Tribuna Sibiului, septembrie 1970 (Anul 3, nr. 785-810)

1970-09-18 / nr. 800

ORGAN­IAIII COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Răspundere pentru întreaga activitate din comună Sfera de preocupări a comitetelor comunale de partid este extrem de întinsă. Ele sunt chemate, potrivit statutului, să conducă întreaga mun­că de partid din raza lor de activi­tate, să asigure înfăptuirea rolului conducător al partidului în toate do­meniile muncii politice, vieţii econo­mice, administrative, cultural-educa­tive etc. Comitetele comunale de partid or­ganizează aplicarea directivelor şi hotăririlor partidului, controlează şi îndrumă organele de stat şi econo­mice locale în îndeplinirea planului de stat privind dezvoltarea econo­mică şi social-culturală a localităţii respective, veghează la întărirea democraţiei şi a legalităţii socialiste. Aşadar nu există sector de acti­vitate în cadrul unei comune, care să nu intre în sfera de preocupări a comitetelor comunale de partid. Preocuparea de căpetenie— dezvol­tarea agriculturii Una din sarcinile de căpetenie ale comitetului comunal de partid din comuna Slimnic este cea legată de dezvoltarea agriculturii, de ridicarea pe o treaptă superioară a rezultate­lor obţinute de unităţile agricole din raza sa de preocupări In acest scop, in calitate de organ politic condu­cător, comitetul comunal de partid a iniţiat acţiuni eficiente pe linia creş­terii efectivului de animale şi a pro­ducţiei de lapte, îndeplinirea planu­rilor de producţie în cele două C.A.P. din Ruşi şi Slimnic, a obli­gaţiilor contractuale etc. Măsurile politice întreprinse, resursele desco­perite au permis cooperatorilor din Slimnic să-şi completeze efectivul de animale, mai puţin cel al vacilor de lapte. In acest sens există în con­tinuare o preocupare din partea con­siliului de conducere din C.A.P. pentru cumpărări de animale, pentru trecerea unor juninci gestante din producţie proprie la lotul matcă. Cu toate acestea, comitetul de partid a ajuns la concluzia că planul pentru lotul matcă la vaci nu se va asigu­ra dacă nu se vor lua şi alte mă­suri. Astfel s-a dat indicaţia ca o parte din tineretul bovin care nu prezintă semnalmentele unor anima­le de mare productivitate, cit şi va­cile mai puţin productive să fie schimbate prin bazele I.R.I.C. De un real folos pentru creşterea producţiei de lapte în C.A.P. a fost studiul întreprins de comisia econo­mică a comitetului de partid, în ca­re au fost cooptaţi specialişti din diverse sectoare de activitate. Astfel studiul privind introducerea apei în grajduri a început să se materiali­zeze, lucru ce va contribui fără doar şi poate la sporirea producţiei de lapte. în ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor contractuale s-au între­prins largi acţiuni politice de masă pentru a mobiliza cooperatorii să-şi reevalueze resursele şi posibilităţile de livrare către stat a cantităţilor de cereale şi carne contractate. In urma analizei desfăşurate de comite­tul comunal de partid s-a constatat că planul prevăzut la grîu şi orz a fost îndeplinit integral, ba chiar de­păşit cu aproape un vagon. în sta­diu avansat se stă şi cu îndeplini­rea angajamentelor contractuale la producţia de carne. Astfel, pînă în prezent s-au predat statului 318 bo­vine şi 122 porci graşi. Trebuie arătat că munca comite­tului de partid s-a concentrat spre ceea ce este esenţial în momentul de faţă, pregătirea în cele mai bu­ne condiţii a campaniei de însămîn­­ţări. Fiecare membru al comitetului de partid a fost repartizat să răs­pundă de cite o acţiune mai impor­tantă şi ca urmare, rezultatele au în­ceput să se vadă. încă din prima D/A a declanşării acţiunii, zeci de ate­laje şi remorci au început transpor­tul masiv al