Tribuna Sibiului, septembrie 1970 (Anul 3, nr. 785-810)
1970-09-26 / nr. 807
m entilol nr. 1055 (Urmare din pag. I) baza unor idealuri de esenţă socială. Ca democrat şi revoluţionar convins, acest fiu al burgului de pe Tîrnave s-a dăruit fără rezervă activităţii de realizare a înfrăţirii şi luptei pentru eliberare socială. Toamna anului de răscruce 1848 l-a aflat pe Stefan Ludwig Roth, cu arma în mînă, in fruntea unor cete de români şi saşi răsculaţi pentru drepturile de care au fost spoliaţi de-a lungul vremii. Pentru convingerile şi faptele sale a plătit cu viaţa, făcînd dovadă supremă credinţei sale de „coborîre a aristocraţiei şi înălţare a ţărănimii, căci aşa cum însuşi spunea, pentru acest fel „mia este prea mare ca să pui la socoteală viaţa şi bunăstarea trecătoare". In contextul marilor frămlntări sociale din acei ani, umanistul de la Mediaş s-a ridicat hotărît împotriva discriminărilor naţionale, pentru recunoaşterea limbii române ca limbă de stat, opunîndu-se, în acest sens, dietei feudale a Transilvaniei scriind: „ ... noi avem deja o limbă a ţării. Nu e nici limba germană, nici cea maghiară, ci este limba română". A participat la Adunarea Naţională de la Blaj din mai 1848 şi, alături de români, este contra „Unirii" Transilvaniei cu Ungaria, văzînd In aceasta o adevărată anexare. Intelectual cu preocupări în cele mai diverse domenii spirituale, Ştefan Ludwig Roth a militat pentru Introducerea unor reforme progresiste în învăţămînt, pentru luminarea ţăranilor şi, în general, pentru Înlăturarea obscurantismului, misticismului, neştiinţei de carte. Astfel de aspecte ale vieţii şi activităţii marelui umanist avea să ilustreze, prin exponatele sale, muzeul memorial de la Mediaş. Şi este un merit al organizatorilor de a fi găsit şi oferit, spre cunoaştere, publicului larg, interesante document« manuscris», fotografii, scrisori, ediţii rare, obiecte casnice, hărţi etc. Cu prilejul Inaugurării expoziţiei memoriale, in prezenţa unui numeros public, au adus omagii omului de cultură şi luptătorului Stefan Ludwig Roth; Costică Perimé, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Mediaş; Maria Fanache, preşedinta Comitetului judeţean pentru cultură şi artă; Ewald Zweier, redactor şef al ziarului Hermannstädter Zeitung şi distinsul om de ştiinţă, cercetătorul de notorietate al operei lul Stefan Ludwig Roth — invitat In acest scop la manifestările „Cibiniumului" — Dr. Otto Folberth, din Austria. După vizitarea expoziţiei de la casa memorială Stefan Ludwig Roth, grupul participanţilor s-a oprit la Casa de cultură a sindicatelor din Mediaş, în sălile căreia a fost deschisă o expoziţie de artă plastică a Uniunii Artiştilor Plastici — Filiala Sibiu. MANIFESTĂRI CIRINIUM 70 memoriam Premieră teatrală Intre cîştigurile acestei ediţii * „Cibiniumului" sibian fără îndoială că unul a fost premiera pa care Teatrul de stat a prezentat-o aseară. Este vorba de piesa lui Vladimir Maiakovski, „Ploşniţa", pe care regizorul Andrei Zaharia a montat-o în scenografia lui Helmut Stürmer, marcînd primul contact al publicului sibian cu dramaturgia marelui aed al revoluţiei sovietice. Acest lucru este de reţinut şi el devine încă mai pregnant cunoscînd forţa de pătrundere a teatrului maiakovskian, dar şi dificultatea adeziunii sale la scenă. Ar mai trebui menţionat că spectacolul a fost lucrat intr-un regim de efort foarte concentrat şi foarte susţinut ceea ce vine să dovedească o dată în plus că teatrul sibian are realmente un potenţial viguros, a cărui punere in valoare este aşteptată într-un ritm constant, dictat de o organizare interioară mai raţională decit s-a întîmplat să fie în perimetrul stagiunii trecute. In spectacolul jucat aseară au evoluat actorii: Costel Rădulescu, artist emerit, laureat al Premiului