Tribuna Sibiului, septembrie 1970 (Anul 3, nr. 785-810)

1970-09-26 / nr. 807

m­ entil­ol nr. 1055 (Urmare din pag. I) baza unor idealuri de esenţă so­cială. Ca­ democrat şi revoluţio­nar convins, acest fiu al burgului de pe Tîrnave s-a dăruit fără re­zervă activităţii de realizare a în­frăţirii şi luptei pentru eliberare socială. Toamna anului de răscru­ce 1848 l-a aflat pe Stefan Lud­wig Roth, cu arma în m­înă, in fruntea unor cete de români şi saşi răsculaţi pentru drepturile de care au fost spoliaţi de-a lun­gul vremii. Pentru­­ convingerile şi faptele sale a plătit cu viaţa, făcînd dovadă supremă credinţei sale de „coborîre a aristocraţiei şi înălţare a ţărănimii, căci aşa cum însuşi spunea, pentru acest fel „mi­a este prea mare ca să pui la socoteală viaţa şi bunăstarea trecătoare". In contextul marilor frămlntări sociale din acei ani, umanistul de la Mediaş s-a ridicat hotărît împotriva discriminărilor naţio­nale, pentru recunoaşterea limbii române ca limbă de stat, opunîn­du-se, în acest sens, dietei feu­dale a Transilvaniei scriind: „ ... noi avem deja o limbă a ţării. Nu e nici limba germană, nici cea maghiară, ci este limba română". A participat la Adunarea Naţio­nală de la Blaj din mai 1848 şi, alături de români, este contra „Unirii" Transilvaniei cu Ungaria, văzînd In aceasta o adevărată a­­nexare. Intelectual cu preocupări în ce­le mai diverse domenii spirituale, Ştefan Ludwig Roth a militat pentru Introducerea unor refor­me progresiste în învăţămînt, pentru luminarea ţăranilor şi, în general, pentru Înlăturarea obscu­rantismului, misticismului, neştiin­­ţei de carte. Astfel de aspecte ale vieţii şi activităţii marelui umanist avea să ilustreze, prin exponatele sale, muzeul memorial de la Mediaş. Şi este un merit al organizatori­lor de a fi găsit şi oferit, spre cunoaştere, publicului larg, inte­resante document«­­ manuscris», fotografii, scrisori, ediţii rare, o­­biecte casnice, hărţi etc. Cu prilejul Inaugurării expozi­ţiei memoriale, in prezenţa unui numeros public, au adus omagii omului de cultură şi luptătorului Stefan Ludwig Roth; Costică Pe­rimé, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Mediaş; Ma­ria Fanache, preşedinta Comitetu­lui judeţean pentru cultură şi ar­tă; Ewald Zweier, redactor şef al ziarului Hermannstädter Zeitung şi distinsul om de ştiinţă, cerce­tătorul de notorietate al operei lul Stefan Ludwig Roth — invitat In acest scop la manifestările „Cibiniumului" — Dr. Otto Fol­­berth, din Austria. După vizitarea expoziţiei de la casa memorială Stefan Ludwig Roth, grupul participanţilor s-a oprit­ la Casa de cultură a sindi­catelor din Mediaş, în sălile că­reia a fost deschisă o expoziţie de artă plastică a Uniunii Artişti­lor Plastici — Filiala Sibiu. MANIFESTĂRI CIRINIUM 70 memoriam Premieră teatrală Intre cîştigurile acestei ediţii * „Cibiniumului" sibian fără îndo­ială că unul a fost premiera pa care Teatrul de stat a prezentat-o aseară. Este vorba de piesa lui Vladimir Maiakovski, „Ploşniţa", pe care regizorul Andrei Zaharia a montat-o în scenografia lui Helmut Stürmer, marcînd primul contact al publicului sibian cu dramaturgia marelui aed al revo­luţiei sovietice. Acest lucru este de reţinut şi el devine încă mai pregnant cunoscînd forţa de pătrundere a teatrului maia­­kovskian, dar şi dificultatea ade­ziunii sale la scenă. Ar mai