Tribuna Sibiului, iulie 1970 (Anul 3, nr. 733-759)

1970-07-01 / nr. 733

La I. C. M. J. Sibiu Generalizarea unei forme efi­ciente de cointe-t­resare s-a lovit de... opacitate Printr-o hotărîre a Consiliului de Miniştri s-a recomandat ca, începînd cu 1 februarie a. c., în cadrul forme­­lor de saarizare să se introducă acordul glbal în institutele de pro­iectări şi in organizaţiile de con­strucţii. Această formă de salarizare întăreşte răspunderea diferitelor for­maţiuni de lucru, care se obligă faţă de întreprindere (prin încheiere de contract) şi realizeze o anumită lu­crare, la term­en şi în condiţii cali­tative stabiite. La rindul ei între­prinderea este obligată să asigure condiţiile optime desfăşurării activi­tăţii acestor acordanţi. In felul a­­cesta creşte cointeresarea salariaţilor în realizare sarcinilor de plan la termenele stabilite sau chiar scurta­rea lor, ţinîndu-se cont că pentru acest lucru se pot acorda sporuri de salarii. Acum, dinpă ce a trecut o perioadă bună de timp, am întreprins unele investigaţii la I.C.M.J. Sibiu pentru a vedea modul cum a fost introdusă această forna de salarizare, acordul global. Din discuţiile purtate cu Mircea Bibera, şefii serviciului organizarea muncii, am reţinut că pină la această dată, pe tolul Întreprindere există 16 echipe care au preluat lucrări în acord globă, din care 7 au şi reali­zat contractul. Dacă ţinem cont că în cele 4 şantiere ale întreprinderii există aproape două sute de echipe, ne dăm seama de la început de lipsa de preocupa­re pentru aplicarea aces­tei forme de salarizare, specifică uni­tăţilor de construcţii. Deoarece la şantierul de locuinţe lucrările sînt destul de întirziate, rămînînd valori destul de mari de recuperat pentru perioada viitoare, am urmărit mai la amănunt preocu­parea pentru încheierea de contracte privind predarea lucrărilor la echipe în acord global. La Şantierul nr. 2, care are 4 loturi, cuprinzînd întreaga activitate de construcţii de locuinţe din municipiul Sibiu şi care are 65 de formaţii de lucru (echipe) s-au în­cheiat doar 5 contracte de acord glo­bal, din care 2 lucrări au fost ter­minate.­­Ne desfăşurăm activitatea in con­diţii destul de grele, din punct de vedere al aprovizionării cu materiale — ne spune ing. Vasile Cercel, şe­ful şantierului — şi de aceea ne va fi foarte greu să asigurăm în mod ritmic frontul de lucru şi materialele necesare echipelor care s-au angajat să execute lucrări în acord global“. Argumentul greutăţilor în aprovi­zionare nu poate să constituie scuză pentru neaplicarea hotărîrii în cauză. Oricum, întreprinderea tot trebuie să-şi realizeze sarcinile de plan. In­troducerea acordului global ar fi obligat doar pe cei ce răspund de asigurarea bazei tehnico-materiale la o preocupare mai susţinută în acest (Continuare în pag a III-a) CORNELIU DAN Cu prilejul „Zilei învăţătorului“ A intrat aduc în tradiţia şcolii ro­mâneşti obişnuinţa ca în fiecare vară, după încheierea bilanţurilor de sfîrşit de an şcolar cadrele didactice să se reunească în adunări festive pentru a sărbători împreună ziua şcolii, ziua principalei intituţii de cultură şi ci­vilizaţie. De­ fiecare dată, alături de oamenii şcoli, cărora partidul le-a încredinţat uuniunea nobilă de a ve­ghea la formrea şi dezvoltarea fon­dului de aur al naţiunii — tineretul şcolar — la ceasta sărbătoare emo­ţionantă partiipa întregul nostru po­por, dovedind înalta stimă ce se a­­­­cordă în socieatea românească de azi, celor pe care conducerea de partid şi de stat i-a nvestit cu titlul de de­taşament de fiinţe al intelectualităţii. Indeplinindu- cu înaltă probitate profesională şi cu deplină răspundere civică sarcinii decurse din progra­mul general e propăşire a patriei, oamenii de la catedră s-au prezentat la sărbătoarea lor cu sentimentul da­toriei împlinit« hotărîţi să i se dedice şi în continuare cu tot devotamentul şi cu toată puntea de muncă activi­tăţii de consodare a temeliilor in­­structiv-educalve ale generaţiilor vi­itoare. Sala de specacole a clubului „In­dependenţa“ di Sibiu a găzduit ieri dimineaţă aduirea festivă consacrată „Zilei învăţătoarui“. In cadrul ei, prof. Alexandri Galea, inspector ge­neral al Inspecoratului şcolar jude­ţean, a sublinis importanţa pe care o are anul şcoli recent încheiat în progresul şcolii,, româneşti, decursă din faptul că a­st an a marcat tre­cerea la înfăptuirea unei sarcini ma­jore trasate de­ partid, aceea a în­făptuirii unor imbortante măsuri or­ganizatorice, într care trecerea la învăţământul obliatoriu de 10 ani es­te de natură a reda România între statele cu cel mi înalt standard de şcolarizare. In numele Comatului judeţean de partid, tovarăşul Arel Cristea, mem­bru în biroul Co­itetului judeţean de partid, prim sg­etar al Comitetu­lui municipal Sibi­ al partidului Co­munist Român, pruarul municipiu­lui, a adus saluţi organelor locale de partid şi de stat felicitînd cadrele didactice pentru riuitatele frumoase obţinute în muncă oglindite intr-o mai eficientă intăre a legăturilor dintre şcoală şi prilemele vieţii. Scurte alocuţiuni t­oţi ai rostit! Ro­­dica Seiceanu, în namele organizaţiei judeţene a U.T.C., Emilia Panait, în numele organizaţiei judeţene a pio­nierilor şi Mircea Velica, în numele organizaţiei sindicale judeţene. Unui mare număr de învăţători şi profesori li s-au conferit apoi grada­ţii de merit, titlurile de „învăţător evidenţiat“ şi „profesor evidenţiat“, alţii fiind distinşi cu gradul­­ didac­tic. Participanţii la festivitate au apro­bat prin vii aplauze textul unei tele­grame adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tova­răşului Nicolae Ceauşescu. Adunări similare au avut loc, în cursul zilei de ieri şi în alte 10 loca­lităţi ale judeţului. L­A„ASTRA"­ SIBIU1 TWCSTERI DW HOTTE PREE, UNIŢI-CA ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL PC.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL III nr. 733 Miercuri 1 iulie 1970 4 pagini­­30 bani COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Alături de întregul nostru popor, ţărănimea coo­peratistă din judeţul Sibiu depune eforturi susţi­nute pentru ca şi în acest an in toate unităţile agricole socialiste să se realizeze producţii agricole cit mai bune. Deşi calamităţile naturale care s-au abătut asu­pra judeţului nostru au provocat pierderi unui nu­măr de 96 de unităţi agricole, cooperatorii, mecani­zatorii şi ceilalţi lucrători din agricultură sunt hotă­rîţi să muncească fără preget pentru executarea la timp a tuturor lucrărilor agricole de sezon, să aplice toate măsurile pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor anuale de producţie. In această direcţie sunt concentrate toate mijloacele de care dispun unităţile pentru redarea în cel mai scurt timp in circuitul agricol productiv a terenurilor inundate în luncile rîurilor Tîrnava, Olt, Hîrtibaciu, pentru reînsămînţarea grabnică a acestora, pentru întreţi­nerea exemplară a culturilor. Conjugîndu-şi eforturile cu activitatea plină de abnegaţie desfăşurată în întreaga ţară pentru refa­cerea economică, ţărănimea cooperatistă din judeţul Sibiu s-a angajat ca, sub conducerea comitetului judeţean de partid, să muncească zi de zi în toate sectoarele de activitate pentru a obţine producţii suplimentare vegetale şi animale, care să contribuie la diminuarea pierderilor materiale provocate de calamităţile naturale unităţilor agricole, economiei judeţului nostru. Analizînd posibilităţile de sporire a producţiei agricole, ţărănimea cooperatistă din judeţul Sibiu răspunde chemării cooperativelor agricole din ju­deţul Teleorman şi se angajează să suplimenteze livrările de produse agricole la fondul de stat în­­tr-un număr de 48 de cooperative agricole, care n-au fost calamitate, cu următoarele cantităţi de produse, peste indicatorii planificaţi în aceste uni­tăţi: Pentru înfăptuirea acestor angajamente, ţărăni­mea cooperatistă, sub îndrumarea şi conducerea permanentă a organelor şi organizaţiilor de partid, îşi va mobiliza toate forţele în direcţia valorificării tuturor posibilităţilor şi