Tribuna Sibiului, august 1970 (Anul 3, nr. 760-784)
1970-08-02 / nr. 761
Din fondurile Casei de Economi şi ConsemnaţiuniCREDITE PENTRU CONSTRUIREA DE LOCUINŢE PROPRIETATE PERSONALĂ După cum se ştie, Consiliul de Miniştri a autorizat Casa de Economii şi Consemnaţiuni să acorde cetăţenilor, din fondurile sale credite pentru construirea de locuinţe proprietate personală. Această măsură, aplicată începind cu data de 1 ianuarie 1970, a fost primită cu larg interes de cetăţenii dornici să-şi construiască locuinţe proprietate personală. Este grăitor în această privinţă faptul că numai în primele 6 luni ale anului curent au depus cereri de credite pentru construirea de locuinţe peste 51 000 de cetăţeni, cereri care, în marea lor majoritate, au fost rezolvate prin încheierea de contracte de credite. Cererile pentru atribuirea creditelor pentru construirea de locuinţe proprietate personală se primesc în continuare de filialele C.E.C. din oraşele reşedinţă de judeţ, iar în Capitală de filiala municipală a Casei de Economii. Potrivit reglementărilor în vigoare, Casa de Economii şi Consemnaţiuni acordă următoarele credite: IN BAZA H.C.M. NR. 2256/ 1969 : — credite pentru constituirea avansurilor minime necesare la încheierea contractelor de construire cu organizaţiile socialiste cu drept de contractare; — credite pentru completarea avansului constituit din mijloace proprii cu sumele necesare acoperirii costului integral al locuinţelor. IN BAZA LEGII NR. 9 1968 : — credite pentru diferenţa dintre preţul de deviz prevăzut în contractul încheiat cu organizaţiile socialiste autorizate să încheie contracte pentru construirea de locuinţe proprietate personală şi avansul depus la C.E.C. de beneficiar, constituit din mijloace proprii sau din credite de la C.E.C.; — credite pentru construirea de locuinţe în regie. CREDITE ÎN CONDIŢIILE LEGII NR. 9/1968 POT SA PRIMEASCĂ CETĂŢENII CARE : — nu au o altă locuinţă proprietate personală sau o cotăparte dintr-o locuinţă (atît soţul cît şi soţia), indiferent de localitatea de unde se află aceasta; — fac dovada unui venit propriu care să asigure rambursarea creditului;— nu au mai beneficiat de credite de la stat pentru construirea de locuinţe proprietate personală; — nu şi-au vîndut locuinţele sau cota-parte din locuinţa proprietate personală, începînd cu 1 noiembrie 1967; — îşi construiesc locuinţele în clădiri cu 2 sau mai multe apartamente, prin organizaţii socialiste autorizate să încheie contracte pentru construirea de locuinţe proprietate personală; — construiesc, în regie proprie, clădiri cu un singur apartament. CREDITE IN CONDIŢIILE H.C.M. NR. 2256/1969 POT SA PRIMEASCĂ SALARIAŢII, ASIMILAŢII ACESTORA ŞI PENSIONARII CARE : — au domiciliul într-un oraş în care se construiesc de către organizaţiile socialiste autorizate locuinţe proprietate personală şi îndeplinesc condiţiile de mai sus (cu excepţia ultimului alineat). Citiți în pag. a III-a MAGAZIN PROLETAM DIN TOATE ITARILE, UNIŢI-VA ORGANAL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Marginalii la o utilă dezbatere pe tema protecţiei muncii la C. I. A. „UMBRE“ pe radiografia spiritului de corectitudine • Accidentul — veriga finala a unui lung „lanţ al slăbiciunilor“ • CORECTITUDINEA rătăcită în „hăţişul“ unor greşeli flagrante Intre acţiunile de amploare iniţiate in ultima vreme de Consiliul municipal al sindicatelor în diferite întreprinderi sibiene, recenta consfătuire pe tema respectării