tre­bui menţionat că spectacolul a fost lucrat intr-un regim de efort foarte concentrat şi foarte sus­ţinut ceea ce vine să dovedeas­că o dată în plus că teatrul si­bian are realmente un potenţial viguros, a cărui punere in va­loare este aşteptată într-un ritm constant, dictat de o organizare interioară mai raţională decit s-a întîmplat să fie în perimetrul stagiunii trecute. In spectacolul jucat aseară au evoluat actorii: Costel Rădulescu, artist emerit, laureat al Premiului de stat, Constantin Stănescu, Eu­genia Giurgiu Papaiani, Stelina Stoicovici, Livia Baba, Nicu Ni­­culescu, Teodor Portărescu, Mir­cea Hundoreanu, Avram Besoiu, Emilia Porojan, Marius Niţă, Va­sile Bojescu, Radu Basarab, Mir­­cea Breazu, Manuela Marinescu, Viorel Branea, Ovidiu Stoichiţă, Marcel Mirea, Ligia Bossie şi Mircea Bîrlea. Foarte numeros, publicul pre­zent la premieră a primit cu viu interes spectacolul, aplaudînd a­­desea la scenă deschisă farmecul unor momente. Este o dovadă că soluţiile adoptate, mijloacele de expresie, compoziţiile actoriceşti au izbutit să se menţină la nive­lul de convingere al textului m­­­iakovskian. ION­ITU Utilaje pentru industria chimică (Urmare din pag. 1)o­perativ, fără să se mai întocmească forme de refuz sau să se ajungă la arbitraj. De altfel, la uzina „Independenţa" pentru execuţia ireproşabilă a sudu­rilor, a prelucrărilor mecanice există dotarea corespunzătoare, cadre bine calificate. Este cunoscut că la uti­lajele chimice, în special la vasele mari, controlul calităţii sudurii se face cu raze gama, raze X şi ultra­­sonice. Dar să vedem care este părerea beneficiarilor despre calitatea produ­selor şi promptitudinea în execuţie şi expediere a uzinei „Independen­ţa". Vizita întreprinsă la noul şi impu­nătorul obiectiv industrial Rafinăria din Piteşti a lăsat în conştiinţa noas­tră o deosebită impresie. In afară de faptul că am putut cunoaşte pe viu modul în care ţiţeiul brut trece prin zeci şi sute de ţevi, coloane, cuptoare, transformîndu-se treptat, după dorinţa omului în multe alte produse necesare economiei naţiona­le, aprecierile favorabile adresate de către specialiştii rafinăriei colectivu­lui de muncă de la uzina „Indepen­denţa" ne-au produs o deosebită sa­tisfacţie. „Colaborăm cu uzina sibiană încă din 1967, de la începerea construc­ţiei acestei rafinării, — ne spunea şeful serviciului producţie, inginerul Ioan Necula. Aş putea spune că 30 —35 la sută din valoarea şi volu­mul utilajelor, a tuturor fondurilor fixe ale rafinăriei sunt asigurate de către „Independenţa". Dacă ar fi să vorbesc despre calitatea coloanelor de fracţionare, cuptoarelor, schimbă­toarelor de căldură realizate de u­­zina sibiană, trebuie să spun că a­­ceasta a avut o mare parte de con­tribuţie la ceea ce noi am realizat. După 6 luni de la Intrarea In func­ţiune, rafinăria lucrează la parametrii planificaţi, deşi prin proiect fuseseră prevăzute 24­ de luni. Am intrat în etapa a doua de dezvoltare şi ne bi­zuim de asemenea pe sprijinul uzi­nei sibiene". — Cum s-a desfăşurat colaborarea dv. cu uzina „Independenţa"? — Pe atunci lucram direct la mon­tarea utilajelor. Am avut deci legă­turi directe, urmărind modul de li­vrare a utilajelor. Pot să spun că au fost nu numai prompţi, dar şi în­ţelegători. De multe ori ne-au livrat utilajele în funcţie de frontul de lu­cru creat, de situaţiile