îngrăşămintelor natura­le. Totodată pentru a se crea un bun pat germinativ culturilor ce ur­mează să fie semănate s-au fertili­zat cu îngrăşăminte chimice peste 140 hectare de teren. Sămînţa a fost selectată, iar în prezent i se încear­că puterea de germinaţie. Acestor lucrări cit şi celor care urmează să fie efectuate li se dă cea mai mare atenţie, deoarece de buna calitate a lor, de timpul optim în care se va însămînţa depinde producţia anului viitor. Acţiuni edilitar-gos­­podăreşti eficiente In mod firesc activitatea comitetu­lui comunal de partid — ne relata Dumitru Cojocaru, secretar — se răsfrînge şi spre alte acţiuni, de pil­(Continuare în pag. a 111-a) I. NISTOR Instalaţia de deshidratare a legumelor din Dumbrăveni. In imagine: ambalarea produselor DRESDA - oraş pe malul Elbei la Bad Schandau ne îmbar­căm pe o navă a Flotei Albe. Destinaţia — Dresda. Coborîm pe firul Elbei din aşa-numita Elveţie Saxonă, străbătînd cîte­­va defileuri stîncoase deosebit de pitoreşti şi, după puţin timp, în faţa ochilor se deschide va­lea largă a celei mai importante zone industriale din regiune. Aici, de-o parte şi de alta a­­ malurilor, de la Pirna şi pînă la Meissen, se desfăşoară într-o salbă gigantică siluetele a zeci de întreprinderi de diferite fon­duri apreciabile. In 12 ani, de exemplu, locuitorii Dresdei au r­t,­­ prestat peste 35 milioane ore de muncă voluntară pentru re­clădirea oraşului. Statul a alo­cat, în acelaşi scop, cca 85 mi­lioane mărci anual. 60 de mi­lioane mărci au fost alocate nu­mai pentru reconstrucţia monu­mentelor cultural-istorice. E­­forturile depuse s-au concreti­zat. 90 000 locuinţe avariate în bombardament au fost redate locatarilor. Peste 40 000 de fa­milii s-au mutat în locuinţe noi, construite în anii puterii popu­lare. In prezent este in curs de realizare planul de reconstruc­ţie a centrului oraşului, plan ce ţine seama de caracteristicile a­­cestui adevărat oraş-muzeu. Clădirile istorice, între care Zwingerul, Albertinumul, Ca­tedrala şi altele au renăscut­ din propria cenuşă, etalîndu-şi din nou splendoarea. Ele au fost reclădite după vechile pla­ (Continuare în pag. a IV-a) VASILE CRIŞU Cooperatorii din Laslea mun­cesc intens pentru a strînge şi depozita în bune condiţii can­tităţi cit mai mari de fînuri ... „Prea puţin la lucru, mai mult la plimbare“, spune preşedintele coo­perativei agricole din Axente Sever, tovarăşul Martin Füger, sintetizind o situaţie. Credem că nu mai este ne­cesar să precizăm despre ce situaţie s-au afirmat cele de mai sus. Şi spe­cialista unităţii, inginera Smaranda Popa, ne-a relatat unele amănunte semnificative pentru modul în care se desfăşoară activitatea secţiei de mecanizare care deserveşte cooperati­va agricolă din Axente Sever. Din cele 14 tractoare, doar şase sunt fo­losite la diferite lucrări în cadrul u­­nităţii. Spunem „la diferite lucrări“ şi nu „la pregătirea însămînţărilor“ avînd motive bine întemeiate. Ingine­ra Smaranda Popa ne informează că toate cele şase tractoare, aflate în stare de funcţionare, lucrează IN­TENS la pregătirea terenului pentru insămînţări (3), la însilozări (2) şi ba­lotat paie (1). Nu a trebuit să pără­sim sediul unităţii pentru a afla că mecanizatorul Avram Cătană, repar­tizat la balotat paie, umbla după o curea de transmisie, fără de care tractorul nu putea intra în lucru. Şi acest lucru se întîmpla la ora 11. însoţit de inginera şi preşedintele unităţii, am dorit să vedem în lucru pe mecanizatorii de la Şuala. Con­form afirmaţiilor inginerei, mecaniza­torul Mihail Kok lucra de zor la a­­rat, iar coechipierul său, Gheorghe Bălan, la aplicat îngrăşăminte chimi­ce. Brigadierul de cimp din Şoaia, Gustav Draser, ne-a „demonstrat — negru pe alb" că am făcut o