Tribuna Sibiului, august 1970 (Anul 3, nr. 760-784)
1970-08-07 / nr. 765
In întîmpinarea marii noastre sărbători A înalte repere pe graficele întrecerii Intr-o atmosferă febrilă, de vie şi rodnică activitate, proprie zilelor ce preced marile noastre sărbători, oamenii muncii din întreprinderile judeţului înscriu în marea carte a înfăptuirilor noi şi noi succese de prestigiu în îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor în întrecerea iniţiată de partid. Am fost în aceste zile martorul ocular al unor importante concentrări de eforturi umane şi materiale, toate vizînd acelaşi înalt obiectiv: întîmpinarea cu rezultate superioare a marii noastre sărbători. Perimetrul investigaţiilor, cunoscuta uzină ribiană „Balanţa“. Aici, fiecare zi, fiecare ceas au căpătat acum valori inestimabile. Pentru că fiecare zi şi fiecare ceas apropie harnicul colectiv de muncă al uzinei de noi victorii, preţioase puncte de reper şi referinţă într-o activitate rodnică, tenace. Vom lăsa însă faptele să vorbească în locul nostru, într-o succintă retrospectivă a celor peste 7 luni din acest an „de vîrf“ al cincinalului. La sfîrşitul lunii trecute, uzina sibiană raporta suplimentarea angajamentului anual, ridicîndu-1 la valoarea de 1,5 milioane lei producţie marfă. In cinstea zilei de 23 August se prelimina realizarea a 1,35 milioane Iei. O cifră care oferă certitudinea că angajamentul va fi cu mult depăşit pînă la sfîrşitul anului. Succese remarcabile s-au înregistrat la capătul acestor 7 luni şi la Indicatorul marfă, vîndută şi încasată (108,4 la sută) şi livrări la export (133 la sută). Toate aceste realizări, cumulate cu cele înregistrate în primii 4 ani ai cincinalului, fac ca în momentul de faţă colectivul de muncă al uzinei „Balanţa“ să se situeze în avans faţă de graficul cincinalului cu 17 zile la producţia globală şi cu 30 zile la producţia marfă. Un succes care probează elocvent forţa şi maturitatea colectivului de muncitori, ingineri şi tehnicieni al uzinei. Lui i se adaugă aproape zilnic nenumărate altele. Pînă la 23 August vor fi livrate, în avans, la export, produse în valoare de aproximativ 5,5 milioane lei, între care, peste 100 bascule rutiere de 25 tone și 400 bascule semiautomate. Au fost expediate, de asemenea, cu 2 luni înainte de termen, 8 dozatoare pentru noua turnătorie de oţel a uzinei braşovene „Steagul roşu". Saptămîna trecută, în viaţa uzinei a fost consemnat un fapt cu valoare de simbol: intrarea în funcţiune a noii linii de fabricaţie a braţelor de presiune, singura de acest fel din ţară şi una din foarte puţinele existente în lume la această oră. Realizare remarcabilă pe care oa (Continuare în pag a IlI-a) EMIL DAVID GUST 4...1970 ■ 2,4 milioane lei economii la preţul de cost au fost obţinute peste plan de către colectivul Uzinelor textile Cisnădie. Aceste rezultate au fost posibile printr-o valorificare superioară a rezervelor interne şi închiderea majorităţii portiţelor care generează pierderi materiale şi financiare. O contribuţie substanţială şi-a adus-o în această direcţie colectivul de la centrul de sortare, care a dat economii în valoare de aproape 800 000 Iei. ■ Importante depăşiri de plan vor realiza în cinstea marii sărbători a eliberării patriei muncitorii, tehnicienii și inginerii de la uzina .Independenta" Sibiu. Concretizate în produse peste plan, depășirile la principalii indicatori pînă la 23 August, conform preliminărilor, vor fi de 6,7 milioane lei la producția globala, 5 milioane lei producția marfă, 6,4 milioane lei la producția marfă vîndută şi încasată şi 6,2 milioane lei beneficii. In unităţi