speciale a­­părute pe şantier, in caz de mici nepotriviri, sau cînd am întîmpinat noi greutăţi de montare, mai ales de sudură, au venit echipe speciale de la Sibiu ajutîndu-ne efectiv. Şi de la alţi specialişti am auzit aceleaşi aprecieri pozitive. Trecînd prin pădurea aceea de coloane, a căror înălţime atinge 65—70 metri, aflînd că cele mai multe dintre ele au căpătat contur la „Independenta", — am­­ simţit o adevărată mîndrie că la acel mare obiectiv industrial al ţării noastre, mîinile pricepute şi harnice ale muncitorilor sibieni îşi vor mai aduce o mare contribuţie. Cu cită stimă ne-au vorbit inter­locutorii despre echipa condusă de Ioan Vasiu, care a executat lucrări de sudură şi de montaj in condiţii destul de grele, dar de bună calita­te, despre Ştefan Savu, delegat al serviciului C.T.C., despre Iosif Ha­­nea şi alţii. „Lucrez în cadrul serviciului de in­vestiţii al rafinăriei la recepţia uti­lajelor — ne declara tehnicianul Constantin Ramf. Sunt absolut obiec­tiv cînd afirm că utilajele de la „In­dependenţa" nu ne dau nici o băta­ie de cap. Sunt cele mai bune uti­laje". Alte aprecieri: Ing. GABRIEL VICIU, şeful secţiei instalaţie de distilaţie atmosferică. „In­secţia noastră cuptoarele sunt fă­cute de „Independenţa". Din punct de vedere al funcţionării, nimic de reproşat. Ca fapt negativ aş men­ţiona comportarea suporţilor de la cuptoare şi coturile de întoarcere. Ştiu că turnarea lor a făcut­ o altă uzină, dar uzina sibiană fiind execu­tantul principal nu trebuia să te ac­cepte. In rest o bună colaborare şi un răspuns prompt la toate solicită­rile". Ing. MARCEL NAVRAPESCU, de la secţia refacere catalitică: „Este u­­zina cu care nu am avut nici un necaz. Nu a fost nevoie de reme­dieri, nu au existat nepotriviri la montaj". VLAD GIURA, Inginer şef produc­ţie: „Cred că vi s-a spus că am a­­vut doar cîteva mici necazuri. In care uzina „Independenţa" nu a avut contribuţie directă. In rest ni s-a dat tot concursul. Sper că în etapa a Il-a de dezvoltare, pe care o începem în acest an şi pentru care a sosit deja de la Sibiu cuptorul 107 CI o să a­­vem aceeaşi colaborare fructuoasă". O veche beneficiară a produselor uzinei „Independenţa" este şi uzina chimică „Colorom" Codlea. Şi în a­­cest an aici au fost expediate sepa­ratoare, vase, filtre, recipienţi, schim­bătoare de căldură, cărucioare, us­­cătoare etc., produse ce depăşesc greutatea de 230 tone. „Noi primim de la uzina „Indepen­denţa" — ne spunea directorul uzi­­nei din Codlea, MIRON VULCU, a­­tît utilaje pentru dezvoltare, în ca­drul planului de Investiţii deci, cit şi pentru lucrările de întreţinere şi autoutilaje. In decursul anilor, între întreprinderile noastre s-au cimentat relaţii de colaborare reciprocă. , — Uzina „Independenţa" este fur­­­nizorul dv. de utilaje. Ce înţelegeţi atunci prin colaborare reciprocă? — Ştiţi cît de greu se procură cî­­teodată anumite materiale. Atunci cînd am avut nevoie de utilaje şi am cunoscut greutăţile uzinei în pri­vinţa procurării de materiale, motoa­re, aparate le-am dat şi noi tot con­cursul. De asemenea şi ei ne-au în­ţeles, de multe ori­­livrîndu-ne in a­­vans, sau schimbînd ordinea urgen­ţei livrării utilajelor. In relaţiile cu noi, uzina „Indepen­denţa" nu a încălcat niciodată disci­plina contractuală. Atunci cînd au apărut anumite nepotriviri, fisuri, au trimis imediat