Tribuna Sibiului, august 1970 (Anul 3, nr. 760-784)

1970-08-07 / nr. 765

In întîmpinarea marii noastre sărbători A înalte repere pe graficele întrecerii Intr-o atmosferă febrilă, de vie şi rodnică activitate, proprie zilelor ce preced marile noastre sărbători, oamenii muncii din întreprinderile judeţului înscriu în marea carte a înfăptuirilor noi şi noi succese de prestigiu în îndeplinirea şi depăşi­rea angajamentelor în întrecerea ini­ţiată de partid. Am fost în aceste zile martorul ocular al unor importante concen­trări de eforturi umane şi materiale, toate vizînd acelaşi înalt obiectiv: întîmpinarea cu rezultate superioare a marii noastre sărbători. Perimetrul investigaţiilor, cunoscuta uzină r­i­­biană „Balanţa“. Aici, fiecare zi, fie­care ceas au căpătat acum valori inestimabile. Pentru că fiecare zi şi fiecare ceas apropie harnicul colec­tiv de muncă al uzinei de noi vic­torii, preţioase puncte de reper şi re­ferinţă într-o activitate rodnică, te­nace. Vom lăsa însă faptele să vor­bească în locul nostru, într-o suc­cintă retrospectivă a celor peste 7 luni din acest an „de vîrf“ al cin­cinalului. La sfîrşitul lunii trecute, uzina si­­biană raporta suplimentarea angaja­mentului anual, ridicîndu-1 la valoa­rea de 1,5 milioane lei producţie marfă. In cinstea zilei de 23 August se prelimina realizarea a 1,35 milioa­ne Iei. O cifră care oferă certitu­dinea că angajamentul va fi cu mult depăşit pînă la sfîrşitul anului. Suc­cese remarcabile s-au înregistrat la capătul acestor 7 luni şi la Indica­torul­­ marfă, vîndută şi încasată (108,4 la sută) şi livrări la export (133 la sută). Toate aceste realizări, cumulate cu cele înregistrate în primii 4 ani ai cincinalului, fac ca în momentul de faţă colectivul de muncă al uzi­nei „Balanţa“ să se situeze în a­­vans faţă de graficul cincinalului cu 17 zile la producţia globală şi cu 30 zile la producţia marfă. Un suc­ces care probează elocvent forţa şi maturitatea colectivului de munci­tori, ingineri şi tehnicieni al uzinei. Lui i se adaugă aproape zilnic nenu­mărate altele. Pînă la 23 August vor fi livrate, în avans, la export, pro­duse în valoare de aproximativ 5,5 milioane lei, între care, peste 100 bascule rutiere de 25 tone și 400 bascule semiautomate. Au fost ex­pediate, de asemenea, cu 2 luni îna­inte de termen, 8 dozatoare pentru noua turnătorie de oţel a uzinei bra­şovene „Steagul roşu". Saptămîna trecută, în viaţa uzinei a fost consemnat un fapt cu valoare de simbol: intrarea în funcţiune a noii linii de fabricaţie a braţelor de presiune, singura de acest fel din ţară şi una din foarte puţinele exis­tente în lume la această oră. Realizare remarcabilă pe care oa­ (Continuare în pag a IlI-a) EMIL DAVID GUST 4.­..1970 ■ 2,4 milioane lei econo­mii la preţul de cost au fost obţinute peste plan de către colectivul Uzine­lor textile Cisnădie. Aceste rezultate au fost posibile printr-o valorificare superioară a rezer­velor interne şi închiderea ma­jorităţii portiţelor care gene­rează pierderi materiale şi fi­nanciare. O contribuţie substanţială şi-a adus-o în această direcţie colec­tivul de la centrul de sortare, care a dat economii în valoare de aproape 800 000 Iei. ■ Importante depăşiri de plan vor realiza în cinstea ma­rii sărbători a eliberării patriei muncitorii, tehnicienii și inginerii de la uzina .Independenta" Si­biu. Concretizate în produse peste plan, depășirile la princi­palii indicatori pînă la 23 Au­gust, conform preliminărilor, vor fi de 6,7 milioane lei la produc­ția globala, 5 milioane lei pro­ducția marfă, 6,4 milioane lei la producția marfă vîndută şi încasată şi 6,2 milioane lei beneficii. In unităţi fizice, prin­tre