fizice, printre altele se vor da peste plan 4 800 m lanţuri cu role şi 500 tone echipament hidromecanic. ■ Succese remarcabile au înregistrat şi muncitorii, tehnicienii şi inginerii Fabricii de şuruburi din Mediaş în îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor luate. In urma preliminărilor făcute, avîndu-se în vedere folosirea tuturor rezervelor interne, rezultă că angajamentele iniţiale la producţia marfă vor fi depăşite pînă la măreţul eveniment cu 50 000 bucăţi şuruburi mecanice, 10 000 bucăţi şuruburi crestate, 6 tone inele de siguranţă şi resort, 70 tone nituri şi altele. De curînd, în secţia filatură a unităţii „Firul roşu“ Tălmaciu a Combinatului textil Cisnădie, deasupra maşinilor au fost amplasate aspiratoare speciale ambulante care culeg scamele prin mai multe orificii de-a lungul maşinii PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! ! DCS ORGAN AU COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN COOPERAţIA MEŞTEŞUGĂREASCA PROPRIILE ASPIRAŢII SI DEZIDERATELE S-a sugerat şi cu altă ocazie în coloanele ziarului nostru că magazinului „Expoziţie cu vînzare“ al cooperativei „Arta Sibiului“ care desface articole de artizanat i-a fost hărăzit — în ciuda ţinutei sale întru totul competitivă la nivelul cerinţelor comerţului modern— un loc destul de neînsemnat în vadul comercial al municipiului. Responsabila magazinului, Maria Ciovică, cu care am discutat zilele trecute, ne-a declarat: „Dacă am fi în centru, în vadul comercial al Sibiului, vînzarea ar spori de cîteva ori. Păcat de amenajările care s-au făcut şi de lucrurile care zac aici"... Soluţia indicată în articolul precedent ni s-a părut cu atît mai valabilă cu cît, printr-o simplă rocadă, s-ar rezolva deodată mai multe probleme. Era vorba deci de o simplă tranzacţie şi anume: magazinul „Expoziţie cu vînzare“ din Piaţa 6 Martie să ocupe spaţiul actual al aprozarului din strada Bălcescu, colţ cu Tribunei, cedînd locul din Piaţa 6 Martie. Există şi argumentele practice pentru înfăptuirea acestei propuneri: magazinul din Piaţa 6 Martie dispune de pivniţă. (Evident că pivniţa nu e folosită), pe cînd aprozarului de pe Bălcescu îi lipseşte aşa ceva. N-ar fi oare mai bine ca să se facă acest schimb (U.J.C.C. este de acord să amenajeze pe propria cheltuială localul în eventualitatea schimbului) din care ar cîştiga atît comerţul — în general — cît şi estetica oraşului? O altă problemă care reprezintă iarăşi un deziderat al U.J.C.M. şi deopotrivă, credem, al cumpărătorului sibian se referă la felul în care este înţeleasă desfacerea în Sibiu a articolelor de îmbrăcăminte-încălţăminte, produse de cooperaţia meşteşugărească. Pentru 1971, în Sibiu se vor confecţiona 1 000 de costume de mică serie care toate iau drumul marilor magazine bucureştene. Aceste costume, executate din cel mai bun material, vor putea fi, deci, cumpărate de sibieni numai dacă (şi cine este dispus să o facă?) plătesc trenul pînă în Capitală.... Cît despre cooperaţia meşteşugărească sibiană, este clarcă nu poate fi astfel mai cîştigată, decît dacă ar găsi posibilitatea să le desfacă prin magazinele sale. Situaţia de mai sus este valabilă şi pentru cele 100 modele noi de încălţăminte, care nu-şi găsesc în Sibiu decît un mult prea modest loc de desfacere: magazinul „Practic" din str. 9 Mai, , de fapt, un magazin fără personalitate. .. Ne-am interesat la U.J.C.M. asupra modalităţilor de rezolvare a problemelor de mai sus. „Fără îndoială, ne-a declarat lo (Continuare în pag. a II-a) VIOREL CUCU ■ „Dacă am fi în centru..sau, „Păcat de lucrurile care zac aici“ ■ Sibienii — privaţi de 100 modele încălţăminte