om pentru remedieri, dar şi aceasta în 10 ani poate s-a întîmplat de 2 ori, aşa că nu s-a a­juns niciodată la litigii. In conclu­zie vreau să vă spun că întotdeauna dintre toţi furnizorii am preferat pe „Independenţa" Sibiu. Transmiteţi vă rog, întregului colectiv, că doresc ca şi in viitor uzina să aibă aceleaşi calde aprecieri din partea tuturor beneficiarilor, spre binele nostru şi al Întregii economii. Ne-am oprit aici cu relatările be­neficiarilor uzinei „Independenţa" Trebuie să mărturisim că aceste a­precieri ne-au făcut o deosebită plă­cere şi sîntem convinşi că nimeni din judeţul nostru nu va parcurge aceste rînduri nepăsător. Sînt exem­ple concludente ale unei activităţi bine organizate, în care făuritorii bu­nurilor materiale sunt oameni bine pregătiţi, cu dragoste de muncă şi care îşi doresc ca firma uzinei lor să fie întotdeauna înscrisă numai cu majuscule. TKWTJJTK STBTYT­U* Unde este poziţia intransigentă a organi­zaţiei de partid faţă de lipsurile semnalate? Ne aflăm în perioada cînd se pre­limina bilanţul planului de stat pe anul in curs, ultimul din cincinal. O analiză sumară a felului cum se în­deplinesc indicatorii principali la fa­brica „Record“ din Sibiu pe lunile care au trecut ne face să tragem concluzia că planul nu va fi îndepli­nit integral. Acestea au fost motivele pentru care adunarea generală a co­muniştilor a găsit de cuviinţă să ana­lizeze cauzele rămînerilor în urmă. Analiza a arătat că, din cauza tim­pului nefavorabil, din luna mai, pe primele cinci luni ale anului s-a în­registrat o serioasă rămînere în ur­mă — peste 1 milion de cărămizi — faţă de prevederile de plan pe a­­ceastă perioadă. Cum era şi firesc, organizaţia de partid a luat încă de atunci hotărîrea ca, pe baza unor măsuri concrete, e­­ficiente, elaborate de comitetul de direcţie şi specialiştii fabricii să se treacă de urgenţă la recuperarea ră­­mînerilor în urmă, la îmbunătăţirea calităţii cărămizilor. Una dintre aceste măsuri se referea la punerea în ex­ploatare a drumului de acces dintre cariera de argilă şi nisip şi fabrică, măsură fără de care începerea pro­ducţiei era incertă. Comuniştii, au criticat însă „opera­tivitatea“ cu care s-a repus in func­ţiune drumul spre materia primă. O dată repusă in exploatare, cariera a dat bătaie de cap specialiştilor. Argila extrasă s-a dovedit total inutiliza­bilă datorită conţinutului ridicat de calcar. Din această cauză, o mare par­te din cărămida fabricată a trebuit să fie rebutată. Unul dintre parti­cipanţii la dezbatere a ţinut să arate că din lipsa unui laborator care să a­­nalizeze, prin sondaj, calitatea unor şarje, a materiei prime din carieră etc., s-a produs fenomenul arătat mai sus. Dar el remarca pe bună dreptate că „dealul de pămînt (argilă) dislocat din carieră a fost mutat în curtea fa- La fabrica de cărămidă „RECORD"­ bricii" (sub formă de cărămizi rebu­­tate). Datorită argilei necorespunză­­toare a trebuit să se revină la vechea carieră, lucru care a durat timp, iar timpul a muşcat din nou din produc­ţia fabricii şi aşa dereglată. La aceste neajunsuri s-a mai adă­ugat şi indisciplina tehnologică, care nici astăzi nu se respectă. Despre ce este vorba? Fabricarea unei cărămizi de bună calitate cere un anumit pro­ces tehnologic specific, un dozaj co­­respunzător de argilă-nisip, umezirea argilei în carieră și în alimentator (atunci cînd se impune) macerarea argilei etc. Din spusele specialiștilor acest lucru se face după metode, dacă se pot denumi m­etode, rudimentare şi nicidecum după reţete ştiinţifice, raţionale. Tocmai aici este cuiul lui Pepelea, remarcau comuniştii în a­­dunare. Nerespectarea dozajului de care am vorbit duc« »­ In prezent o calitate proastă a cărămizilor, la umflarea In continuare a procentului de rebuturi. Abateri de la tehnologie s-au con­statat şi la fazele de uscare a cără­mizilor, prin nerespectarea ritmului de încărcare şi descărcare a camere­lor de uscare, şi chiar la faza de ar­dere, unde se observă abateri de la normele prescrise in zonele de pre­­încălzire. Cum sunt posibile astfel de abateri de la disciplina tehnologică in con­diţiile unei producţii moderne? — Iată întrebarea firească care a stat in a­­tenţia adunării generale a comunişti­lor. In cazul acesta nu poate fi vorba decit de neglijenţa conducătorilor direcţi ai producţiei — maiştrii. Lă­­sînd procesul tehnologic să se desfă­şoare la voia întîmplării, era şi nor­mal să se ivească dereglări în fluxul tehnologic şi, ca atare, o proastă ca­litate a produselor. Culpa nu planea­ză insă numai asupra maiştrilor. Ea este şi a serviciului producţie, a me­canicului şef, a C.T.C. şi a conducerii unităţii, care au scăpat din mină bu­nul mers al producţiei. Nu este însă mai puţin adevărat că u­­nele lipsuri care au persistat în lu­nile trecute, persistă şi în prezent fără ca organizaţia de partid să se impună,­ să tragă la răspundere pe comuniştii puşi să conducă unitatea, indiferent în ce post s-ar afla. Scă­­pînd din mină firul exigenţei asupra îndeplinirii integrale a sarcinilor e­­conomice, organizaţia de partid se face vinovată în egală măsură cu conducerea întreprinderii de neîn­­deplinirea sarcinilor de producţie. Nu este admisibil ca măsurile stabilite, de comun acord, pentru recuperarea rămînerilor în urmă să nu fie respec­­tate. Fără îndoială unele greutăţi au fost pricinuite şi de constructori, care în acest timp au executat un mare volum de lucrări de investiţii pentru sporirea producţiei fabricii, dar acest lucru putea fi preîntîmpinat prin măsurile chibzuite luate în co­mun de beneficiar şi constructor. In aceste zile se dă bătălia pentru punerea în funcţiune a noi capacităţi de producţie. Este necesar ca orga­nizaţia de partid, conducerea între­prinderii să organizeze de aşa ma­nieră producţia încît toate rămînerile în urmă să fie recuperate pînă la sfîrşitul anului. Măsurile de ordin tehnologic-organizatoric vor trebui completate cu măsuri politice, care în final, să ducă la realizarea sarcinilor stabilite prin planul de stat pe anul în curs. I. NISTOR I ~$›! Elevele şi elevii Centrului şcolar textil din Cisnădie, şi-au început noul an Intr-o şcoală nouă Sunt cu adevărat expertize experţi cei trecuţi Este bine cunoscut faptul că în fa­ţa organelor de urmărire penală apar spre soluţionare probleme aparţinînd celor mai diverse domenii ale vieţii materiale şi spirituale. Unele din a­­ceste cauze nu pot fi rezolvate fără aportul unor oameni chemaţi să dea, din punctul de vedere exclusiv teh­nic, răspunsuri calificate, menite a ajuta la darea soluţiei celei mai juste. In acest sens, atît legislaţia­ penală cît şi cea civilă prevăd ca mijloc de probă expertiza, realizată de specia­lişti din domeniul