altele se vor da peste plan 4 800 m­­ lanţuri cu role şi 500 tone echipament hidromecanic. ■ Succese remarcabile au înregistrat şi muncitorii, tehnicienii şi inginerii Fa­bricii de şuruburi din Me­diaş în îndeplinirea şi depăşi­rea angajamentelor luate. In urma preliminărilor făcute, avîndu-se în vedere folosirea tu­turor rezervelor interne, rezultă că angajamentele iniţiale la pro­ducţia marfă vor fi depăşite pînă la măreţul eveniment cu 50 000 bucăţi şuruburi mecanice, 10 000 bucăţi şuruburi crestate, 6 tone inele de siguranţă şi resort, 70 tone nituri şi altele. De curînd, în secţia filatură a unităţii „Firul roşu“ Tălmaciu a Combinatului textil Cisnădie, deasupra maşinilor au fost am­plasate aspiratoare speciale am­bulante care culeg scamele prin mai multe orificii de-a lungul maşinii PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! ! DCS ORGAN AU COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ­ COOPERAţIA MEŞTEŞUGĂREASCA PROPRIILE ASPIRAŢII SI DEZIDERATELE S-a sugerat şi cu altă ocazie în coloanele ziarului nostru că ma­gazinului „Expoziţie cu vînzare“ al cooperativei „Arta Sibiului“ care desface articole de artizanat i-a fost hărăzit — în ciuda ţinutei sale întru totul competitivă la ni­velul cerinţelor comerţului mo­dern­­— un loc destul de ne­însemnat în vadul comercial al municipiului. Responsabila maga­zinului, Maria Ciovică, cu care am discutat zilele trecute, ne-a declarat: „Dacă am fi în centru, în vadul comercial al Sibiului, vînzarea ar spori de cîteva ori. Păcat de amenajările care s-au făcut şi de lucrurile care zac aici"... Soluţia indicată în articolul precedent ni s-a părut cu atît mai valabilă cu cît, printr-o sim­plă rocadă, s-ar rezolva deodată mai multe probleme. Era vorba deci de o simplă tranzacţie şi anume: magazinul „Expoziţie cu vînzare“ din Piaţa 6 Martie să ocupe spaţiul actual al aprozaru­lui din strada Bălcescu, colţ cu Tribunei, cedînd locul din Piaţa 6 Martie. Există şi argu­mentele practice pentru înfăptu­irea acestei propuneri: magazinul din Piaţa 6 Martie dispune de pivniţă. (Evident că pivniţa nu e folosită), pe cînd aprozarului de pe Bălcescu îi lipseşte aşa ceva. N-ar fi oare mai bine ca să se facă acest schimb (U.J.C.C. este de acord să amenajeze pe propria cheltuială localul în eventualitatea schimbului) din care ar cîştiga atît comerţul — în general — cît şi estetica ora­şului? O altă problemă care reprezin­tă iarăşi un deziderat al U.J.C.M. şi deopotrivă, credem, al cum­părătorului sibian se referă la felul în care este înţeleasă des­facerea în Sibiu a articolelor de îmbrăcăminte-încălţăminte, pro­duse de cooperaţia meşteşugă­rească. Pentru 1971, în Sibiu se vor confecţiona 1 000 de costume de mică serie care toate iau dru­mul marilor magazine bucureşte­­ne. Aceste costume, executate din cel mai bun material, vor pu­tea fi, deci, cumpărate de si­­bieni numai dacă (şi cine este dispus să o facă?) plătesc trenul pînă în Capitală.... Cît despre cooperaţia meşteşugărească si­­biană, este clar­­că nu poate fi astfel mai cîştigată, decît dacă ar găsi posibilitatea să le des­facă prin magazinele sale. Si­tuaţia de mai sus este valabilă şi pentru cele 100 modele noi de încălţăminte, care nu-şi gă­sesc în Sibiu decît un mult prea modest loc de desfacere: maga­zinul „Practic" din str. 9 Mai, , de fapt, un magazin fără perso­nalitate. .. Ne-am interesat la U.J.C.M. asupra modalităţilor de rezolva­re a problemelor de mai sus. „Fără îndoială, ne-a declarat lo­ (Continuare în pag. a II-a) VIOREL CUCU ■ „Dacă am fi în centru..sau, „Păcat de lucrurile care zac aici“ ■ Sibienii — privaţi de 100 modele în­călţăminte şi 1 000 