şi 1 000 costume de mică serie ■ Această „infailibilă“ secţie de reparat televizoare... ANUL III nr. 765 TINERI 7, august 1970 4 pagini 30 Bani In torida campanie de recoltare arîului: Combinele funcţionează, dar...a „îngheţat“ iniţiativa Actualele exigenţe ale agriculturii moderne impun realizarea unor indici superiori la toate lucrările in cîmp. Datorită faptului că există o puternică bază tehnico-materială in toate unităţile agricole socialiste, îndeplinirea acestui deziderat major este condiţionată numai de capacitatea consiliilor de conducere, a specialiştilor de a exploata raţional, cu maximum de randament şi cu minimum de uzură, această bază tehnico-materială. Acest aspect — de loc neglijabil — al complexei activităţi ce se desfăşoară pentru realizarea producţiei agricole a acestui an este pregnant vizibil mai ales în campania de recoltare şi treieriş, cînd fiecare zi de muncă este — în fond — o zi „de vîrf", cînd fiecare oră de întîrziere se soldează cu pierderi irecuperabile de producţie. Avîndu-se în vedere şi faptul că pe lîngă lucrarea de bază — recoltarea griului — în această perioadă sînt mobilizate importante forţe de lucru şi la balotarea paielor, evacuarea baloţilor din cîmp, efectuarea arăturilor de vara şi însămînţarea culturilor succesive, este normal ca munca de coordonare a activităţii în această perioadă să solicite în cel mai înalt grad o responsabilitate deosebită a specialiştilor, a consiliilor de conducere, pentru eliminarea totală a „golurilor" de producţie, pentru funcţionarea din plin a mecanismului complicat care se cheamă simplu „organizarea muncii“. Rezultatele înregistrate în activitatea multor cooperative de producţie sunt dovezi elocvente ale spiritului de înaltă responsabilitate cu care sunt nu numai privite, dar şi rezolvate operativ problemele privitoare la organizarea muncii de către consiliile de conducere, de către specialişti. Din situaţia operativă a Direcţiei agricole reiese că pînă la data de 4 august a.c. în cooperativele agricole s-au recoltat grîul şi secara de pe 10 061 ha, adică de pe 35 la sută din suprafaţa ocupată cu aceste culturi. In ultimele 3 zile de lucru (din care una — duminică —) s-a obţinut o viteză zilnică la recoltarea griului de 933 ha. Avîndu-se în vedere că în prezent sunt mobilizate prea puţine forţe manuale în această acţiune — ceea ce nu constituie o notă bună pentru consiliile de conducere — se poate trage concluzia că, în condiţiile acestui an, indicatorul amintit reprezintă 70—80 la sută din capacitatea reală de lucru a combinelor existente în unităţi. Ne-am convins „pe viu" de faptul că aceste maşini sunt bine folosite, dar, în unele unităţi activitatea de campanie mai „şchioapătă", mai ales la evacuarea producţiei secundare din teren, la efectuarea arăturilor de vară şi însămînţarea culturilor succesive. Şi nu este lipsit de importanţă să arătăm faptul că această săptămînă este hotărîtoare pentru realizarea sarcinilor privind culturile succesive. Inginerul Dumitru Frăsie, de la cooperativa agricolă din Şura Mare, prezent în mijlocul mecanizatorilor în hotarul „Ciuca", se arată a fi mulţumit de felul cum funcţionează combinele. Mecanizatorii Constantin Macrea, Nicolae Savu, Ion Dordea, Ştefan Supăş, aflaţi la recoltarea griului în hotarul amintit, ca şi colegii lor Ion Mărgineanu, Gheorghe Gheţ şi Ion Schuller, care dădeau zor cu strînsul holdei în hotarul „Hopriştoaia“, realizează fiecare zilnic o viteză de lucru de cca. 3—3,5 ha, ceea ce, la gradul de îmburuiegare existent, constituie un rezultat meritoriu. Activitatea susţinută a mecanizatorilor şi