depla­sare inutilă: Mihail Kok — lucra la trasul unor lemne necesare construc­ţiei grajdului de la Şoaia, iar Gh. Bălan... a sosit, a stricat maşina şi a plecat... la Axente Sever. Şi ingi­nera ne-a relatat, în treacăt, despre greutăţile întîmpinate de conducerea unităţii în privinţa aplicării îngrăşă­mintelor chimice, lucrare la executa­rea căreia mecanizator­ii, după pr­o­­priile lor afirmaţii, nu ar fi stimu­laţi în suficientă măsură... La brigada din Şoala trebuie se­mănat griul pe 120 hectare, orzul pe 15, secara pe 5, cu toate că în momen­tul de faţă nu este pregătit nici un hectar pentru semănat. Pe întreaga unitate s-au făcut arături pe 150 hec­tare (din indicatorul planificat de 460 hectare). Dacă se are în vedere însă că, după cum afirmă specialista uni­tăţii, pentru Insăminţare va trebui să fie arat din nou terenul, este limpe­de că pregătirea însămînţărilor la Axente Sever se află încă... „în faşă“. Iar perioada Insămînţărilor bate la uşă... Deşi la Hoghilag s-a semănat seca­ra pe 15 hectare şi orzul pe 8, deşi este pregătit terenul pe încă 40 hec­tare, iar arături pentru insămînţări s-au mai efectuat pe alte 50, este ne­cesar ca şi mecanizatorii de aici să-şi înzecească eforturile pentru executa­rea la timp şi de calitate a lucrări­lor agricole de sezon. Facem această afirmaţie bazîndu-ne pe faptul că şi la Hoghilag mecanizatorii mai au o­­biceiul de a merge la prînz acasă, cale de 5—6 km. Mecanizatorul I. Ed­­vos, care după afirmaţiile preşedin­telui unităţii, tovarăşul Reinhold Den­­ghel, trebuia să fie la arat în hota­rul „Movile“, la ora 13 se găsea a­­casă, la Prod, la 6 km de locul de muncă. Şi încă un aspect al organi­zării muncii la Hoghilag. Căutînd în sertare dosarele de campanie, preşe­dintele unităţii ne-a arătat „planul de muncă“ pentru ziua de 16 septembrie. Pe o foaie de registru sta scris ma­re: „Plan de muncă". Atît. Am aflat apoi că specialista unităţii, inginera Elena Imre, a lipsit seara de la şe­dinţa de întocmire a planului zilnic de muncă şi că acest „obicei“ are toate şansele să devină practică. Tot preşedintele afirmă că inginera vine în unitate la ora 7, pleacă acasă, la Dumbrăveni, la orele 12—13 şi se mai întoarce (dacă se mai întoarce!) la orele 17—18. Considerăm că tînăra in­gineră de la Hoghilag trebuie să în­veţe (chiar şi din propriile ei lipsuri) că organizarea muncii nu se poate face... de la distanţă. Reuşita campaniei agricole de toam­nă reclamă seriozitate şi responsabi­litate faţă de sarcinile încredinţate atît mecanizatorilor, cit şi celorlalţi oameni care îşi desfăşoară activitatea in agricultură. Numai conjugarea e­­forturilor tuturora va asigura îndepli­nirea exemplară a îndatoririlor de o­­noare ale lucrătorilor de pe ogoare, îndatoriri care în aceste zile se nu­mesc executarea arăturilor de bună calitate, efectuarea însămînţărilor la un înalt nivel agrotehnic. GH. GRADIN­ARU La pregătirea însămînţărilor, în unele cooperative agricole „Un tractor, două tractoare..." Încăperea industrială In care intrasem nu avea la prima vedere nimic comun cu mecanica. Şi to­tuşi specificul o desemna clar: mecanică fină. Omul care mă con­ducea, tehnicianul dispecer Nico­­lae Barac, m-a lăsat să privesc­­ citeva momente fără să-mi dea nici o explicaţie. Necunoscutul in care pătrunsesem începea de aici, ele la primul pas în mica hală cu aspect foarte curat şi, în compa­raţie cu celelalte hale ale uzinei, liniştit. Liniştit cu tot zumzetul uniform al aparatelor de control sau al minipolizoarelor. Aici, in acest atelier de montaj prindeau viaţă „ceasornicele“ care trans­formau în cifre viteza şi spaţiul. Pe mesele de lucru ale montato­­rilor aşezaţi pe scaune ca nişte elevi cuminţi, poposeau piese mi­nuscule care, după