la lipsa de îndrumare şi supraveghere a salariaţilor din partea şefilor de servicii şi la inexistenţa unor relaţii de colaborare principiale, sănătoase in cadrul conducerii şi al compartimentului financiar contabil. Acestea au reieşit din controlul financiar şi din verificarea unor sesizări adresate organelor de partid. Să încercăm, în cele ce urmează, să detaliem cele de mai sus, căutând cauzele care le-au generat şi factorii subiectivi care au contribuit la conturarea unei atmosfere neprielnice realizării în bune condiţii a sarcinilor întreprinderii. Şefi de servicii sau şefi de ... familiaţe ? Contabilul şef, Stelian Ceapă, explica în adunarea generală a comuniştilor că diminuarea pierderilor s-a făcut la indicaţia forului tutelar, D.V.F. Bucureşti, dată într-o şedinţă comună, cu toţi contabilii şefi din întreprinderile judeţene. Nu contestăm că aşa s-a intîmplat. Numai că nu se poate concepe ca un contabil şef să aplice orice dispoziţie (verbală?!) eludînd regulile financiare general valabile. Bilanţul contabil se bazează numai pe realităţi, nu pe aranjamente făcute cu scopul vădit de a ascunde adevărata faţă a lucrurilor, de a dezinforma. Cui serveşte măsluirea deliberată a situaţiei financiare? întreprinderii? în nici un caz! Cel mult unor factori cu munci de răspundere care au interes să-şi ascundă lipsurile. Cine l-o fi învăţat pe Ceapă Stelian că bilanţul se dirijează, indiferent de către cine? Atitudinea contabilului şef în ceea ce priveşte disciplina financiară trebuie completată cu lipsa de răspundere şi de principialitate manifestată în sinul compartimentului de care răspunde. Cu timpul, printr-o atitudine permanentă de tolerare a indisciplinei s-a creat în cadrul acestor servicii un clinat de „familiaţă“ atotputernică dirijată de Otto Leikep, şeful serviciului financiar, numit în acest post graţie aceleiaşi atitudini de gură-cască, deşi se ştia că acesta are antecedente penale care-l fac să nu se bucure de încrederea colectivului. Ocrotitor, contabilul şef a făcut tot ce a putut (chiar împiedicînd aplicarea unor sancţiuni disciplinare) pentru a-l proteja pe Leikep, un om care a ştiut să-şi subordoneze inclusiv pe... şeful său direct. (Continuare în pag. a III-a) VICTOR DOM SA DCTimiți, MICIME CARE lubili L INS ,L ACTIVITĂȚII Investigații întreprinse la I. L. F. Sibiu Imagine din secţia cazangerie a uzinei „Independenţa“ Sibiu, unde se produc virolele pentru hidrocentrala de la Lotru Fotd FEED NW8S