cooperatorilor s-a soldat — deocamdată — (Continuare în pag. a IlI-a) GH. GRADINARU informaţii • Abonamente pentru stagiunea teatrală 1970— 1971. Cele 7 piese de teatru, anunţate pentru stagiunea Teatrului de stat din Sibiu — „Ploşniţa" de V. Maiacovschi, „Răzbunarea sufleurului“ de V. I. Popa, „Nunta lui Figaro“ de Beaumarchais, „Zamolxe“ de Lucian Blaga, „Camera de alături" de Noel Coward şi „Pădure cu pupeze" de D. R. Popescu — pot fi vizionate „pe locuri rezervate" cumpărînd un abonament cu plata în trei rate lunare. Costul abonamentului este în funcţie de categoria locurilor rezervate, astfel: cat. I 63 lei; cat. II 49 lei; cat. III 35 lei; cat. IV 21 lei. • Editoriale, în librăriile sibiene au apărut recent cîteva titluri care atrag în mod deosebit atenţia cumpărătorilor. Este vorba de romanele „Bîlciul deşertăciunilor“ de William Thackeray, „O viaţă" de Guy de Maupassant şi „Lorelei" de Ionel Teodoreanu, de fapt reeditări (de data aceasta în „Editura Eminescu") ale unor foarte cunoscute opere din literatura străină și românească. II • Pentru contractări 1971, întreprinderea AMET a pregătit, pentru contractările 1971, care vor avea loc în curînd, cîteva produse noi cu care speră să vină în întîmpinarea cerinţelor publicului. Este vorba de cîteva reuşite articole de mobilă (canapea colţ, paturi, fotoliu „Sibiu II", raft demontabil cămară, camere combinate AMET, măsuţe) şi alte articole de uz casnic. • Donaţie pentru sinistraţi. Cetăţeanul american da origine, română Ioan Ştefan, împreună cu soţia, au donat, pentru sinistraţi, suma de 1 000 lei în valută. Suma a fost depusă la agenţia C.E.C. 337 din Sibiu, de către fiica lor, Marta Spătaru. • Consfătuire de lucru. Miercuri, după-amiază, comitetui sindicatului întreprinderii „7 Noiembrie“ Sibiu a organizat o consfătuire de lucru cu organizatorii grupelor sindicale. Dezbaterile s-au purtat în jurul a trei probleme de primă importanţă pentru buna desfăşurare a procesului de producţie şi anume: — folosirea intensivă a timpului de lucru; — folosirea raţională a capacităţilor de producţie; — forme de organizare a controlului obştesc în întreprindere. Propunerile şi sugestiile făcute cu această ocazie vor sta în atenţia comitetului sindicatului în vederea organizării muncii pe viitor. Uzina mecanică Sibiu. Se montează fierăstraele alternative, cunoscute şi apreciate şi peste hotarele ţării Consensul social al activităţilor de club Clubul, ca .Instituţie cultural-distractivă integrînd activităţi de variat ecou în conştiinţa masei care le frecventează, reprezintă, prin multiplele î posibilităţi de difuzare a culturii, un cadru optim pentru satisfacerea, mai mult sau mai puţin plenară, a trebuinţelor culturale ale individului, pentru influenţarea ideologică, sistematică şi în continuă dinamică, a maselor, pentru organizarea instituţională a activităţilor de „timp liber". Oarecum integrat acestei circumscrieri a menirii, clubul uzinei „Independenţa" realizează, în absenţa, deocamdată, a unui club la nivel de municipiu, specializat în probleme ale tineretului, o activitate educativă şi de satisfacere a necesităţilor de agrement căreia, în ultimul timp, nu putem decît să-i recunoaştem funcţia socială de masă. Şi aceasta nu numai pentru tinerii salariaţi ai uzinei, la activităţile de club-şah, tenis de masă, remy, cercul de sculptură în lemn, de pictură şi desen, cineclub, cursuri periodice de dactilografie, stenografie, acordeon, limbi străine etc. — participă diverse categorii de tineri, elevi, ucenici, muncitori din oraş. Astfel, deşi desfăşurate intermitent, şedinţele celor 12 tineri constituiţi