Tribuna Sibiului, august 1970 (Anul 3, nr. 760-784)

1970-08-02 / nr. 761

Din fondurile Casei de Econom­i şi Consemnaţiuni­CREDITE PENTRU CONSTRUIREA DE LOCUINŢE PROPRIETATE PERSONALĂ După cum se ştie, Consiliul de Miniştri a autorizat Casa de Eco­nomii şi Consemnaţiuni să acorde cetăţenilor, din fondurile sale cre­dite pentru construirea de locuinţe proprietate personală. Această măsură, aplicată înce­­pind cu data de 1 ianuarie 1970, a fost primită cu larg interes de ce­tăţenii dornici să-şi construiască locuinţe proprietate personală. Este grăitor în această privinţă faptul că numai în primele 6 luni ale anului curent au depus cereri de credite pentru construirea de locuinţe peste 51 000 de cetăţeni, cereri care, în marea lor majori­tate, au fost rezolvate prin încheie­rea de contracte de credite. Cererile pentru atribuirea credi­telor pentru construirea de locu­inţe proprietate personală se pri­mesc în continuare de filialele C.E.C. din oraşele reşedinţă de ju­deţ, iar în Capitală de filiala mu­nicipală a Casei de Economii. Potrivit reglementărilor în vi­goare, Casa de Economii şi Con­semnaţiuni acordă următoarele credite: IN BAZA H.C.M. NR. 2256/ 1969 : — credite pentru constituirea avansurilor minime necesare la încheierea contractelor de con­struire cu organizaţiile socialiste cu drept de contractare; — credite pentru completarea avansului constituit din mijloace proprii cu sumele necesare aco­peririi costului integral al locuin­ţelor. IN BAZA LEGII NR. 9 1968 : — credite pentru diferenţa dintre preţul de deviz prevăzut în contractul încheiat cu organi­zaţiile socialiste autorizate să în­cheie contracte pentru construi­rea de locuinţe proprietate per­sonală şi avansul depus la C.E.C. de beneficiar, constituit din mij­loace proprii sau din credite de la C.E.C.; — credite pentru construirea de locuinţe în regie. CREDITE ÎN CONDIŢIILE LE­GII NR. 9/1968 POT SA PRI­MEASCĂ CETĂŢENII CARE : — nu au o altă locuinţă pro­prietate personală sau o cotă­­parte dintr-o locuinţă (atît soţul cît şi soţia), indiferent de locali­tatea de unde se află aceasta; — fac dovada unui venit pro­priu care să asigure rambursarea creditului;­­— nu au mai beneficiat de cre­dite de la stat pentru construirea de locuinţe proprietate personală; — nu şi-au vîndut locuinţele sau cota-parte din locuinţa pro­prietate personală, începînd cu 1 noiembrie 1967; — îşi construiesc locuinţele în clădiri cu 2 sau mai multe apar­tamente, prin organizaţii socia­liste autorizate să încheie con­tracte pentru construirea de lo­cuinţe proprietate personală; — construiesc, în regie proprie, clădiri cu un singur apartament. CREDITE IN CONDIŢIILE H.C.M. NR. 2256/1969 POT SA PRIMEASCĂ SALARIAŢII, ASI­MILAŢII ACESTORA ŞI PEN­SIONARII CARE : — au domiciliul într-un oraş în care se construiesc de către orga­nizaţiile socialiste autorizate locu­inţe proprietate personală şi înde­plinesc condiţiile de mai sus (cu excepţia ultimului alineat). Citiți în pag. a III-a MAGAZIN PROLETAM DIN TOATE ITARILE, UNIŢI-VA­­ ORGAN­­AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Marginalii la o utilă dezbatere pe tema protecţiei muncii la C. I. A. „UMBRE“ pe radiografia spiritului de corectitudine • Accidentul — veriga finala a unui lung „lanţ al slăbiciunilor“ • CORECTITUDINEA rătăcită în „hăţişul“ unor greşeli flagrante Intre acţiunile de amploare iniţiate in ultima vreme de Consiliul municipal al sindicatelor în diferite întreprinderi sibiene, recenta consfătuire pe tema respectării