respectiv. In tara noastră sunt organizate pe bază de lege sau funcţionînd In ca­drul unor instituţii cu muncă speci­fică corpul experţilor contabili judi­ciari — în cadrul Administraţiei fi­nanciare judeţene — şi Serviciul me­dico-legal, sub controlul­­Direcţiei sa­nitare judeţene. Pentru altfel de expertize, la fie­care instanţă judecătorească se află un tabel al experţilor tehnici, întoc­mit de Consiliul judeţean al sindica­telor. Cum e şi normal, aceste tabele pot suferi modificări, dacă e cazul, unul sau altul din aceşti specialişti putînd fi radiat dacă nu dă dovadă de competență, de corectitudine, de obiectivitate. O constatare generală te impune însă. Lucrările realizate pînă acum denotă a fi fost întocmite la nivelul calitativ cerut pentru a ajuta efectiv la înfăptuirea operei de dreptate, la stabilirea adevărului. Cu referire la expertizele contabile, mai ales, sunt de reţinut obiectivitatea concluziilor, operativitatea prezentării. Cu totul altfel stă situaţia în ca­zul altor categorii de expertize. Nu o dată sîntem puşi să constatăm o muncă puţin temeinică, concluzii e­­ronate, lipsă de promptitudine sau, ceea ce este deosebit de grav, lipsă de obiectivitate. Astfel, Serviciul medico-legal jude­ţean, a cărui competenţă profesională este apreciată în instanţe, dovedeşte adesea o slabă operativitate în întoc­mirea lucrărilor dispuse. Consecinţe­le sunt lesne de prevăzut şi cu un caracter nociv evident. In multe ca­zuri se impune ardinarea proceselor din lipsa lucrărilor, alteori lucrările sunt depuse abia în ziua termenului de judecată. Şi o situaţie şi alta sunt de natură a produce greutăţi instan­ţelor şi părţilor din proces, acestea din urmă fiind nevoite să iasă repe­tat din procesul muncii. In acest do­meniu, însă, mai negativ este faptul că în unele rapoarte depuse mai a­­les în cazul cererilor de amînare a e­­xecutării pedepsei — situaţii de ex­cepţie prevăzute de lege — unele con­cluzii sunt trase cu­ uşurinţă şi de re­gulă în favoarea condamnaţilor ce urmează a executa pedeapsa. Prin­­tr-un exemplu aş vrea să demonstrez cum nu ar trebui să se lucreze. Prin­­tr-o hotărîre judecătorească definiti­vă, numita Opriş Sora a fost con­damnată, alături de alţi 11 inculpaţi, la 12 ani închisoare pentru compli­­..citate la infracţiunea de delapidare. Inculpaţii în cauză sustrăseseră lînă de la Uzinele textile din Cisnădie în valoare de aproape 200 000 lei. La executarea pedepsei cea In cau­ză s-a internat­ în Spitalul de neuro­­psihiatrie Sibiu unde a’’rămas şi du­pă­ ce ultima cerere de amînare a executar pedepsei , s-a respins. Serviciul medico-legal judeţean Si­biu, în două lucrări trimise Judecă­toriei Sibiu, a conchis că cea în cau­ză­ faţă de „bolile de care suferă“ nu poate suporta regimul penitenciar. Cum s-a putut trage o asemenea con­cluzie? Ea urma urmei, fiecare om cinstit doreşte ca societatea noastră să fie curăţată de elemente descom­puse din punct de vedere moral, ce atentează la averea obştească sau particulară, la sănătatea şi integrita­tea corporală a altora, la nesocotirea regulilor de convieţuire socială. Este cert că pentru Opriş Sora era mai plăcută viaţa în libertate decît una privativă de libertate, răsplată pen­tru activitatea sa infracţională. De al­te boli, ce nu puteau fi tratate în re­ puncte de veden­ ţeaua sanitară a locurilor de deţi­nere, nu