normelor de protecţie a muncii în unităţile Combinatului de industrie alimentară s-a situat, neîndoielnic, în perimetrul iniţiativelor de valoare, a căror efecte pe planul activităţii de producţie nu vor întîrzia să se facă simţite. Incontestabil, meritul principal al organizatorilor constă în faptul că s-au străduit să facă din această consfătuire orice, în afară de o... şedinţă. Reunind în faţa unor planşe sugestive membrii comitetelor de direcţie, preşedinţii comitetelor sindicale, inspectorii obşteşti pe linie de protecţie a muncii, din toate întreprinderile combinatului, angrenindu-i într-o serie de discuţii pe marginea deficienţelor semnalate, transformînd în personal central al întregii întruniri CORECTITUDINEA ÎN MUNCĂ şi confruntînd-o cu numeroasele acte de indisciplină ce s-au înregistrat in repetate rînduri la diverse locuri de muncă, consfătuirea s-a transformat într-o dezbatere operativă, eficientă, bogată în conţinut, bucurîndu-se de un real succes. Ideea în jurul căreia au gravitat lucrările întrunirii a fost aceea că asigurarea unor condiţii optime de muncă printr-o organizare superioară a producţiei, aplicarea şi respectarea strictă, cu un înalt spirit de răspundere în procesul muncii a normelor de tehnica securităţii de către conducătorii proceselor de producţie şi, de aici, crearea în rîndul muncitorilor a unei opinii ferme faţă de modul cum se respectă legislaţia în vigoare, constituie tot atîtea elemente esenţiale în desfăşurarea normală a producţiei, în prevenirea unor accidente cu urmări dintre cele mai neprevăzute. Dar, să derulăm in continuare „filmul“ celor aproape două ore de dezbateri... Evident, orice analiză trebuie să descindă dintr-o anumită stare de lucruri. In cazul de față „mobilul“ anchetei l-ar putea constitui fără îndoială, graficul accidentelor pe semestrul I al acestui an. Numărul lor se ridică în cadrul Combinatului de industrie alimentară la 35, însumind 646 de zile incapacitate de muncă. Nu-i lipsit de interes să ascultăm, pentru început, părerea unor conducători ai proceselor de producţie din întreprinderile deţinătoare a acestor triste „performanţe". Ing. Vasile Albu de la „Vinalcool" (5 accidente cu 155 zile incapacitate): „Numărul zilelor nelucrate este mult mărit de un singur accident de fapt, care s-a petrecut în '69". Ing. Nicolae Munteanu de la „Victoria" (2 accidente cu 99 zile incapacitate): „In întocmirea graficului s-a strecurat o greşeală. Avem mai puţine zile în realitate". Ing. Iustin Voiconi de la „Sibiana" (4 accidente cu 84 zile incapacitate): „Consider că principalii răspunzători sunt maiştrii care i-au instruit superficial pe muncitorii angajaţi de curînd, îndeosebi în secţia de brînzeturi topite". Ioan Roth, de la Industria cărnii (8 accidente cu 67 zile incapacitate): „Au fost accidente care depindeau în foarte mică măsură de calitatea instructajului, hotărîtoare fiind doar indemînarea fiecărui muncitor". Ing. Victoria Budescu de la „Berea Sibiului“ (3 accidente cu 67 zile incapacitate): „Toţi accidentaţii aveau instructajul făcut. Cauza principală: neatenţia in procesul de producţie". Ing. Mihai Mateescu de la Antrepozitul frigorific (4 accidente cu 26 zile incapacitate): „Cele mai multe s-au petrecut la secţia de tranşare şi se datoresc, in ultimă instanţă, tot neatenţiei oamenilor". Punem punct justificărilor... In situaţia în care însă neatenţia muncitorilor este avansată in prim-planul factorilor determinanţi ai