normelor de protecţie a muncii în unităţile Combinatului de industrie alimentară s-a situat, neîndoielnic, în perimetrul iniţiativelor de valoare, a căror efecte pe planul activităţii de pro­ducţie nu vor întîrzia să se facă simţite. Incontestabil, meritul principal al organizatorilor constă în faptul că s-au străduit să facă din această consfătuire orice, în afară de o... şedinţă. Reunind în faţa unor planşe sugestive membrii comitetelor de direcţie, preşedinţii comitetelor sin­dicale, inspectorii obşteşti pe linie de protecţie a muncii, din toate întreprinderile combinatului, an­­grenindu-i într-o serie de discuţii pe marginea defi­cienţelor semnalate, transformînd în personal cen­tral al întregii întruniri CORECTITUDINEA ÎN MUNCĂ şi confruntînd-o cu numeroasele acte de indisciplină ce s-au înregistrat in repetate rînduri la diverse locuri de muncă, consfătuirea s-a trans­format într-o dezbatere operativă, eficientă, bogată în conţinut, bucurîndu-se de un real succes. Ideea în jurul căreia au gravitat lucrările întru­nirii a fost aceea că asigurarea unor condiţii optime de muncă printr-o organizare superioară a produc­ţiei, aplicarea şi respectarea strictă, cu un înalt spirit de răspundere în procesul muncii a normelor de tehnica securităţii de către conducătorii procese­lor de producţie şi, de aici, crearea în rîndul mun­citorilor a unei opinii ferme faţă de modul cum se respectă legislaţia în vigoare, constituie tot atîtea elemente esenţiale în desfăşurarea normală a pro­ducţiei, în prevenirea unor accidente cu urmări dintre cele mai neprevăzute. Dar, să derulăm in continuare „filmul“ celor aproape două ore de dezbateri... Evident, orice analiză trebuie să descindă dintr-o anumită stare de lucruri. In cazul de față „mobilul“ anchetei l-ar putea constitui fără în­doială, graficul accidentelor pe se­mestrul I al acestui an. Numărul lor se ridică în cadrul Combinatului de industrie alimentară la 35, însumind 646 de zile incapacitate de muncă. Nu-i lipsit de interes să ascultăm, pentru început, părerea unor condu­cători ai proceselor de producţie din întreprinderile deţinătoare a acestor triste „performanţe". Ing. Vasile Albu de la „Vinalcool" (5 accidente cu 155 zile incapaci­tate): „Numărul zilelor nelucrate este mult mărit de un singur accident de fapt, care s-a petrecut în '69". Ing. Nicolae Munteanu de la „Vic­toria" (2 accidente cu 99 zile inca­pacitate): „In întocmirea graficului s-a strecurat o greşeală. Avem mai puţine zile în realitate". Ing. Iustin Voiconi de la „Sibiana" (4 accidente cu 84 zile incapacitate): „Consider că principalii răspunzători sunt maiştrii care i-au instruit super­­ficial pe muncitorii angajaţi de cu­­rînd, îndeosebi în secţia de brînze­­turi topite". Ioan Roth, de la Industria cărnii (8 accidente cu 67 zile incapacitate): „Au fost accidente care depindeau în foarte mică măsură de calitatea instructajului, hotărîtoare fiind doar indemînarea fiecărui muncitor". Ing. Victoria Budescu de la „Be­rea Sibiului“ (3 accidente cu 67 zile incapacitate): „Toţi accidentaţii a­­veau instructajul făcut. Cauza prin­cipală: neatenţia in procesul de pro­ducţie". Ing. Mihai Mateescu de la Antre­pozitul frigorific (4 accidente cu 26 zile incapacitate): „Cele mai multe­­ s-au petrecut la secţia de tranşare şi se datoresc, in ultimă instanţă, tot neatenţiei oamenilor". Punem punct justificărilor... In situaţia în care însă neatenţia mun­citorilor este avansată in prim-pla­­nul factorilor determinanţi ai acci­dentelor