de stat, Constantin Stănescu, Eugenia Giurgiu Papaiani, Stelina Stoicovici, Livia Baba, Nicu Niculescu, Teodor Portărescu, Mircea Hundoreanu, Avram Besoiu, Emilia Porojan, Marius Niţă, Vasile Bojescu, Radu Basarab, Mircea Breazu, Manuela Marinescu, Viorel Branea, Ovidiu Stoichiţă, Marcel Mirea, Ligia Bossie şi Mircea Bîrlea. Foarte numeros, publicul prezent la premieră a primit cu viu interes spectacolul, aplaudînd adesea la scenă deschisă farmecul unor momente. Este o dovadă că soluţiile adoptate, mijloacele de expresie, compoziţiile actoriceşti au izbutit să se menţină la nivelul de convingere al textului miakovskian. IONITU Utilaje pentru industria chimică (Urmare din pag. 1)operativ, fără să se mai întocmească forme de refuz sau să se ajungă la arbitraj. De altfel, la uzina „Independenţa" pentru execuţia ireproşabilă a sudurilor, a prelucrărilor mecanice există dotarea corespunzătoare, cadre bine calificate. Este cunoscut că la utilajele chimice, în special la vasele mari, controlul calităţii sudurii se face cu raze gama, raze X şi ultrasonice. Dar să vedem care este părerea beneficiarilor despre calitatea produselor şi promptitudinea în execuţie şi expediere a uzinei „Independenţa". Vizita întreprinsă la noul şi impunătorul obiectiv industrial Rafinăria din Piteşti a lăsat în conştiinţa noastră o deosebită impresie. In afară de faptul că am putut cunoaşte pe viu modul în care ţiţeiul brut trece prin zeci şi sute de ţevi, coloane, cuptoare, transformîndu-se treptat, după dorinţa omului în multe alte produse necesare economiei naţionale, aprecierile favorabile adresate de către specialiştii rafinăriei colectivului de muncă de la uzina „Independenţa" ne-au produs o deosebită satisfacţie. „Colaborăm cu uzina sibiană încă din 1967, de la începerea construcţiei acestei rafinării, — ne spunea şeful serviciului producţie, inginerul Ioan Necula. Aş putea spune că 30 —35 la sută din valoarea şi volumul utilajelor, a tuturor fondurilor fixe ale rafinăriei sunt asigurate de către „Independenţa". Dacă ar fi să vorbesc despre calitatea coloanelor de fracţionare, cuptoarelor, schimbătoarelor de căldură realizate de uzina sibiană, trebuie să spun că aceasta a avut o mare parte de contribuţie la ceea ce noi am realizat. După 6 luni de la Intrarea In funcţiune, rafinăria lucrează la parametrii planificaţi, deşi prin proiect fuseseră prevăzute 24 de luni. Am intrat în etapa a doua de dezvoltare şi ne bizuim de asemenea pe sprijinul uzinei sibiene". — Cum s-a desfăşurat colaborarea dv. cu uzina „Independenţa"? — Pe atunci lucram direct la montarea utilajelor. Am avut deci legături directe, urmărind modul de livrare a utilajelor. Pot să spun că au fost nu numai prompţi, dar şi înţelegători. De multe ori ne-au livrat utilajele în funcţie de frontul de lucru creat, de situaţiile speciale apărute pe şantier, in caz de mici nepotriviri, sau cînd am întîmpinat noi greutăţi de montare, mai ales de sudură, au venit echipe speciale de la Sibiu ajutîndu-ne efectiv. Şi de la alţi specialişti am auzit aceleaşi aprecieri pozitive. Trecînd prin pădurea aceea de coloane, a căror înălţime atinge 65—70 metri, aflînd că cele mai multe dintre ele au căpătat contur la „Independenta", — am simţit o adevărată mîndrie că la acel mare obiectiv industrial al ţării noastre, mîinile pricepute şi harnice ale muncitorilor sibieni îşi vor mai aduce o mare contribuţie. Cu cită stimă ne-au vorbit interlocutorii despre echipa condusă de Ioan Vasiu, care a executat lucrări de sudură şi de montaj in condiţii destul de grele, dar de bună calitate, despre Ştefan Savu, delegat al serviciului C.T.C., despre Iosif Hanea şi alţii. „Lucrez în cadrul serviciului de investiţii al rafinăriei la recepţia utilajelor — ne declara tehnicianul Constantin