accidentelor este firesc să punem sub semnul îndoielii modul de utilizare şi eficienţa multiplelor mijloace de propagandă vizuală şi auditivă ce stau la indemîna conducătorilor proceselor de producţie. Faptele dovedesc însă elocvent că lipsa de atenţie, singură, este departe de a constitui un factor decisiv. In realitate, accidentul reprezintă de obicei veriga finală a unui lung lanţ de nereguli, de încălcări a disciplinei şi normelor de tehnica securităţii, toate sub ochii îngăduitori sau indiferenţi ai factorilor responsabili. „Invitatul" de onoare al organizatorilor la această consfătuire, CORECTITUDINEA, ne-a condus prin hăţişul unor greşeli flagrante, edificatoare în acest sens. Iată, de pildă, cazul lui Marius Răceu, de la Industria laptelui, accidentat in 22 iunie a. c. încâlcind prevederile art. 7 din H.C.M. 2896/ 66, maistrul V. Haşegan şi-a permis să ia acţiunea pe... cont propriu şi să o rezolve potrivit intereselor sale. Inspectoratul judeţean de protecţie a (Continuare în pag. a II-a) D. BUJOR Simpla enumerare a celor constatate în raidul-anchetă, efectuat prin citeva unităţi ale cooperaţiei de consum, este de natură a înlocui orice argumentaţie teoretică, cel puţin pînă la proba contrară, adică pînă cînd — sperăm cît mai repede! — situaţia se va îmbunătăţi şi numeroaselor aspecte negative ie vor lua locul altele care să le infirme pe cele prezente. Deocamdată însă... La cooperativa de consum din Porumbacu de Jos am umplut cîteva file cu numele unor mărfuri dintre cele mai căutate, dar... lipsă la apel. Astfel (enumerăm doar cîteva articole elementare) crema de ghete neagră — o raritate, serviciile de masă — lipsesc de trei luni... La Încălţăminte situaţia este şi mai şi lipsesc tocmai acele articole pe care le solicită 99,9% dintre clienţi: sandale pentru bărbaţi, femei şi copii, bocanci, cisme de cauciuc nelucioase, pantofi bărbăteşti cu talpă de duroflex şi microporos. . Cu un cuvînt, exact ceea ce doreşte clientul să cumpere nu găseşte. Desigur va putea spune cineva, că am notat intenţionat numai aceste articole care lipsesc. Dar este şi firesc sa nu scriem tot ce se găseşte în magazin. Cetăţeanul — mai trebuie s-o spunem? — cumpără ceea ce vrea el, iar comerţul în general sau cooperatist în speţă e menit să vină tocmai în întîmpinarea dorinţei cetăţeanului! (Nu se găseşte, oare, suficientă încălţăminte în depozit pentru toate virstele, pentru toate gusturile? Şi dacă se găseşte, atunci cine e de vină, cetăţeanul sau aprovizionarea? într-o lună întreagă — iulie — nu s-a dus în cooperative — situaţia e generală — nici un articol de încălţămintei? Ce fac oare merceologii de la unităţi, cei de la U.J.C.C. şi I.E.J.C.C., conducerile respective? La cooperativa de consum din Avrig, preşedintele Ilie Stanciu ne-a dezlegat o „enigmă" — de ce lipsesc sortimente de încălţăminte —, dar nu s-a prea îndemnat să-şi critice superiorii. „Este un sezon mort acum, vara oamenii se mulţumesc cu încălţăminte mai puţină şi mai fără pretenţii". „Dar aveţi în magazine toate sortimentele care vă sunt solicitate?