resurselor de sporire a producţiei agricole, va munci fără preget pentru întreţinerea exemplară a culturilor, recoltarea din vreme şi depozitarea furajelor, realizarea ritmică a producţiei animaliere. Intrucît sectorul zootehnic a fost mai puţin afectat de calamităţile naturale, vor fi luate toate măsurile pentru ca această im­portantă ramură să-şi sporească aportul la reali­zările de ansamblu ale agriculturii judeţului. In acest sens vor fi realizate toate efectivele de ani­male planificate, va fi îmbunătăţit procesul de re­producţie şi selecţie, se vor aplica toate măsurile sanitaro-veterinare menite să prevină apariţia epi­zootiilor şi a îmbolnăvirilor in şeptel. Comitetul judeţean de partid asigură Comitetul Central, pe dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom munci fără preget pen­tru îndeplinirea exemplară a sarcinilor asumate, contribuind astfel la transpunerea în viaţă a indi­caţiilor de partid, pentru înflorirea continuă a pa­triei noastre socialiste. COMITETUL JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. 120 tone 20 tone 11 tone 1 210 hl 330 hl 216 tone 109 000 bucăţi 1100 kg Grîu Legume Struguri Lapte de vacă Lapte de oaie Carne Ouă Lină A însiloza acum, înseamnă a asigura realizarea producţiei animaliere la iarnă. De acest lucru sunt conştienţi şi cooperatorii din Slimnic, care depun eforturi ev­idente în acest sens, după cum se poate vedea din fotografie La sfîrşitul campaniei de împăduriri de primăvară în campania de împăduriri de pri­măvară, care s-a încheiat la data de 15 iunie la ocoalele de munte şi 30 aprilie la ocoalele de coline, s-au realizat 1 470 ha faţă de 1 245 ha, cit s-a planificat pe semestrul I, şi faţă de 1 550 — plan anual. în aceas­tă acţiune s-au evidenţiat ocoalele silvice Tălmaciu, Valea Cibinului, Dumbrăveni şi Avrig, care şi-au rea­lizat şi chiar depăşit încă în primul semestru întreaga sarcină de plan pe anul în curs. /if / Ieri, Sahinsahu! Iranului, MOHAMMAD REZA PAHLAVI împreună cu preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, au vizitat Craiova După cum este cunoscut, timp de două zile, Şahinşahul Iranului şi so­ţia sa au fost oaspeţi ai litoralului Mării Negre. Marţi, împreună cu preşedintele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceauşescu, Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr a vizitat Craiova. Au so­sit, de asemenea, la Craiova vice­preşedintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş, şi oficialităţile ro­mâne ataşate pe lingă şeful statului iranian , Constantin Stătescu, se­cretar al Consiliului de Stat, Pavel Silard, ambasadorul României la Te­heran, general-locotenent Constantin Popa, locţiitor al şefului Marelui Stat Major, precum şi Ardeshir Za­­hedî, ministrul afacerilor externe al Iranului, Soltan Sanandaji, ambasa­dorul Iranului la Bucureşti şi alte persoane iraniene care-l însoţesc pe Şahinşah. Drapele ale celor două ţări îm­podobeau străzile străvechii cetăţi a banilor, iar portretele Şahinşahului şi al soţiei sale erau expuse în vi­trinele magazinelor. Şi, bineînţeles, subiectul la ordinea zilei al volubi­lilor craioveni era sosirea în urbea lor a celor doi şefi de stat. Discu­ţiile se centrau invariabil asupra semnificaţiei întîlnirii dintre şeful statului român şi şeful statului ira­nian, asupra bunelor relaţii statorni­cite între Iran şi România. Româ­nia şi Iranul au un limbaj comun în foarte importante probleme ale contemporaneităţii: respectarea suve­ranităţii şi independenţei, respectul reciproc, colaborare reciproc avanta­joasă. Animate de dorinţa de a sluji cauza înţelegerii în viaţa internaţio­nală, România şi Iranul acţionează pentru cooperarea şi prietenia între popoarele lumii, şi oferă, prin ceea ce întreprind în planul relaţiilor bi­laterale, un model de colaborare în­tre state cu orinduiri sociale diferite. . Exprimînd sentimentele de adevă­rată prietenie şi stimă ale întregii populaţii a acestui mare oraş al ţă­rii, care este Craiova, zeci de mii de cetăţeni i-au întîmpinat în