Ramf. Sunt absolut obiectiv cînd afirm că utilajele de la „Independenţa" nu ne dau nici o bătaie de cap. Sunt cele mai bune utilaje". Alte aprecieri: Ing. GABRIEL VICIU, şeful secţiei instalaţie de distilaţie atmosferică. „Insecţia noastră cuptoarele sunt făcute de „Independenţa". Din punct de vedere al funcţionării, nimic de reproşat. Ca fapt negativ aş menţiona comportarea suporţilor de la cuptoare şi coturile de întoarcere. Ştiu că turnarea lor a făcut o altă uzină, dar uzina sibiană fiind executantul principal nu trebuia să te accepte. In rest o bună colaborare şi un răspuns prompt la toate solicitările". Ing. MARCEL NAVRAPESCU, de la secţia refacere catalitică: „Este uzina cu care nu am avut nici un necaz. Nu a fost nevoie de remedieri, nu au existat nepotriviri la montaj". VLAD GIURA, Inginer şef producţie: „Cred că vi s-a spus că am avut doar cîteva mici necazuri. In care uzina „Independenţa" nu a avut contribuţie directă. In rest ni s-a dat tot concursul. Sper că în etapa a Il-a de dezvoltare, pe care o începem în acest an şi pentru care a sosit deja de la Sibiu cuptorul 107 CI o să avem aceeaşi colaborare fructuoasă". O veche beneficiară a produselor uzinei „Independenţa" este şi uzina chimică „Colorom" Codlea. Şi în acest an aici au fost expediate separatoare, vase, filtre, recipienţi, schimbătoare de căldură, cărucioare, uscătoare etc., produse ce depăşesc greutatea de 230 tone. „Noi primim de la uzina „Independenţa" — ne spunea directorul uzinei din Codlea, MIRON VULCU, atît utilaje pentru dezvoltare, în cadrul planului de Investiţii deci, cit şi pentru lucrările de întreţinere şi autoutilaje. In decursul anilor, între întreprinderile noastre s-au cimentat relaţii de colaborare reciprocă. , — Uzina „Independenţa" este furnizorul dv. de utilaje. Ce înţelegeţi atunci prin colaborare reciprocă? — Ştiţi cît de greu se procură cîteodată anumite materiale. Atunci cînd am avut nevoie de utilaje şi am cunoscut greutăţile uzinei în privinţa procurării de materiale, motoare, aparate le-am dat şi noi tot concursul. De asemenea şi ei ne-au înţeles, de multe orilivrîndu-ne in avans, sau schimbînd ordinea urgenţei livrării utilajelor. In relaţiile cu noi, uzina „Independenţa" nu a încălcat niciodată disciplina contractuală. Atunci cînd au apărut anumite nepotriviri, fisuri, au trimis imediat om pentru remedieri, dar şi aceasta în 10 ani poate s-a întîmplat de 2 ori, aşa că nu s-a ajuns niciodată la litigii. In concluzie vreau să vă spun că întotdeauna dintre toţi furnizorii am preferat pe „Independenţa" Sibiu. Transmiteţi vă rog, întregului colectiv, că doresc ca şi in viitor uzina să aibă aceleaşi calde aprecieri din partea tuturor beneficiarilor, spre binele nostru şi al Întregii economii. Ne-am oprit aici cu relatările beneficiarilor uzinei „Independenţa" Trebuie să mărturisim că aceste aprecieri ne-au făcut o deosebită plăcere şi sîntem convinşi că nimeni din judeţul nostru nu va parcurge aceste rînduri nepăsător. Sînt exemple concludente ale unei activităţi bine organizate, în care făuritorii bunurilor materiale sunt oameni bine pregătiţi, cu dragoste de muncă şi care îşi doresc ca firma uzinei lor să fie întotdeauna înscrisă numai cu majuscule. TKWTJJTK STBTYTU* Unde este poziţia intransigentă a organizaţiei de partid faţă de lipsurile semnalate? Ne aflăm în perioada cînd se prelimina bilanţul planului de stat pe anul in curs, ultimul din cincinal. O analiză sumară a felului cum se îndeplinesc indicatorii principali la fabrica „Record“ din Sibiu pe lunile care au trecut ne face să tragem concluzia că planul nu va fi îndeplinit integral. Acestea au fost motivele pentru care adunarea generală a comuniştilor a găsit de cuviinţă să analizeze cauzele rămînerilor în urmă. Analiza a arătat