este firesc să punem sub semnul îndoielii modul de utilizare şi eficienţa multiplelor mijloace de propagandă vizuală şi auditivă ce stau la indemîna conducătorilor pro­ceselor de producţie. Faptele dovedesc însă elocvent că lipsa de atenţie, singură, este de­parte de a constitui un factor deci­siv. In realitate, accidentul repre­zintă de obicei veriga finală a unui lung lanţ de nereguli, de încălcări a disciplinei şi normelor de tehnica securităţii, toate sub­­ ochii îngădui­tori sau indiferenţi ai factorilor res­ponsabili. „Invitatul" de onoare al organizatorilor la această consfă­tuire, CORECTITUDINEA, ne-a con­dus prin hăţişul unor greşeli fla­grante, edificatoare în acest sens. Iată, de pildă, cazul lui Marius Ră­­ceu, de la Industria laptelui, acci­dentat in 22 iunie a. c. încâlcind prevederile art. 7 din H.C.M. 2896/ 66, maistrul V. Haşegan şi-a permis să ia acţiunea pe... cont propriu şi să o rezolve potrivit intereselor sale. Inspectoratul judeţean de protecţie a (Continuare în pag. a II-a) D. BUJOR Simpla enumerare a celor consta­tate în raidul-anchetă, efectuat prin citeva unităţi ale cooperaţiei de con­sum, este de natură a înlocui orice argumentaţie teoretică, cel puţin pî­­nă la proba contrară, adică pînă cînd — sperăm cît mai repede! — situaţia se va îmbunătăţi şi nume­roaselor aspecte negative ie vor lua locul altele care să le infirme pe cele prezente. Deocamdată însă... La cooperativa de consum din Po­­rumbacu de Jos am umplut cîteva file cu numele unor mărfuri dintre cele mai căutate, dar... lipsă la a­­pel. Astfel (enumerăm doar cîteva articole elementare) crema de ghete neagră — o raritate, serviciile de masă — lipsesc de trei luni... La Încălţăminte situaţia este şi mai şi­ lipsesc tocmai acele articole pe care le solicită 99,9% dintre clienţi: san­dale pentru bărbaţi, femei şi copii, bocanci, cisme de cauciuc nelucioa­­se, pantofi bărbăteşti cu talpă de duroflex şi microporos. . Cu un cu­­vînt, exact ceea ce doreşte clientul să cumpere nu găseşte. Desigur va putea spune cineva, că am notat in­tenţionat numai aceste articole care lipsesc. Dar este şi firesc sa nu scri­em tot ce se găseşte în magazin. Ce­tăţeanul — mai trebuie s-o spunem? — cumpără ceea ce vrea el, iar co­merţul în general sau cooperatist în speţă e menit să vină tocmai în în­­tîmpinarea dorinţei cetăţeanului! (Nu se găseşte, oare, suficientă încălţă­minte în depozit pentru toate virs­­tele, pentru toate gusturile? Şi dacă se găseşte, atunci cine e­ de vină, cetăţeanul sau aprovizionarea? într-o lună întreagă — iulie — nu s-a dus în cooperative — situaţia e generală — nici un articol de încălţămintei? Ce fac oare merceologii de la uni­tăţi, cei de la U.J.C.C. şi I.E.J.C.C., conducerile respective? La cooperativa de consum din A­­vrig, preşedintele Ilie Stanciu ne-a dezlegat o „enigmă" — de ce lipsesc sortimente de încălţăminte —, dar nu s-a prea îndemnat să-şi critice superiorii. „Este un sezon mort a­cum, vara oamenii se mulţumesc cu încălţăminte mai puţină şi mai fără pretenţii". „Dar aveţi în magazine toate sortimentele care vă sunt soli­citate?