costume de mică serie ■ Această „infailibilă“ secţie de reparat televizoare... ANUL III nr. 765 TINERI 7, august 1970 4 pagini 30 Bani In torida campanie de recoltare a­­rîului: Combinele funcţio­nează, dar...a „îngheţat“ iniţiativa Actualele exigenţe ale agricultu­rii moderne impun realizarea unor indici superiori la toate lucrările in cîmp. Datorită faptului că există o puternică bază tehnico-materială in toate unităţile agricole socialiste, îndeplinirea acestui deziderat major este condiţionată numai de capaci­tatea consiliilor de conducere, a specialiştilor de a exploata raţional, cu maximum de randament şi cu minimum de uzură, această bază tehnico-materială. Acest aspect — de loc neglijabil — al complexei activităţi ce se desfăşoară pentru realizarea producţiei agricole a acestui an este pregnant vizibil mai ales în campania de recoltare şi treieriş, cînd fiecare zi de muncă este — în fond — o zi „de vîrf", cînd fiecare oră de întîrziere se soldează cu pierderi irecuperabile de producţie. Avîndu-se în vedere şi faptul că pe lîngă lucrarea de bază — recoltarea griului — în această perioadă sînt mobilizate im­portante forţe de lucru şi la balota­­rea paielor, evacuarea baloţilor din cîmp, efectuarea arăturilor de vara şi însămînţarea culturilor succesive, este normal ca munca de coordo­nare a activităţii în această peri­oadă să solicite în cel mai înalt grad o responsabilitate­ deosebită a specialiştilor, a consiliilor de con­ducere, pentru eliminarea totală a „golurilor" de producţie, pentru funcţionarea din plin a mecanismu­lui complicat care se cheamă sim­plu „organizarea muncii“. Rezultatele înregistrate în activi­tatea multor cooperative de produc­ţie sunt dovezi elocvente ale spiri­tului de înaltă responsabilitate cu care sunt nu numai privite, dar şi rezolvate operativ problemele pri­vitoare la organizarea muncii de către consiliile de conducere, de către specialişti. Din situaţia ope­rativă a Direcţiei agricole reiese că pînă la data de 4 august a.c. în cooperativele agricole s-au recoltat grîul şi secara de pe 10 061 ha, adică de pe 35 la sută din supra­faţa ocupată cu aceste culturi. In ultimele 3 zile de lucru (din care una — duminică —) s-a obţinut o viteză zilnică la recoltarea griului de 933 ha. Avîndu-se în vedere că în prezent sunt mobilizate prea pu­ţine forţe manuale în această ac­ţiune — ceea ce nu constituie o notă bună pentru consiliile de con­ducere — se poate trage concluzia că, în condiţiile acestui an, indica­torul amintit reprezintă 70—80 la sută din capacitatea reală de lucru a combinelor existente în unităţi. Ne-am convins „pe viu" de faptul că aceste maşini sunt bine folosite, dar, în unele unităţi activitatea de campanie mai „şchioapătă", mai ales la evacuarea producţiei secun­dare din teren, la efectuarea arătu­rilor de vară şi însămînţarea cul­turilor succesive. Şi nu este lipsit de importanţă să arătăm faptul că această săptămînă este hotărîtoare pentru realizarea sarcinilor privind culturile succesive. Inginerul Dumitru Frăsie, de la cooperativa agricolă din Şura Mare, prezent în mijlocul mecanizatorilor în hotarul „Ciuca", se arată a fi mulţumit de felul cum funcţionează combinele. Mecanizatorii Constan­tin Macrea, Nicolae Savu, Ion Dor­­dea, Ştefan Su­păş, aflaţi la recol­tarea griului în hotarul amintit, ca şi colegii lor Ion Mărgineanu, Gheorghe Gheţ şi Ion Schuller, care dădeau zor cu strînsul holdei în hotarul „Hopriştoaia“, realizează fie­care zilnic o viteză de lucru de cca. 3—3,5 ha, ceea ce, la gradul de îmburuiegare existent, constituie un rezultat meritoriu. Activitatea susţi­nută a mecanizatorilor şi coopera­torilor s-a soldat —­ deocamdată — (Continuare în pag. a IlI-a) GH. GRADINARU informaţii • Abonamente pentru stagiunea teatrală 1970— 1971. Cele 7 piese de teatru, anunţate pentru stagiunea Tea­trului de stat din Sibiu — „Ploş­niţa" de V. Maiacovschi, „Răz­bunarea sufleurului“ de V. I. Po­pa, „Nunta lui Figaro“ de Beau­marchais, „Zamolxe“ de Lucian Blaga, „Camera de alături" de Noel Coward şi „Pădure cu pu­­peze" de D. R. Popescu — pot fi vizionate „pe locuri rezervate" cumpărînd un abonament cu pla­ta în trei rate lunare. Costul abo­namentului este în funcţie de categoria locurilor rezervate, ast­fel: cat. I 63 lei; cat. II 49 lei; cat. III 35 lei; cat. IV 21 lei. • Editoriale, în librăriile sibiene au apărut recent cîteva titluri care atrag în mod deose­bit atenţia cumpărătorilor. Este vorba de romanele „Bîlciul de­şertăciunilor“ de William Thac­keray, „O viaţă" de Guy de Maupassant şi „Lorelei" de Ionel Teodoreanu, de fapt reeditări (de data aceasta în „Editura Emi­­nescu") ale unor foarte cunoscu­te opere din literatura străină și românească. I­­­I • Pentru contractări 1971, întreprinderea AMET a pregătit, pentru contractările 1971, care vor avea loc în cu­rînd, cîteva produse noi cu care speră să vină în întîmpinarea ce­rinţelor publicului. Este vorba de cîteva reuşite articole de mobilă (canapea colţ, paturi, fotoliu „Sibiu II", raft de­­montabil cămară, camere com­binate AMET, măsuţe) şi alte ar­ticole de uz casnic. • Donaţie pentru sinis­traţi. Cetăţeanul american da origine, română Ioan Ştefan, îm­preună cu soţia, au donat, pen­tru sinistraţi, suma de 1 000 lei în valută. Suma a fost depusă la agenţia C.E.C. 337 din Sibiu, de către fiica lor, Marta Spătaru. • Consfătuire de lucru. Miercuri, după-amiază, comi­tetui sindicatului întreprinderii „7 Noiembrie“ Sibiu a organizat o consfătuire de lucru cu orga­nizatorii grupelor sindicale. Dez­baterile s-au purtat în jurul a trei probleme de primă impor­tanţă pentru buna desfăşurare a procesului de producţie şi anu­me: — folosirea intensivă a timpu­lui de lucru; — folosirea raţională a capaci­tăţilor de producţie; — forme de organizare a con­trolului obştesc în întreprindere. Propunerile şi sugestiile făcute cu această ocazie vor sta în atenţia comitetului sindicatului în vederea organizării muncii pe viitor. Uzina mecanică Sibiu. Se montează fierăstraele alternative, cunos­cute şi apreciate şi peste hotarele ţării Consensul social al activităţilor de club Clubul, ca .Instituţie cultural-dis­­tractivă integrînd activităţi de variat ecou în conştiinţa masei care le frec­ventează, reprezintă, prin multiplele­ î posibilităţi de difuzare a culturii, un cadru optim pentru satisfacerea, mai mult sau mai puţin plenară, a tre­buinţelor culturale ale individului, pentru influenţarea ideologică, siste­matică şi în continuă dinamică, a ma­selor, pentru organizarea instituţio­nală a activităţilor de „timp liber". Oarecum­­ integrat acestei circum­scrieri a menirii, clubul uzinei „In­dependenţa" realizează, în absenţa, deocamdată, a unui club la nivel de municipiu, specializat în probleme ale tineretului, o activitate educativă şi de satisfacere a necesităţilor de agre­ment căreia, în ultimul timp, nu pu­tem decît să-i recunoaştem funcţia socială de masă. Şi aceasta nu numai pentru tinerii salariaţi ai uzinei, la activităţile de club-şah, tenis de ma­să, remy, cercul de sculptură în lemn, de pictură şi desen, cineclub, cursuri periodice de dactilografie, stenografie, acordeon, limbi străine etc. — parti­cipă diverse categorii de tineri, elevi, ucenici, muncitori din oraş. Astfel, deşi desfăşurate intermitent, şedin­ţele celor 12 tineri constituiţi în cer­cul