că, din cauza timpului nefavorabil, din luna mai, pe primele cinci luni ale anului s-a înregistrat o serioasă rămînere în urmă — peste 1 milion de cărămizi — faţă de prevederile de plan pe această perioadă. Cum era şi firesc, organizaţia de partid a luat încă de atunci hotărîrea ca, pe baza unor măsuri concrete, eficiente, elaborate de comitetul de direcţie şi specialiştii fabricii să se treacă de urgenţă la recuperarea rămînerilor în urmă, la îmbunătăţirea calităţii cărămizilor. Una dintre aceste măsuri se referea la punerea în exploatare a drumului de acces dintre cariera de argilă şi nisip şi fabrică, măsură fără de care începerea producţiei era incertă. Comuniştii, au criticat însă „operativitatea“ cu care s-a repus in funcţiune drumul spre materia primă. O dată repusă in exploatare, cariera a dat bătaie de cap specialiştilor. Argila extrasă s-a dovedit total inutilizabilă datorită conţinutului ridicat de calcar. Din această cauză, o mare parte din cărămida fabricată a trebuit să fie rebutată. Unul dintre participanţii la dezbatere a ţinut să arate că din lipsa unui laborator care să analizeze, prin sondaj, calitatea unor şarje, a materiei prime din carieră etc., s-a produs fenomenul arătat mai sus. Dar el remarca pe bună dreptate că „dealul de pămînt (argilă) dislocat din carieră a fost mutat în curtea fa- La fabrica de cărămidă „RECORD" bricii" (sub formă de cărămizi rebutate). Datorită argilei necorespunzătoare a trebuit să se revină la vechea carieră, lucru care a durat timp, iar timpul a muşcat din nou din producţia fabricii şi aşa dereglată. La aceste neajunsuri s-a mai adăugat şi indisciplina tehnologică, care nici astăzi nu se respectă. Despre ce este vorba? Fabricarea unei cărămizi de bună calitate cere un anumit proces tehnologic specific, un dozaj corespunzător de argilă-nisip, umezirea argilei în carieră și în alimentator (atunci cînd se impune) macerarea argilei etc. Din spusele specialiștilor acest lucru se face după metode, dacă se pot denumi metode, rudimentare şi nicidecum după reţete ştiinţifice, raţionale. Tocmai aici este cuiul lui Pepelea, remarcau comuniştii în adunare. Nerespectarea dozajului de care am vorbit duc« » In prezent o calitate proastă a cărămizilor, la umflarea In continuare a procentului de rebuturi. Abateri de la tehnologie s-au constatat şi la fazele de uscare a cărămizilor, prin nerespectarea ritmului de încărcare şi descărcare a camerelor de uscare, şi chiar la faza de ardere, unde se observă abateri de la normele prescrise in zonele de preîncălzire. Cum sunt posibile astfel de abateri de la disciplina tehnologică in condiţiile unei producţii moderne? — Iată întrebarea firească care a stat in atenţia adunării generale a comuniştilor. In cazul acesta nu poate fi vorba decit de neglijenţa conducătorilor direcţi ai producţiei — maiştrii. Lăsînd procesul tehnologic să se desfăşoare la voia întîmplării, era şi normal să se ivească dereglări în fluxul tehnologic şi, ca atare, o proastă calitate a produselor. Culpa nu planează insă numai asupra maiştrilor. Ea este şi a serviciului producţie, a mecanicului şef, a C.T.C. şi a conducerii unităţii, care au scăpat din mină bunul mers al producţiei. Nu este însă mai puţin adevărat că unele lipsuri care au persistat în lunile trecute, persistă şi în prezent fără ca organizaţia de partid să se impună, să tragă la răspundere pe comuniştii puşi să conducă unitatea, indiferent în ce post s-ar afla. Scăpînd din mină firul exigenţei asupra îndeplinirii integrale a sarcinilor economice, organizaţia de partid se face vinovată în egală măsură cu conducerea întreprinderii de neîndeplinirea sarcinilor de producţie. Nu este admisibil ca măsurile stabilite, de comun acord, pentru recuperarea rămînerilor în urmă să nu fie