putea fi vorba. De altfel, după încarcerare, ce a avut loc des­tul­­de tîrziu, condamnata a suportat foarte bine noua situaţie, lucru con­statat de însuşi şeful comisiei de ex­pertiză (cel care, în scris, fusese de altă părere). Dar instanţele judecătoreşti şi în final adevărul întîmpină şi mai mari greutăţi atunci cînd e vorba de ex­pertizele tehnice, în materie de e­­valuări, circulaţie, topometrie etc. Cum arătam mai sus, experţii tehnici sunt desemnaţi şi comunicaţi instan­ţelor judecătoreşti de către Consiliul judeţean al sindicatelor. De la bun înce­put sunt pus în situaţia să conchid că a­­cest organ nu a avut pentru această problemă preocuparea necesară, că nu a tratat-o la nivelul importanţei ei. Deşi s-a stăruit pe lîngă Consiliul judeţean al sindicatelor totuşi lista experţilor a venit cu mare întîrziere şi incompletă, fără un număr sufi­cient de experţi şi din toate sectoa­rele. Dintre cei incluşi pe listă unii nu au calificarea necesară, ceea ce nu asigură un stimul între experţi pentru lucrări ,­bine documentate din punct de vedere ştiinţific, bazate pe o deplină obiectivitate. Este ştiut că judeţul Sibiu, datori­tă ponderii sale economice, are spe­cialişti numeroşi în toate sectoarele aşa încît se puteau recruta cele mai bune elemente, cu pregătire superioa­ră, cadre de bază la locul lor de mun­că, cu o conduită ireproşabilă. Au fost însă incluşi pe lista exper­ţilor, oameni ce nu au nici cel puţin calificarea necesară pentru domeniul în care sunt desemnaţi a expertiza (lucrări de topometrie execută cineva a cărui pregătire principală este... teologia, lucrări privind circulaţia auto un altul, cu pregătire... juridi­că, spaţiu locativ cu aceeaşi pregăti­re etc.). Unii din experţii desemnaţi şi-au format din această îndeletnicire o preocupare de bază, care aduce desi­gur venituri importante, uneori chiar dintre acelea ce scapă impunerilor prevăzute de legile în vigoare. Nu ra­re sunt cazurile în care experţii Ni­­colescu Victor, Gheorghe­­ Dijmăres­­cu efectuează măsurători, în special în mediul rural, pentru care încasea­ză însemnate sume. Astfel de măsu­rători neordonate de instanţe fac ca unele rezultate să ducă la introduce­rea unor procese între oameni care tot timpul s-au înţeles bine, dar de­vin subit duşmani. Pentru astfel de preocupări Consiliul judeţean al sindi­catelor a fost sesizat spre a-l radia pe expertul Nicolescu Victor de pe listă, dar această cerere a instanţei a ră­mas fără rezultat (? !). Starea de lucruri expusă face ca în multe dosare să existe contradic­ţii vădite între concluziile experţilor multe din acestea fiind date în ra­port cu interesele celui ce a solici­tat lucrarea. Nici un alt exemplu nu-i mai nimerit pentru a proba unde du­ce lipsa de obiectivitate a „expertu­lui“. Conducerea partidului şi statului nostru, examinînd cu deosebită aten­ţie evoluţia raporturilor sociale, sta­rea infracţională, comportarea ele­mentelor antisociale, a întreprins mai multe măsuri menite să asigure creş­terea eficienţei actelor normative în general, a reglementării juridice, ast­fel încît măsurile luate­ să constituie un exemplu de prevenire şi discipli­nă pentru fiecare. In repetate rîn­duri a fost veştejită atitudinea de to­leranţă şi cocoloşire a faptelor, ati­tudinea lipsită de exigenţă din par­tea unor organe de stat şi a unor, persoane faţă