vizita lor pe suveranul Iranului şi pe pre­şedintele Consiliului de Stat cu ex­plozive manifestări de bucurie, cu flori, cu urare. Constantin Băbălău, preşedintele Consiliului popular al judeţului Dolj, primarul municipiului Craiova, Ion Zăvăleanu, precum şi alte notabili­tăţi locale prezente la aeroport, au adresat Şahinşahului şi pre­şedintelui Consiliului de Stat u­­rări de bun venit pe melea­gurile olteneşti. O gardă militară prezintă onorul. Un grup de copii oferă Maiestăţii Sale, Şahinşahul Ira­nului, Mohammad Reza Pahlavi A­­ryamehr, şi preşedintelui Nicolae Ceauşescu, buchete de flori. In uralele şi aplauzele craioveni­­lor veniţi In înttmpinare la aeroport, cortegiul oficial se îndreaptă spre oraș. In scopul îmbună­tăţirii continue a activităţii con­siliilor populare Pag.­a Ili­a „Electroputere îşi relevă virtuţile Primul punct al itinerarului este uzina „Electroputere". Simbol al dez­voltării industriale a Olteniei de as­tăzi, complexul de fabrici de la in­trarea în Craiova se înfăţişează ca un dinamic şi viguros centru al in­dustriei construcţiilor de maşini. De aici işi iau drumul pe magistralele de oţel ale patriei, pe arterele fe­roviare ale altor ţări cunoscutele lo­comotive electrice şi Diesel electrice „Electroputere". Aici se produc transformatoare de forţă de mare pu­tere, agregate a căror autoritate tehnică s-a impus în peste 20 de ţări ale lumii. Emblema uzinei „E­­lectroputere“ este, de asemenea, în­semnul distinctiv a numeroase tipuri de motoare electrice şi aparataj de medie şi înaltă tensiune. Făuritorii bijuteriilor tehnice de mare complexitate, care sunt produ­sele electrotehnice realizate aici, au primit cu dragoste, cu multă priete­nie, pe şeful statului nostru, Nicolae Ceauşescu, pe înaltul oaspete, Şahinşahul Iranului, Mohammad Re­za Pahlavi. Din discuţiile pe care le-am surprins în momen­tele ce au premers sosirea la u­­zină, în timpul vizitei, am reţinut faptul că ea este interpretată ca un semn al dorinţei înalţilor oaspeţi ira­nieni de a cunoaşte la faţa locului realizările poporului nostru, posibili­tăţile existente de a lărgi pe multi­ple planuri colaborarea economică între România şi Iran. De altfel, u­­zina craioveană şi-a trimis primele „cărţi de vizită" în ţara prietenă,­­transformatoare de forţă de 150 şi 200 kVa, precum şi diverse tipuri de aparataj electrotehnic. în prezent se află în fază avansată de fabricaţie primele tipuri de separatoare electri­ce de 20 kV, care vor lua calea Ira­nului. Au fost şi vor fi aceste produse, pe care hărnicia şi priceperea mun­citorilor craioveni le-au creat, mesa­je concrete ale dorinţei şi posibili­tăţilor reale ale economiei noastre de a purta un dialog fructuos cu e­­conomia iraniană în folosul ambelor părţi. Cu deosebit interes, Şahinşahul I­­ranului s-a oprit în secţiile fabricii de locomotive. Reţine îndelung atenţia înalţilor oaspeţi locomotiva electrică, produs de înaltă tehnicitate asimilat nu de multă vreme. In cabina loco­(continuare în pag. a IV-a) ­ începem prezentul articol cu o constatare care este a organelor de partid şi de stat, a noastră, a tuturor cumpărătorilor în ultimă instanţă, în anul care a trecut, in lunile din acest an, s-a putut de­duce din multe şi variate aspecte ale comerţului cu legume şi fructe că întreprinderea judeţeană de re­sort şi-a îmbunătăţit activitatea şi preocupările, că oamenii muncii din judeţul Sibiu sunt mai bine a­­provizionaţi şi serviţi. Mărfurile sunt mai îngrijit prezentate, există o atenţie mai bine dirijată pentru ca magazinele I.L.F. să poată oferi sortimente variate, la un nivel calitativ superior, ceea ce poate constitui, in ansamblu, un motiv de satisfacţie de ambele părţi. Aceasta cu atît mai mult cu cît — în condiţii neprielnice — marea majoritate a lucrătorilor întreprin­derii a reuşit să probeze calităţi evidente de buni gospodari, con­ştiincioşi, atenţi, manifestând grijă pentru client şi cerinţele sale le­gitime. Cu ajutorul deosebit de preţios al organelor de partid şi de stat locale