respectate. Fără îndoială unele greutăţi au fost pricinuite şi de constructori, care în acest timp au executat un mare volum de lucrări de investiţii pentru sporirea producţiei fabricii, dar acest lucru putea fi preîntîmpinat prin măsurile chibzuite luate în comun de beneficiar şi constructor. In aceste zile se dă bătălia pentru punerea în funcţiune a noi capacităţi de producţie. Este necesar ca organizaţia de partid, conducerea întreprinderii să organizeze de aşa manieră producţia încît toate rămînerile în urmă să fie recuperate pînă la sfîrşitul anului. Măsurile de ordin tehnologic-organizatoric vor trebui completate cu măsuri politice, care în final, să ducă la realizarea sarcinilor stabilite prin planul de stat pe anul în curs. I. NISTOR I ~$›! Elevele şi elevii Centrului şcolar textil din Cisnădie, şi-au început noul an Intr-o şcoală nouă Sunt cu adevărat expertize experţi cei trecuţi Este bine cunoscut faptul că în faţa organelor de urmărire penală apar spre soluţionare probleme aparţinînd celor mai diverse domenii ale vieţii materiale şi spirituale. Unele din aceste cauze nu pot fi rezolvate fără aportul unor oameni chemaţi să dea, din punctul de vedere exclusiv tehnic, răspunsuri calificate, menite a ajuta la darea soluţiei celei mai juste. In acest sens, atît legislaţia penală cît şi cea civilă prevăd ca mijloc de probă expertiza, realizată de specialişti din domeniul respectiv. In tara noastră sunt organizate pe bază de lege sau funcţionînd In cadrul unor instituţii cu muncă specifică corpul experţilor contabili judiciari — în cadrul Administraţiei financiare judeţene — şi Serviciul medico-legal, sub controlulDirecţiei sanitare judeţene. Pentru altfel de expertize, la fiecare instanţă judecătorească se află un tabel al experţilor tehnici, întocmit de Consiliul judeţean al sindicatelor. Cum e şi normal, aceste tabele pot suferi modificări, dacă e cazul, unul sau altul din aceşti specialişti putînd fi radiat dacă nu dă dovadă de competență, de corectitudine, de obiectivitate. O constatare generală te impune însă. Lucrările realizate pînă acum denotă a fi fost întocmite la nivelul calitativ cerut pentru a ajuta efectiv la înfăptuirea operei de dreptate, la stabilirea adevărului. Cu referire la expertizele contabile, mai ales, sunt de reţinut obiectivitatea concluziilor, operativitatea prezentării. Cu totul altfel stă situaţia în cazul altor categorii de expertize. Nu o dată sîntem puşi să constatăm o muncă puţin temeinică, concluzii eronate, lipsă de promptitudine sau, ceea ce este deosebit de grav, lipsă de obiectivitate. Astfel, Serviciul medico-legal judeţean, a cărui competenţă profesională este apreciată în instanţe, dovedeşte adesea o slabă operativitate în întocmirea lucrărilor dispuse. Consecinţele sunt lesne de prevăzut şi cu un caracter nociv evident. In multe cazuri se impune ardinarea proceselor din lipsa lucrărilor, alteori lucrările sunt depuse abia în ziua termenului de judecată. Şi o situaţie şi alta sunt de natură a produce greutăţi instanţelor şi părţilor din proces, acestea din urmă fiind nevoite să iasă repetat din procesul muncii. In acest domeniu, însă, mai negativ este faptul că în unele rapoarte depuse mai ales în cazul cererilor de amînare a executării pedepsei — situaţii de excepţie prevăzute de lege — unele concluzii sunt trase cu uşurinţă şi de regulă în favoarea condamnaţilor ce urmează a executa pedeapsa. Printr-un exemplu aş vrea să demonstrez cum nu ar trebui să se lucreze. Printr-o hotărîre judecătorească definitivă, numita Opriş Sora a fost condamnată, alături de alţi 11 inculpaţi, la 12 ani închisoare pentru compli..citate la infracţiunea de delapidare. Inculpaţii în cauză sustrăseseră lînă de la Uzinele textile din Cisnădie în valoare de aproape 200 