în cercul de sculptură în lemn, a celor 17 de la cercul de pictură şi desen, au constituit un mijloc adecvat scopului de micşorare a distanţei dintre masa de tineri şi creaţia plastică, de pătrundere, de către aceştia, a modalităţilor de exprimare specifice artei plastice, de suscitare, în genere la tineri, a interesului pentru gradul de adresabilitate al artei. Virgil Stoica, muncitor la Uzina de piese auto, membru al cineclubului, întîlnit la una din repetiţii, găseşte că în privinţa adresabilităţii formelor activităţii de club înspre tineri, aceasta e concepută mereu şi în funcţie de dinamica nivelului de cunoştinţe al tinerilor care frecventează aceste activităţi. Graţie acestui „dialog" între conducerea clubului şi masa de tineri, integrarea acestora în activităţile de club se face în urma interiorizării conştiente de către tineri a normelor vieţii de club. Astfel că, în final, atmosfera activităţii de club nu le apare doar ca un pur factor extern cu virtuţi modelatoare, ci şi ca o obiectivare a lor înşişi in activităţile desfăşurate. In acest context cei 18 membri ai cineclubului nu numai că au găsit drept „interesante" activităţile de operator, laborant, scenarist, în care, într-un fel, s-au obiectivat, ci au încercat să imprime o finalitate practică, socialmente utilă acestei obiectivări. Filmele privind aspecte din viaţa cotidiană şi municipiului Sibiu şi cel referitor la manifestările din cadrul acţiunii „Protechnica ’70", sunt, in acest sens, o ilustrare a realului potenţial informativ-formativ al activităţii de cineclub. Cursurile de dactilografie, stenografie, desfăşurate bi-săptăminal se remarcă prin aceeaşi îmbinare a plăcutului cu utilul, fapt ce explică şi afluenţa mare a masei de tineri spre aceste forme de activitate. Beneficiind de contribuţia unor specialişti în materie, aceste cursuri (cel de dactilografie, aflat la a treia „ediţie") se caracterizează printr-o informare în cadrul căreia dispersarea e înlocuită demult cu concentrarea asupra aspectului sintetic al problemei în studiu, cu abordarea acesteia ca un tot organic. Numai astfel cei peste 76 la sută, cît reprezintă procentul de ti(Continuare în pag. a II-a) NICOLAE PETROVICI şeful sectorului ideologic al Comitetului judeţean Sibiu al U.T.C. Soarta tragică a zeiţei In umbra Munţilor Himalaya se află una din cele mai exotice ţări ale Asiei — Nepalul. La 10 milioane de locuitori revin 10 milioane de ritualuri. Cu cîteva luni in urmă guvernul nepalez a confirmat oficial că în ţară există 178 de zile lucrătoare şi 187 de sărbători. Principalul ritual este legat de Kumari — o fetiţă în vîrstă între 9 și 11 ani, care locuieşte într-un palat din Katmandu. Supuşii regelui consideră aceast PE GC tă copilă drept o zeiţă, şi însuşi conducătorul ţării trebuie să i se închine, cel puţin o dată pe an. Timp de 355 de zile din an Kumari locuieşte complet izolată in etajul III al palatului şi numai în luna octombrie se plimbă zece zile pe străzile oraşului într-o caleaşcă de aur, alungind demonii şi duhurile rele. In aceste zile oraşul este înecat în sînge — mii de capre şi bivoli sunt sacrificaţi. Preoţii aleargă pe străzi cu săbii în mină, pregătind jertfele pentru Kumari. în acest timp ea îşi croieşte drum prin mulţime şi binecuvîntează jertfele. După ce trec sărbătorile, mica Kumari se întoarce la reşedinţa ei, unde aşteaptă să treacă alte 355 de zile pînă i se permite să iasă din nou pe străzi. Turiştii se plimbă in jurul palatului sperînd să-i vadă cel puţin chipul. Preoţii interzic însă cu stricteţe fotografierea ei. Kumari se îmbracă în roșu (Continuare în pag a IV-a)