întreprinderea a făcut paşi notabili pe calea realizării planului, a realizării beneficiilor. Am făcut precizarea aceasta pen­tru ca — oprindu-ne, în continu­are, la unele aspecte negative de la nivelul conducerii întreprinderii şi nu numai de la acest nivel — să nu se acrediteze ideea că întregul­­ peisaj al muncii de la IX.F. stă sub pecetea neregulilor şi a ne­­respectării regulilor comerţului so­cialist. Pornind de la un bilanţ contabil „aranjat“ Organele teritoriale de control şi revizie ale Ministerului de fi­nanţe au întreprins, în colaborare cu Banca agricolă, un control te­matic la întreprinderea de legume şi fructe Sibiu. Constatările făcute cu acest pri­lej se referă la: diminuarea fără bază legală a pierderilor raportate prin bilanţul anului 1969 — cu 700 000 lei; la peste 50 000 Iei pier­deri peste normă acordate­ cu ma­xima largheţe — pierderi operate tardiv şi pentru care nici după zece luni de la stabilirea răspun­derii materiale nu s-au emis de­cizii de reţinere; la un mod total­mente deficitar de gospodărire a ambalajelor; la folosirea necores­punzătoare a mijloacelor de trans­port; la lucrări de mică mecani­zare de peste 200 000 lei executate necorespunzător; la o slabă preo­cupare pentru a închide supapele care permit înstrăinări şi sustra­geri de bunuri la depozite. O primă concluzie pe care o im­pun constatările acestea, chiar îna­inte de a detalia circumstanţele şi răspunderile, nu poate să nu se refere la lipsa de organizare care se manifestă in întreprindere, la lipsa de îndrumare şi suprave­ghere a salariaţilor din partea şe­­filor de servicii şi la inexistenţa unor relaţii de colaborare princi­piale, sănătoase in cadrul condu­cerii şi al compartimentului finan­ciar contabil. Acestea au reieşit din controlul financiar şi din verificarea unor sesizări adresate organelor de par­tid. Să încercăm, în cele ce ur­mează, să detaliem cele de mai sus, căutând cauzele care le-au ge­nerat şi factorii subiectivi care au contribuit la conturarea unei at­mosfere neprielnice realizării în bune condiţii a sarcinilor între­prinderii. Şefi de servicii sau şefi de ... familiaţe ? Contabilul şef, Stelian Ceapă, explica în adunarea generală a comuniştilor că diminuarea pier­derilor s-a făcut la indicaţia fo­rului tutelar, D.V­.F. Bucureşti, dată într-o şedinţă comună, cu toţi contabilii şefi din întreprin­derile judeţene. Nu contestăm că aşa s-a intîmplat. Numai că nu se poate concepe ca un contabil şef să aplice orice dispoziţie (ver­bală?!) eludînd regulile financiare general valabile. Bilanţul contabil se bazează numai pe realităţi, nu pe aranjamente făcute cu scopul vădit de a ascunde adevărata faţă a lucrurilor, de a dezinforma. Cui serveşte măsluirea deliberată a si­tuaţiei financiare? întreprinderii? în nici un caz! Cel mult unor fac­tori cu munci de răspundere care au interes să-şi ascundă lipsurile. Cine l-o fi învăţat pe Ceapă Ste­lian că bilanţul se dirijează, indi­ferent de către cine? Atitudinea contabilului şef în ceea ce priveşte disciplina finan­ciară trebuie completată cu lipsa de răspundere şi de principiali­tate manifestată în sinul compar­timentului de care răspunde. Cu timpul, printr-o atitudine perma­nentă de tolerare a indisciplinei s-a creat în cadrul acestor servicii un clinat de „familiaţă“ atotpu­ternică dirijată de Otto Leikep, şeful serviciului financiar, numit în acest post graţie aceleiaşi ati­tudini de gură-cască, deşi se ştia că acesta are antecedente penale care-l fac să nu se bucure de în­crederea colectivului. Ocrotitor, contabilul şef a făcut tot ce a pu­tut (chiar îm­piedicînd aplicarea u­­nor sancţiuni disciplinare) pentru a-l proteja pe Leikep, un om care a ştiut să-şi subordoneze inclusiv pe... şeful său direct. (Continuare în pag. a III-a) VICTOR DOM SA DCTimiți, MICIME CARE lu­bili L IN­S ,­L ACTIVITĂȚII Investigații întreprinse la I. L. F. Sibiu Imagine din secţia cazangerie a uzinei „Independenţa“ Sibiu, unde se produc virolele pentru hidrocentrala de la Lotru Fotd­ FEED NW8S

Next