“ „Categoric, nu!... De altfel noi am primit o adresă scrisă de la U.J.C.C. încă din luna iunie, să facem aprovizionarea cu încălţăminte pentru iulie la toate unităţile, deoarece gestionarul de la depozitul I.E.J.C.C. urma să plece în concediu". Preşedintele cooperativei a ţinut să ne asigure însă că există o deosebită grijă din partea conducerii „uniunii" pentru problemele aprovizionării la Avrig. Atunci însemnează că a trecut întreaga răspundere a acelui „Categoric, nu!" pe seama cooperativei pe care o conduce... Doar nici planul la desfacere pe iunie n-a fost realizat decit în proporţie de 99 la sută, deşi atunci nu era plecat în concediu gestionarul depozitului de încălţăminte din Sibiu... Am traversat mai bine de 100 de kilometri pînă în partea cealaltă a judeţului pentru a urmări, prin sondaj, desigur, dacă „fenomenele" se întîlnesc şi aici. Cită corespondenţă între aspectele sesizate la Porumbacu de Jos şi Avrig şi cele de la Aninaşi „Magazinul mixt“ din Aninaş s-ar putea numi mai degrabă mixtum-compositum. Este un fel de amestecătură de lucruri— oile biete se găsesc ■— şi praf. Gestionarul Ioan Munteanu n-a învăţat, pe semne, că pălăriile de paie, jucăriile şi cărţile n-au ce căuta pe acelaşi stejaj. Doar este destul loc în raftul rezervat băuturilor şi pentru cărţi... (Să ne fie iertată ironia). La acest capitol al băuturilor, în loc de „avem de toate", gestionarul poate spune „lipsesc de toate": rachiu alb, țuică, spumă de drojdie, rom, alcool rafinat.. .. La ultima aprovizionare s-a adus o singură ladă de 10 kg de țuică bătrînă. Vorba aceea: „Vrei, nu vrei, bea Grigorie aghiasmă"... Nu (Continuare în pag. a Il-a) VIOREL GUCU Ralful Intre aprovizionare și desfacere un hiatus al indiferentei Raid-anchetă prin cîteva unităţi ale cooperaţiei de consum din judeţ WWWWWWWWWWVWWWWWJWWWWVVVWWWWWNVWWWW. ANUL III nr. 761 Duminica 2 august 1970 4 pagini 30 bani Vitrină de artizanat foto: IR. NSS Prin valorificarea superioară a deşeurilor, eficienţă economică sporită inerent, în urma procesului de producţie rămîn o mulţime de deşeuri. Acestea reprezintă o importantă bază de materii prime pentru noi cicluri de producţie în cazul cînd sunt valorificate superior de către întreprindere. De pildă, la întreprinderea de industrie locală AMET Sibiu, întreprindere ce prin profilul ei nu beneficiază în întregime de repartiţii de materii prime şi materiale, printr-o valorificare superioară a deşeurilor se reuşeşte economisirea unor însemnate cantităţi de metal. Astfel, la produsul tunel de sablaj, prin folosirea deşeurilor de tablă de 4 mm în locul oţelului rotund cu 0 de 210 mm ,a rezultat o economie la acesta din urmă de 630 kg. Pînă nu demult, deşeurile ce rămîneau de la confecţionarea butoaielor de ambalat miere erau vărsate la I.C.M. Acum, prin valorificarea lor superioară, sunt folosite la producerea cutiilor pentru produse, în locul tablei zincate, ceea ce a generat o economie de 2 500 kg tablă. Prin introducerea unei matriţe deschise pentru ştanţat rondele se pot obţine acum şaibe şi rondele şi din deşeuri de tablă. Urmărind în permanenţă valorificarea deplină a deşeurilor, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la AMET a creat noi produse care permit atît evitarea scoaterii din procesul de producţie a unor materiale cît şi diversificarea gamei sortimentale a întreprinderii. Aşa este cazul noului produs — elemente acoperiş — obţinut în exclusivitate din deşeurile de tablă zincată, facilitînd în acelaşi timp realizarea unei economii de 4 480 kg tablă. Alte noi sortimente create din necesitatea valorificării în întregime a deşeurilor sunt: clemă pentru mătură şi inelele, de la cuţitul cu miner din lemn. Şi utilizarea eficientă a lemnului se află în atenţia colectivului de salariaţi de la AMET. Pe lingă faptul că se urmăreşte cu multă intransigenţă folosirea