o scurtă pre­lucrare, înaintau în flux de­­ la masă la masă. Frunţile erau aple­cate asupra tamburilor că nişte mosoraşe negre pe care au fost înşirate uniform cifre imaculate sau asupra carcaselor în interio­rul cărora inimile viitoarelor a­­parate de bord mai aveau puţin pînă să bată. Totul, de la scale, ace indicatoare, magneţi circulari, roţi dinţate cu module foarte mici etc. şi pînă la părul (arcul spiral) asemănător ceasornicelor, mă transpunea într-o lume a dimen­siunilor reduse. Mă aflam în hala de montaj a vitezometrelor şi furometrelor din cadrul uzinei Balanţa. Curiozita­tea pe care o încercasem de atî­­tea ori în copilărie în faţa unor astfel de aparate de bord începea să fie încetul cu încetul satisfă­cută de ceea ce vedeam. Fără a porni pe un anumit ti­r, am înce­put să privesc în dreapta şi în stîrîga difersele piese care in­stituiau­ anatomia de metal şi e­­bonită a vitezometrelor. Deodată, atenţia mi-a fost atrasă către un colţ al halei în care, fixate pe un panou, mai multe vitezometre e­­rau verificate în acelaşi timp. In faţa bancului de etalonare, o tînără dirija operaţia, concentrîn- MWWWWWAWWWWWWW. File de reportaj WWWWWWWIWWWWWWI- ■ du-şi totodată atenţia asupra ce­lor 24 de vitezometre înşirate pa­ralel. Încercarea s-a repetat de citeva ori. Toate vitezometrele a­­rătau aceeaşi cifră ca şi aparatul etalon. Alături de acest panou, un altul ceva mai mic, aştepta cu 12 vitezometre montate pen­tru încercare să fie pus în func­ţiune. Abia cină am privit-o cu mai multă atenţie pe tînăra con­troloare de calitate mi-am dat seama că mesele de montaj erau ocupate în majoritate de femei. Tinere alături de femei mai în vîrstă îşi concentrau privirile a­­supra obiectivelor minuscule din faţa lor. Atmosfera de muncă era completată de lumina clară a unei dimineţi de toamnă ce pă­trundea prin ferestrele spaţioase ale halei. M-am oprit la o masă şi am privit la munca plină de migală pe care o îndeplinea o fe­meie între două vîrste. Ea execută, o operaţie de ale­zare la un kilometraj. Şeful de e­­chipă, Nicolae Fleşeriu, mi-o re­comandase ca pe una dintre cele mai bune muncitoare. Am încer­cat, iară a o întrerupe din lucru, să aflu g­rndurile Măriei Scutea. Femeia de 33 de ani lucra la vi­­tezomerie de la înfiinţarea sec­ţiei, din 1965. Munca pe care o face îi place foarte mult. Despre munca lor şi fruntaşele în­ pro­ducţie Lucreţia Nistor, Iuliana Marton sau Ileana Ion mi-au vor­bit cu mult suflet. În felul acesta, tainele vitezometrului au început să se destrame pentru mine. Ci­neva a încercat să-mi explice principiul fizic în baza căruia funcţionează aceste aparate în­­tîlnite pe autocamioane, autobuze, tractoare sau motorete. Dar, ase­meni unui copil, privirile îmi erau furate de scalele gradate cu roşu sau negru, pe care acul indicator alerga de la cifră la cifră. Am încercat să-mi închipui mulţimea de vitezometre văzute la bordul unor maşini. Sentimen­tul de viteză şi spaţiu începea să mă copleşească. Relaţia dintre a­­ceste două mărimi fizice trecea mai întîi prin mîinile acestor fe­­mei-lăcătuş care lăsară cîte ceva din sensibilitatea­­lor în ceasorni­cele măsurătoare de spaţii şi vi­teze, de drumuri şi vieţi. NICOLAE PETRU Ceasornicele spaţiului ANUL III nr. 800 VINERI 18 septembrie 1970 4 pagini 30 Bani Intilnirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU cu specialişti din domeniul tehnicii electronice de calcul şi informaticii electronice . Joi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, s-a întîlnit într-o consfătuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specialişti din do­meniul tehnicii de calcul şi prelu­crării automate a datelor, oameni de ştiinţa, cadre didactice din învăţă­­mîntul