de sculptură în lemn, a celor 17 de la cercul de pictură şi desen, au constituit un mijloc­ adecvat scopului de micşorare a distanţei dintre ma­sa de tineri şi creaţia plastică, de pătrundere, de către aceştia, a mo­dalităţilor de exprimare specifice ar­tei plastice, de suscitare, în genere la tineri, a interesului pentru gradul de adresabilitate al artei. Virgil Stoica, muncitor la Uzina de piese auto, membru al cineclubului, întîlnit la una din repetiţii, găseşte că în privinţa adresabilităţii forme­lor activităţii de club înspre tineri, aceasta e concepută mereu şi în func­ţie de dinamica nivelului de cunoş­tinţe al tinerilor care frecventează aceste activităţi. Graţie acestui „dia­log" între conducerea clubului şi ma­sa de tineri, integrarea acestora în activităţile de club se face în urma interiorizării conştiente de către ti­neri a normelor vieţii de club. Ast­fel că, în final, atmosfera activităţii de club nu le apare doar ca un pur­ factor extern cu virtuţi modelatoare, ci şi ca o obiectivare a lor înşişi in activităţile desfăşurate. In acest con­text cei 18 membri ai cineclubului nu numai că au găsit drept „intere­sante" activităţile de operator, labo­rant, scenarist, în care, într-un fel, s-au obiectivat, ci au încercat să im­prime o finalitate practică, social­mente utilă acestei obiectivări. Fil­mele privind aspecte din viaţa coti­diană şi municipiului Sibiu şi cel re­feritor la manifestările din cadrul ac­ţiunii „Protechnica ’70", sunt, in acest sens, o ilustrare a realului potenţial informativ-formativ al activităţii de cineclub. Cursurile de dactilografie, stenogra­fie, desfăşurate bi-săptăminal se re­marcă prin aceeaşi îmbinare a plă­cutului cu utilul, fapt ce explică şi afluenţa mare a masei de tineri spre aceste forme de activitate. Benefi­ciind de contribuţia unor specialişti în materie, aceste cursuri (cel de dac­tilografie, aflat la a treia „ediţie") se caracterizează printr-o informare în cadrul căreia dispersarea e înlocuită demult cu concentrarea asupra aspec­tului sintetic al problemei în studiu, cu abordarea acesteia ca un tot or­ganic. Numai astfel cei peste 76 la sută, cît reprezintă procentul de ti­(Continuare în pag. a II-a) NICOLAE PETROVICI şeful sectorului ideologic al Co­mitetului judeţean Sibiu al U.T.C. Soarta tragică a zeiţei In umbra Munţilor Himalaya se află una din cele mai exo­tice ţări ale Asiei — Nepalul. La 10 milioane de locuitori re­vin 10 milioane de ritualuri. Cu cîteva luni in urmă guver­nul nepalez a confirmat oficial că în ţară există 178 de zile lucrătoare şi 187 de sărbători. Principalul ritual este legat de Kumari — o fetiţă în vîrstă între 9 și 11 ani, care locuieşte într-un palat din Katmandu. Supuşii regelui consideră aceast PE GC­ tă copilă drept o zeiţă, şi în­suşi conducătorul ţării trebuie să i se închine, cel puţin o da­tă pe an. Timp de 355 de zile din an Kumari locuieşte complet izo­lată in etajul III al palatului şi numai în luna octombrie se plimbă zece zile pe străzile o­­raşului într-o caleaşcă de aur, alungind demonii şi duhurile rele. In aceste zile oraşul este înecat în sînge — mii de capre şi bivoli sunt sacrificaţi. Preo­ţii aleargă pe străzi cu săbii în mină, pregătind jertfele pentru Kumari. în acest timp ea îşi croieşte drum prin mulţime şi binecuvîntează jertfele. După ce trec sărbătorile, mica Kumari se întoarce la reşedinţa ei, un­de aşteaptă să treacă alte 355 de zile pînă i se permite să iasă din nou pe străzi. Turiştii se plimbă in jurul palatului sperînd să-i vadă cel puţin chipul. Preoţii interzic însă cu stricteţe fotografierea ei. Kumari se îmbracă în roșu (Continuare în pag a IV-a)

Next