cît mai raţională a acestei materii prime, deşeurile care rezultă totuşi, sunt valorificate superior făcînd , din ele minere de CUţate. Dat fiind specificul procesului de producţie, AMET Sibiu are posibilitatea valorificării nu numai a deşeurilor interne, ci şi ale altor fabrici. Aşa se întîmplă cu deşeurile de tablă, fontă ce sosesc fie prin I.CJVf., fie direct. V. BARBU In atenţia viticultorilor, lucrărilor de sezon în podgorii Realizarea producţiilor planificate în sectorul viticol este condiţionată de aplicarea în timpul optim a întregului complex de lucrări agrotehnice. Din analiza efectuată în cîteva unităţi cooperatiste rezultă că acolo unde consiliile de conducere ,cadrele de specialitate au luat din vreme măsuri de mobilizare a forţelor existente lucrările de combatere a bolilor se află într-un stadiu mai avansat. Pot fi remarcate aici eforturile depuse în acest sens de cooperatorii din Apoldu de Sus. Unitatea şi-a prevăzut realizarea în acest an a unor venituri importante din sectorul viticol. Estedeci firesc ca ţăranii cooperatori să acorde întreaga atenţie efectuării la timp a tuturor lucrărilor, de acestea depinzînd producţiile ce se vor obţine. Pe întreaga suprafaţă de 38 ha cu viţă de vie pe rod s-au executat lucrările de întreţinere. De asemenea, au fost efectuate 5 stropiri contra manei, cea de a şasea fiind în curs de desfăşurare. Aplicarea la timp a acestor lucrări a favorizat dezvoltarea uniformă a producţiei de struguri. Nu se constată goluri de producţie. Asemănător se prezintă situaţia şi în podgoriile cooperativelor agricole din Apoldu de Jos, Cristian, Armeni, Moşna şi din alte unităţi. S-au întîlnit insă şi cazuri în care complexul de lucrări nu se execută în totalitate şi la timpul optim. Astfel, la cooperativa agricolă de producţie din Axente Sever, din cauza unor deficienţe organizatorice, o suprafaţă de 15 ha cu vie la,brigada din Agîrbiciu a fost complet neglijată. Dinaceastă cauză recolta de struguri s-a compromis în totalitate, în mod necorespunzător s-au desfăşurat lucrările de întreţinere a viţei de vie şi de combatere a bolilor şi în podgoriile cooperativelor agricole din Şoroştin, Bogatu Român, Alma şi Dîrlos, ceea ce va cauza diminuarea producţiei. Şi la ferma din Şeica Mare lucrările de întreţinere — sapa mare, praşilele şi combaterea manei — s-au executat cu multă întârziere. Conducerea unităţii explică situaţia prin lipsa forţei de muncă. In realitate principala cauză o constituie lipsa de organizare a activităţii, insuficienta preocupare a şefului de fermă, ing. Ioan Ganga, pentru antrenarea forţelor existente sau pentru angajarea altora din afară. Aşa cum s-a putut face acest lucru in ultima perioadă, tot atît de bine s-ar fi putut angaja din timp lucrători. Se pare însă , că unii conducători s-au obişnuit să se văicărească în loc să se străduiască să întreprindă acţiuni hotărîte şi să rezolve problemele cu forţe proprii. Unele dereglări în mecanismul organizării producţiei şi a muncii s-au ivit şi în brigăzile viticole ale Cooperativei agricole de producţie din Loamneş. Prin faptul că nu s-au făcut la timp stropirile, viile din Mîndra şi Loamneş au fost atacate puternic de mană. In vederea remedierii deficienţelor semnalate este necesară o mai bună organizare a activităţii şi o folosire mai raţională a forţei de muncă existente în fiecare unitate sau fermă viticolă. Cu prioritate se impune distrugerea, prin prăşire, a buruienilor, ştiut