superior, directori şi ingineri şefi din mari întreprinderi. Au luat parte tovarăşii Ilie Ver­deţ, Manea Mănescu, precum şi con­ducători ai unor ministere economice şi instituţii centrale. Cu acest prilej au fost analizate stadiul şi aspectele principale ale aplicării tehnicii electronice de cal­cul în activitatea de conducere şi planificare a economiei, precum şi în gestiunea întreprinderilor. In cadrul discuţiilor s-a examinat, modul de înfăptuire a programului de înzestrare a economiei naţionale cu echipamente de calcul, pentru perioada anilor 1967—1970. Au fost subliniate realizările obţinute în crearea premiselor necesare intro­ducerii informaticii în economie. S-a înfăţişat experienţa acumulată pînă acum în utilizarea calculatoarelor e­­lectronice în gestiunea economică, in conducerea şi dirijarea unor procese tehnologice, rezultatele dobîndite pe această cale în funcţionarea inten­sivă a utilajelor, creşterea producti­vităţii, calităţii produselor, eficien­ţei economice a producţiei. Totodată au fost scoase în evidenţă unele probleme care se cer a fi soluţionate în vederea folosirii pe scară mai largă a calculatoarelor electronice. Vorbitorii au făcut numeroase pro­puneri pentru îmbunătăţirea dotării cu tehnică modernă de­ calcul, orga­nizarea mai bună a muncii, accele­rarea lucrărilor de simplificare şi raţionalizare a evidenţelor, extinde­rea aplicaţiilor matematicii şi ciber­neticii, a prelucrării automate a da­telor. O atenţie deosebită a fost a­­cordată elaborării de programe de calcul, utilizării la întreaga capaci­tate a calculatoarelor existente, re­zolvarea în mai bune condiţii a pro­blemelor activităţii economice. Un loc important în discuţii l-a ocupat problema pregătirii cadrelor pentru informatică — analişti, pro­gramatori, operatori — făcîndu-se unele propuneri privind cutie şi m­r­­surile de asigurare a necesarului de specialişti. S-a relevat însemnătatea şi necesitatea intensificării eforturilor pentru asimilarea şi dezvoltarea fa­bricaţiei în ţara noastră a calcula­toarelor electronice şi altor echipa­mente moderne de calcul. Participanţii au exprimat hotărîrea lor de a depune toate eforturile pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului în scopul perfecţionării sistemului informaţional economic. Luînd cuvîntul în concluzie, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a apreciat rezultatele obţinute pe linia introdu­cerii şi aplicării tehnicii electronice de calcul în economia noastră na­ţională şi a indicat orientările de bază pentru îmbunătăţirea şi dezvol­tarea activităţii în acest domeniu, corespunzător cerinţelor actuale şi de perspectivă. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea e­­laborării şi promovării unei concepţii unitare în realizarea sistemului na­ţional de informatică şi conducere care să asigure legătura organică între informatică şi decizie la toate nivelele activităţii economice. Tot­odată, a recomandat ca în etapa i­­mediat următoare să se asigure dez­voltarea unui număr de centre de calcul teritoriale, puternice, capabile să răspundă prompt nevoilor unită­ţilor economice. De asemenea, a re­levat necesitatea unei mai bune co­ordonări a întregii activităţi din a­­cest domeniu, creării unui cadru or­ganizatoric corespunzător, care să permită concentrarea şi folosirea ra­ţională a tuturor forţelor în vederea realizării obiectivelor propuse. Secretarul general al partidului a arătat că accentul trebuie pus, în primul rînd, pe informatica procesu­lui de producţie, pe rezolvarea efec­tivă, cu ajutorul calculatoarelor şi ciberneticii, a problemelor planifică­rii şi conducerii activităţii producti­ve, a aprovizionării tehnico-materia­­le şi desfacerii produselor. In conti­nuare, a subliniat