“ „Categoric, nu!... De altfel noi am primit o adresă scrisă de la U.J.C.C. încă din luna iunie, să fa­cem aprovizionarea cu încălţăminte pentru iulie la toate unităţile, deoa­rece gestionarul de la depozitul I.E.J.C.C. urma să plece în concediu". Preşedintele cooperativei a ţinut să ne asigure însă că există o deose­bită grijă din partea conducerii „u­­niunii" pentru problemele aprovizio­nării la Avrig. Atunci însemnează că a trecut întreaga răspundere a acelui „Categoric, nu!" pe seama cooperativei pe care o conduce... Doar nici planul la desfacere pe iunie n-a fost realizat decit în proporţie de 99 la sută, deşi atunci nu era plecat în concediu gestionarul depo­zitului de încălţăminte din Sibiu... Am traversat mai bine de 100 de kilometri pînă în partea cealaltă a judeţului pentru a urmări, prin son­daj, desigur, dacă „fenomenele" se întîlnesc şi aici. Cită corespondenţă între aspectele sesizate la Porumba­­cu de Jos şi Avrig şi cele de la Ani­naşi „Magazinul mixt“ din Aninaş s-ar putea numi mai degrabă mix­­tum-compositum. Este un fel de a­­mestecătură de lucruri­­— oile biete se găsesc ■— şi praf. Gestionarul Ioan Munteanu n-a învăţat, pe semne, că pălăriile de paie, jucăriile şi cărţile n-au ce căuta pe acelaşi stejaj. Doar este destul loc în raftul rezervat băuturilor şi pentru cărţi... (Să ne fie iertată ironia). La acest capitol al băuturilor, în loc de „avem de toate", gestionarul poate spune „lip­sesc de toate": rachiu alb, țuică, spumă de drojdie, rom, alcool rafi­nat.. .. La ultima aprovizionare s-a adus o singură ladă de 10 kg de țui­că bătrînă. Vorba aceea: „Vrei, nu vrei, bea Grigorie aghiasmă"... Nu (Continuare în pag. a Il-a) VIOREL GUCU R­alfu­l Intre aprovizionare și desfacere un hiatus al indiferentei Raid-anchetă prin cîteva unităţi ale cooperaţiei de consum din judeţ WWWWWWWWWWVWWWWWJWWWWVVVWWWWWN­VWWWW. ANUL III nr. 761­­ Duminica 2 august 1970 4 pagini 30 bani Vitrină de artizanat f­oto: IR. N­SS Prin valorificarea superioa­ră a deşeurilor, eficienţă economică sporită inerent, în urma procesului de producţie rămîn o mulţime de de­şeuri. Acestea reprezintă o impor­tantă bază de materii prime pen­tru noi cicluri de producţie în cazul cînd sunt valorificate supe­rior de către întreprindere. De pildă, la întreprinderea de indus­trie locală AMET Sibiu, întreprin­dere ce prin profilul ei nu bene­ficiază în întregime de repartiţii de­­ materii prime şi materiale, printr-o valorificare superioară a deşeurilor se reuşeşte economisi­rea unor însemnate cantităţi de metal. Astfel, la produsul tunel de sablaj, prin folosirea deşeurilor de tablă de 4 mm în locul oţelului rotund cu 0 de 210 mm ,a rezultat o economie la acesta din urmă de 630 kg. Pînă nu demult, deşeurile ce rămîneau de la confecţionarea butoaielor de ambalat miere erau vărsate la I.C.M. Acum, prin va­lorificarea lor superioară, sunt fo­losite la producerea cutiilor pen­tru produse, în locul tablei zin­­cate, ceea ce a generat o econo­mie de 2 500 kg tablă. Prin intro­ducerea unei matriţe deschise pen­tru ştanţat rondele se pot obţine acum şaibe şi rondele şi din de­şeuri de tablă. Urmărind în permanenţă valo­rificarea deplină a deşeurilor, co­lectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la AMET a creat noi produse care permit atît evitarea scoaterii din procesul de produc­ţie a unor materiale cît şi diversi­ficarea gamei sortimentale a între­prinderii. Aşa este cazul noului produs — elemente acoperiş — ob­ţinut în exclusivitate din deşeurile de tablă zincată, facilitînd în ace­laşi timp realizarea unei economii de 4 480 kg tablă. Alte noi sorti­mente create din necesitatea valo­rificării în întregime a deşeurilor sunt: clemă pentru mătură şi ine­lele, de la cuţitul cu miner din lemn. Şi utilizarea eficientă a lemnu­lui se află în atenţia colectivului de salariaţi de la AMET. Pe­ lingă faptul că se urmăreşte cu multă intransigenţă