fiind că acestea constituie, alături de boli, principala plagă a podgoriei. La fel de important şi hotărîtor pentru producţia anului viitor sînt lucrările în verde, de asemenea, întîrziate în multe din unităţi. Este vorba despre cîrnitul, ciupitul, copilitul şi plivitul lăstarilor, lucrări ce se cer executate în cel mai scurt timp. Paralel cu acestea este imperios necesar să se continue cu toate forţele stropitul contra manei şi făinării, conform indicaţiilor ce sunt date de staţia de prognoză şi avertizare. în acest scop trebuie folosită la întreaga capacitate de lucru aparatura din dotaţia unităţilor şi a centrelor de protecţie a plantelor. Cadrele tehnice din unităţi au obligaţia să urmărească în permanenţă starea fito-sanitară din vii, luînd măsurile corespunzătoare la momentul oportun. Trebuie depuse toate eforturile pentru a efectua lucrările în podgorie. Numai aşa se vor putea realiza şi chiar depăşi producţiile planificate în acest sector. Ing. EUGEN LAZU de la Direcţia agricolă judeţeană Carnet SE POATE ŞI AŞA rea? Să fie acest fel de întreprinderi ţinta nelipsită a atacurilor, aici, în altă parte, pretutindeni? Dacă da, de ce? Dacă nu, de ce la Sibiu aşa? Etc., etc Aproape nu trec zile fără ca cineva să nu ne expedieze o misivă explozivă, în care sunt criticaţi cei din conducerea I.T.S., aproape nu trece o săptămînă fără ca un cetăţean să ne calce pragul pentru „a ne pune la curent cu gravele defecţiuni de pe traseele I.T.S. Să fie opinia călătorilor cel mai sensibil seismograf? Să fie „cutremurele“ provocate de neregulile de la I.T.S. cele mai sensibilizările pentru nervii şi răbdarea marelui public? Să fie... etc., etc. Fără îndoială, adevărul nu stă departe de ceea ce înregistrează... seismograful. Dimpotrivă. ... în contextul acesta ni se pare potrivit să aducem în dezbatere, şi un alt aspect. Cel al călătorilor certaţi cu disciplina şi bunele maniere. Iată două aspecte. Pe liniile 5 şi 23 impoliteţea (locurile pentru femei cu copii, pentru bătrîni etc., ete.) este, pare-se, la ea acasă. Am văzut o călătoare pe linia 3 foarte revoltată că şoferul nu a aşteptat să coboare dumneaei. Care dumneaei stătuse la un car de poveşti cu o amică, la mijlocul autobuzului... Am auzit pe mai multe linii exprimări nu tocmai urbane la adresa şoferilor şi taxatoarelor. Nu e bine. Mai ales că unii dintre aceştia sunt cu adevărat oameni care-şi fac datoria. ... Voiam să spunem, la o adică, cum că autoexigenţă se cere cultivată de ambele părţi. .V. DORIA Trebuie să mărturisim că întreprinderea de transporturi din urbea sibiană nu pare prea agreată de mulţimea clienţilor ei. Aşa o fi şi aiu- ■ miHIHIfflRUBiBUluajNCUIE! Oaspeţi la Sibiu Sibiul se numără printre oraşele cele mai căutate de către turişti. Obiectivele turistice, monumentele istorice, construcţiile impunătoare, în stiluri arhitectonice diferite sunt unele dintre punctele de atracţie. Pînă la această dată în Sibiu au poposit zeci de mii de turişti români şi străini, dintre care 30 000 au avut servicii organizate prin O.N.T. Printre altele, ei au vizitat Cetatea Sibiului, obiectivele turistice de la Dumbrava Sibiului, Răşinari, Valea Oltului. Un nou bloc dat în folosinţă In curînd se va da în folosinţă un nou bloc de locuinţe. Acum se efectuează ultimele finisări. Avînd un număr de 40 apartamente, noul bloc îşi va primi proprietarii (sînt apartamente cu plată), salariaţi ai unităţilor cisnădiene, la finele acestei luni. I. STREZA