000 lei. La executarea pedepsei cea In cauză s-a internat în Spitalul de neuropsihiatrie Sibiu unde a’’rămas şi după ce ultima cerere de amînare a executar pedepsei , s-a respins. Serviciul medico-legal judeţean Sibiu, în două lucrări trimise Judecătoriei Sibiu, a conchis că cea în cauză faţă de „bolile de care suferă“ nu poate suporta regimul penitenciar. Cum s-a putut trage o asemenea concluzie? Ea urma urmei, fiecare om cinstit doreşte ca societatea noastră să fie curăţată de elemente descompuse din punct de vedere moral, ce atentează la averea obştească sau particulară, la sănătatea şi integritatea corporală a altora, la nesocotirea regulilor de convieţuire socială. Este cert că pentru Opriş Sora era mai plăcută viaţa în libertate decît una privativă de libertate, răsplată pentru activitatea sa infracţională. De alte boli, ce nu puteau fi tratate în re puncte de veden ţeaua sanitară a locurilor de deţinere, nu putea fi vorba. De altfel, după încarcerare, ce a avut loc destulde tîrziu, condamnata a suportat foarte bine noua situaţie, lucru constatat de însuşi şeful comisiei de expertiză (cel care, în scris, fusese de altă părere). Dar instanţele judecătoreşti şi în final adevărul întîmpină şi mai mari greutăţi atunci cînd e vorba de expertizele tehnice, în materie de evaluări, circulaţie, topometrie etc. Cum arătam mai sus, experţii tehnici sunt desemnaţi şi comunicaţi instanţelor judecătoreşti de către Consiliul judeţean al sindicatelor. De la bun început sunt pus în situaţia să conchid că acest organ nu a avut pentru această problemă preocuparea necesară, că nu a tratat-o la nivelul importanţei ei. Deşi s-a stăruit pe lîngă Consiliul judeţean al sindicatelor totuşi lista experţilor a venit cu mare întîrziere şi incompletă, fără un număr suficient de experţi şi din toate sectoarele. Dintre cei incluşi pe listă unii nu au calificarea necesară, ceea ce nu asigură un stimul între experţi pentru lucrări ,bine documentate din punct de vedere ştiinţific, bazate pe o deplină obiectivitate. Este ştiut că judeţul Sibiu, datorită ponderii sale economice, are specialişti numeroşi în toate sectoarele aşa încît se puteau recruta cele mai bune elemente, cu pregătire superioară, cadre de bază la locul lor de muncă, cu o conduită ireproşabilă. Au fost însă incluşi pe lista experţilor, oameni ce nu au nici cel puţin calificarea necesară pentru domeniul în care sunt desemnaţi a expertiza (lucrări de topometrie execută cineva a cărui pregătire principală este... teologia, lucrări privind circulaţia auto un altul, cu pregătire... juridică, spaţiu locativ cu aceeaşi pregătire etc.). Unii din experţii desemnaţi şi-au format din această îndeletnicire o preocupare de bază, care aduce desigur venituri importante, uneori chiar dintre acelea ce scapă impunerilor prevăzute de legile în vigoare. Nu rare sunt cazurile în care experţii Nicolescu Victor, Gheorghe Dijmărescu efectuează măsurători, în special în mediul rural, pentru care încasează însemnate sume. Astfel de măsurători neordonate de instanţe fac ca unele rezultate să ducă la introducerea unor procese între oameni care tot timpul s-au înţeles bine, dar devin subit duşmani. Pentru astfel de preocupări Consiliul judeţean al sindicatelor a fost sesizat spre a-l radia pe expertul Nicolescu Victor de pe listă, dar această cerere a instanţei a rămas fără rezultat (? !). Starea de lucruri expusă face ca în multe dosare să existe contradicţii vădite între concluziile experţilor multe din acestea fiind date în raport cu interesele celui ce a solicitat lucrarea. Nici un alt exemplu nu-i mai nimerit pentru a proba unde duce lipsa de obiectivitate a „expertului“. Conducerea partidului şi statului nostru, examinînd cu deosebită atenţie evoluţia raporturilor sociale, starea