folosirea cît mai ra­ţională a acestei materii prime, deşeurile care rezultă totuşi, sunt valorificate superior făcînd , din ele minere de C­Uţate. Dat fiind specificul procesului de producţie, AMET Sibiu are posi­bilitatea valorificării nu numai a deşeurilor interne, ci şi ale altor fabrici. Aşa se întîmplă cu deşeu­­rile de tablă, fontă ce sosesc fie prin I.CJVf., fie direct. V. BARBU In atenţ­ia viticultorilor, lucrărilor de sezon în podgorii Realizarea producţiilor planificate în sectorul viticol este condiţionată de aplicarea în timpul optim a în­tregului complex de lucrări agroteh­nice. Din analiza efectuată în cîteva unităţi cooperatiste rezultă că acolo unde consiliile de conducere ,cadrele de specialitate au luat din vreme măsuri de mobilizare a forţelor existente lucrările de combatere a bolilor se află într-un sta­diu mai avansat. Pot fi remarcate aici eforturile depuse în acest sens de cooperatorii din Apoldu de Sus. Unitatea şi-a prevăzut realizarea în acest an a unor venituri importante din sectorul viticol. Este­­deci firesc ca ţăranii cooperatori să acorde în­treaga atenţie efectuării la timp a tuturor lucrărilor, de acestea depin­­zînd producţiile ce se vor obţine. Pe întreaga suprafaţă de 38 ha cu viţă de vie pe rod s-au executat lu­crările de întreţinere. De asemenea, au fost efectuate 5 stropiri contra manei, cea de a şasea fiind în curs de desfăşurare. Aplicarea la timp a acestor lucrări a favorizat dezvol­tarea uniformă a producţiei de stru­guri. Nu se constată goluri de pro­ducţie. Asemănător se prezintă situaţia şi în podgoriile cooperativelor agricole din Apoldu de Jos, Cristian, Armeni, Moşna şi din alte unităţi. S-au întîlnit insă şi cazuri în care complexul de lucrări nu se execută în totalitate şi la timpul optim. Ast­fel, la cooperativa agricolă de pro­ducţie din Axente Sever, din cauza unor deficienţe organizatorice, o su­prafaţă de 15 ha cu vie la,brigada din Agîrbiciu a fost complet negli­jată. Din­­această cauză recolta de struguri s-a compromis în totalitate, în mod necorespunzător s-au des­făşurat lucrările de întreţinere a viţei de vie şi de combatere a bolilor şi în podgoriile coo­perativelor agricole din Şoroştin, Bogatu Român, Alma şi Dîrlos, ceea ce va cauza diminuarea producţiei. Şi la ferma din Şeica Mare lucrările de întreţinere — sapa mare, praşi­­lele şi combaterea manei — s-au e­­xecutat cu multă întârziere. Condu­cerea unităţii explică situaţia prin lipsa forţei de muncă. In realitate principala cauză o constituie lipsa de organizare a activităţii, insuficienta preocupare a şefului de fermă, ing. Ioan Ganga, pentru antrenarea for­ţelor existente sau pentru angajarea altora din afară. Aşa cum s-a putut face acest lucru in ultima perioadă, tot atît de bine s-ar fi putut angaja din timp lucrători. Se pare însă , că unii conducători s-au obişnuit să se văicărească în loc să se străduiască să întreprindă acţiuni hotărîte şi să rezolve problemele cu forţe proprii. Unele dereglări în mecanismul or­ganizării producţiei şi a muncii s-au ivit şi în brigăzile viticole ale Coo­perativei agricole de producţie din Loamneş. Prin faptul că nu s-au fă­cut la timp stropirile, viile din Mîn­­dra şi Loamneş au fost atacate pu­ternic de mană. In vederea remedierii deficienţelor semnalate este necesară o mai bună organizare a activităţii şi o folosire mai raţională a forţei de muncă e­­xistente în fiecare unitate sau fermă viticolă. Cu prioritate se impune distrugerea, prin prăşire, a buruie­nilor, ştiut