de cei care încalcă le­gile statului nostru. Documentele Congreselor al IX-lea şi al X-lea ale P.C.R. au trasat sar­cina îmbunătăţirii reglementării juri­dice, ceea ce în mare parte s-a dus la îndeplinire, dar rămîne pentru or­ganele de stat, organizaţiile de masă şi obşteşti, pentru toţi­­funcţionarii şi cetăţenii să depună eforturi, aşa cum se constată la marea majoritate, pent­­ru aplicarea în practică a prescrip­ţiilor legale. Este deosebit de impor­tant ca procesul complex de perfec­ţionare continuă a întregii activităţi de stat şi juridice, în contextul preo­cupărilor generale pentru ridicarea patriei pe noi culmi ale progresului şi civilizaţiei socialiste, să beneficieze de aportul integral al tuturor orga­nelor, al tuturor cetăţenilor. NICOLAE MALAU vicepreşedinte al Tribunalului ju­deţean Sibiu pentru instanţele de să facă judecată ?­ e / Aspect din atelierul de creaţie al fabricii .13 Decembrie" din Sibiu Pag. I --------------------------------------­ Nou an învăţămînt în viaţa şco­lilor militare sibiene Integrat« In efervescenţa cul­tural-ştiinţifică a Sibiului, Şcoala militară de ofiţeri activi „Nicolae Bălcescu" şi Şcoala militară de maiştri şi subofiţeri „Gh. Lazăr" au inaugurat ieri deschiderea noului an de învăţămînt. La festivitate au participat ge­nerali şi ofiţeri superiori din con­ducerea armatei, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Moment cu neşterse rezonanţe în şlefuirea personalităţii viitori­lor ofiţeri, maiştri militari şi sub­ofiţeri. Începutul noului an de Învăţămînt a constituit încă ult prilej pentru cadrele şi elevii Şcolii militare de ofiţeri activi „Nicolae Bălcescu“ şi ai Şcolii militare de maiştri şi subofiţeri „Gh. Lazăr“ de a-şi exprima ho­­tărârea unanimă de a nu precupeţi nici un efort pentru a da viaţă cerinţelor programatice cuprinse în salutul Comitetului Central al P.C.R., Consiliului de Stat şi Con­siliului de Miniştri, adresat ca­drelor didactice şi elevilor din întreaga ţară cu prilejul deschi­derii noului an şcolar. Marca V. NEGHINA Produse noi In cadrul secţiei lemn a Între­prinderii AMET Sibiu s-au pro­iectat şi realizat două noi tipuri de camere combinate. Este vorba de tipul AMET şi JUNIOR. Pri­­­mul este o variantă Îmbunătăţită a camerei combinate tip Păltiniş. Se caracterizează prin dimensiuni mai mici, ceea ce permite adap­tabilitatea cu mai multă uşurinţă la blocurile cu confort redus, are un consum de cherestea scăzut, fiind construit în mare parte din sticlă şi oglindă, iar piesele se­parate creează posibilitatea mon­tării lor în orice formă. Tipul Junior, ceva mai tineresc, se compune din două canapele de colţ, o masă fante­zi, două foto­lii, patru scaune şi un dulap cu linie modernă. Tot în cadrul acestei Întreprin­deri s-au mai executat două noi tipuri de canapele care pot fi u­­tilizate şi pentru dormit, un fo­toliu tip Sibiu II — variantă Îm­bunătăţită a tipului Sibiu. Un nou bloc dat în folosință In cursul zilei de ieri, cartierul Ţiglarilor s-a mărit, o dată cu da­rea în funcţiune a unui nou bloc cu 80 de apartamente. Este vorba de blocul C 1. Numai în cursul acestui an, aici s-au dat în folo­sinţă două blocuri ce însumează 90 apartamente — B 3 şi B 4 şi o şcoală generală cu 8 săli de clasă. Până la sfîrşitul anului vor fi terminate blocul C2, un bloc al I.J.C.M.-ului şi 80 de garsoniere. V !

Next