infracţională, comportarea elementelor antisociale, a întreprins mai multe măsuri menite să asigure creşterea eficienţei actelor normative în general, a reglementării juridice, astfel încît măsurile luate să constituie un exemplu de prevenire şi disciplină pentru fiecare. In repetate rînduri a fost veştejită atitudinea de toleranţă şi cocoloşire a faptelor, atitudinea lipsită de exigenţă din partea unor organe de stat şi a unor, persoane faţă de cei care încalcă legile statului nostru. Documentele Congreselor al IX-lea şi al X-lea ale P.C.R. au trasat sarcina îmbunătăţirii reglementării juridice, ceea ce în mare parte s-a dus la îndeplinire, dar rămîne pentru organele de stat, organizaţiile de masă şi obşteşti, pentru toţifuncţionarii şi cetăţenii să depună eforturi, aşa cum se constată la marea majoritate, pentru aplicarea în practică a prescripţiilor legale. Este deosebit de important ca procesul complex de perfecţionare continuă a întregii activităţi de stat şi juridice, în contextul preocupărilor generale pentru ridicarea patriei pe noi culmi ale progresului şi civilizaţiei socialiste, să beneficieze de aportul integral al tuturor organelor, al tuturor cetăţenilor. NICOLAE MALAU vicepreşedinte al Tribunalului judeţean Sibiu pentru instanţele de să facă judecată ? e / Aspect din atelierul de creaţie al fabricii .13 Decembrie" din Sibiu Pag. I -------------------------------------- Nou an învăţămînt în viaţa şcolilor militare sibiene Integrat« In efervescenţa cultural-ştiinţifică a Sibiului, Şcoala militară de ofiţeri activi „Nicolae Bălcescu" şi Şcoala militară de maiştri şi subofiţeri „Gh. Lazăr" au inaugurat ieri deschiderea noului an de învăţămînt. La festivitate au participat generali şi ofiţeri superiori din conducerea armatei, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Moment cu neşterse rezonanţe în şlefuirea personalităţii viitorilor ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri. Începutul noului an de Învăţămînt a constituit încă ult prilej pentru cadrele şi elevii Şcolii militare de ofiţeri activi „Nicolae Bălcescu“ şi ai Şcolii militare de maiştri şi subofiţeri „Gh. Lazăr“ de a-şi exprima hotărârea unanimă de a nu precupeţi nici un efort pentru a da viaţă cerinţelor programatice cuprinse în salutul Comitetului Central al P.C.R., Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri, adresat cadrelor didactice şi elevilor din întreaga ţară cu prilejul deschiderii noului an şcolar. Marca V. NEGHINA Produse noi In cadrul secţiei lemn a Întreprinderii AMET Sibiu s-au proiectat şi realizat două noi tipuri de camere combinate. Este vorba de tipul AMET şi JUNIOR. Primul este o variantă Îmbunătăţită a camerei combinate tip Păltiniş. Se caracterizează prin dimensiuni mai mici, ceea ce permite adaptabilitatea cu mai multă uşurinţă la blocurile cu confort redus, are un consum de cherestea scăzut, fiind construit în mare parte din sticlă şi oglindă, iar piesele separate creează posibilitatea montării lor în orice formă. Tipul Junior, ceva mai tineresc, se compune din două canapele de colţ, o masă fantezi, două fotolii, patru scaune şi un dulap cu linie modernă. Tot în cadrul acestei Întreprinderi s-au mai executat două noi tipuri de canapele care pot fi utilizate şi pentru dormit, un fotoliu tip Sibiu II — variantă Îmbunătăţită a tipului Sibiu. Un nou bloc dat în folosință In cursul zilei de ieri, cartierul Ţiglarilor s-a mărit, o dată cu darea în funcţiune a unui nou bloc cu 80 de apartamente. Este vorba de blocul C 1. Numai în cursul acestui an, aici s-au dat în folosinţă două blocuri ce însumează 90 apartamente — B 3 şi B 4 şi o şcoală generală cu 8 săli de clasă. Până la sfîrşitul anului vor fi terminate blocul C2, un bloc al I.J.C.M.-ului şi 80 de garsoniere. V !