fiind că acestea consti­tuie, alături de boli, principala plagă a podgoriei. La fel de important şi hotărîtor pentru producţia anului vi­itor sînt lucrările în verde, de asemenea, întîrziate în mul­te din unităţi. Este vorba despre cîrnitul, ciupitul, copilitul şi plivitul lăstarilor, lucrări ce se cer executate în cel mai scurt timp. Paralel cu a­­cestea este imperios necesar să­ se continue cu toate forţele stropitul contra manei şi făinării, conform in­dicaţiilor ce sunt date de staţia de prognoză şi avertizare. în acest scop trebuie folosită la întreaga capaci­tate de lucru aparatura din dotaţia unităţilor şi a centrelor de protecţie a plantelor. Cadrele tehnice din unităţi au o­­bligaţia să urmărească în permanenţă starea fito-sanitară din vii, luînd măsurile corespunzătoare la momen­tul oportun. Trebuie depuse toate e­­forturile pentru a efectua lucrările în podgorie. Numai aşa se vor putea realiza şi chiar depăşi producţiile planificate în acest sector. Ing. EUGEN LAZU de la Direcţia agricolă judeţeană Carnet SE POA­TE ŞI AŞA rea? Să fie acest fel de întreprinderi ţinta nelipsită a atacurilor, aici, în altă parte, pretutindeni? Dacă da, de­ ce? Dacă nu, de ce la Sibiu aşa? Etc., etc Aproape nu trec zile fără ca ci­neva să nu ne expedieze o misivă explozivă, în care sunt criticaţi cei din conducerea I.T.S., aproape nu trece o săptămînă fără ca un cetă­ţean să ne calce pragul pentru „a ne pune la curent cu gravele defecţiuni de pe traseele I.T.S. Să fie opinia călătorilor cel mai sensibil seismograf? Să fie „cutremu­rele“ provocate de neregulile de la I.T.S. cele mai sensibilizările pentru nervii şi răbdarea marelui public? Să fie... etc., etc. Fără îndoială, adevărul nu stă de­parte de ceea ce înregistrează... se­ismograful. Dimpotrivă. ... în contextul acesta ni se pare potrivit să aducem în dezbatere, şi un alt aspect. Cel al călătorilor cer­taţi cu disciplina şi bunele maniere. Iată două aspecte. Pe liniile 5 şi 23 impoliteţea (locurile pentru femei cu copii, pentru bătrîni etc., ete.) este, pare-se, la ea acasă. Am văzut o călătoare pe linia 3 foarte revoltată că şoferul nu a aşteptat să coboare dumneaei. Care dumneaei stătuse la un car de poveşti cu o amică, la mijlocul autobuzului... Am auzit pe mai multe linii exprimări nu tocmai urbane la adresa şoferilor şi taxa­toarelor. Nu e bine. Mai ales că u­­nii dintre aceştia sunt­ cu adevărat oameni care-şi fac datoria. ... Voiam să spunem, la o adică, cum că autoexigenţă se cere culti­vată de ambele părţi. .V. DORIA Trebuie să mărturisim că întreprin­derea de transporturi din urbea si­­biană nu pare prea agreată de mul­ţimea clienţilor ei. Aşa o fi şi aiu- ■ miHIHIfflRUBiBUluajN­CUIE! Oaspeţi la Sibiu Sibiul se num­ără printre oraşele cele mai căutate de către turişti. Obiectivele turistice, monumentele istorice, construcţiile impunătoare, în stiluri arhitectonice diferite sunt unele dintre punctele de atracţie. Pînă la această dată în Sibiu au poposit zeci de mii de turişti ro­mâni şi străini, dintre care 30 000 au avut servicii organizate prin O.N.T. Printre altele, ei au vizi­tat Cetatea Sibiului, obiectivele turistice de la Dumbrava Sibiului, Răşinari, Valea Oltului. Un nou bloc dat în folosinţă In curînd se va da în folosinţă un nou bloc de locuinţe. Acum se efectuează ultimele finisări. Avînd­ un număr de 40 apartamente, noul bloc îşi va primi proprietarii (sînt apartamente cu plată),­­ sa­lariaţi ai unităţilor cisnădiene, la finele acestei luni. I. STREZA

Next