necesitatea de a se realiza, cu ajutorul calculatoare­lor electronice, conducerea procese­lor de producţie şi gestiunea com­pletă a cîtorva uzine importante, a­­sigurîndu-li-se dotarea corespunză­toare, iar pe baza rezultatelor obţi­nute să se treacă la extinderea şi în alte întreprinderi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a atras atenţia că în a­­cest scop se impune luarea măsurilor pregătitoare adecvate. O deosebită importanţă va trebui să se acorde statisticii, căreia îi revine un rol primordial în realizarea sistemului informaţional al întregii economii naţionale. în ce priveşte pregătirea cadrelor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indi­cat o serie de măsuri pentru forma­rea în continuare a necesarului de specialişti potrivit ritmului de dota­re cu echipamente de calcul în anii următori. In acelaşi timp, a subliniat că toate cadrele cu munci de răs­pundere din economie, din aparatul de partid şi de stat, trebuie să-şi în­suşească elementele de bază ale in­formaticii moderne, pentru a putea folosi cit mai eficient avantajele a­­cesteia în activitatea de conducere. Totodată, a arătat că, atît­ în con­strucţia de maşini de calcul, cit şi in informatică, este necesară inten­sificarea cercetării ştiinţifice proprii, aplicarea mai rapidă în practică a rezultatelor obţinute, studierea şi va­lorificarea experienţei avansate pe plan internaţional. In lumina rolului cresc­înd pe care urmează să-l capete informatica in asigurarea progresului economic al ţării noastre, secretarul general al partidului a trasat sarcina ca, în ve­derea realizării sistemului naţional, de informatică şi conducere, să se elaboreze un program pe deceniul 1971—1980 privind înzestrarea între­prinderilor și centrelor de calcul cu maşini și echipamente electronice, pregătirea cadrelor necesare; obiec­tivele prevăzute pentru perioada 1971—1975 vor face parte integrantă din planul cincinal de dezvoltare a economiei naţionale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat că in tara noastră s-a for­mat un fond de cadre capabile să asigure introducerea mai rapidă a informaticii în economie, că unind toate forţele de care dispunem, vom putea îndeplini în bune condiţiuni obiectivele din acest domeniu de activitate. In încheiere, secretarul general al partidului şi-a exprimat convingerea că specialiştii în informatică îşi vor pune întreaga pricepere şi putere de muncă în slujba înfăptuirii impor­tantelor sarcini ce le revin, contri­buind astfel la procesul general de modernizare a economiei naționale, la propășirea patriei noastre socia­liste. * (Continuare în pag a II-a) V. BARBU ECONOMISIREA MATERI­ALELOR ÎNGREUNATĂ DE INERŢIA TEHNOLOGICĂ prindem­ să se afle gospodărirea cit mai raţională a fondului de materii prime — condiţie principală a ridi­cării continue a eficienţei economice. Micşorarea în permanenţă a cheltu­ielilor de producţie, mai ales pe ca­lea folosirii judicioase şi valorificării la un înalt grad a materiilor şi ma­terialelor a devenit astăzi un impera­tiv major. Este suficient să amintim că pentru 1970 reducerea numai cu o jumătate­­de procent a volumului cheltuielilor materiale echivalează cu un spor al venitului naţional de a­­proape 1,5 miliarde lei. Avînd în vedere aceste considera­ţii ne-am oprit la întreprinderea si­­biana I.R.U.M., producătoare de uti­laje pentru industria forestieră, unde materialele de bază sunt oţelurile la­minate sau turnate, fonta de diverse calităţi, bronzul, aluminiul şi alte me­tale neferoase. în mai mică măsură se consumă aici lemnul (doar la modele, ambalaje sau diverse mese care com­pletează anumite părţi ale utilajului). Primul aspect care ne-a interesat a fost cel legat de normele de con­sum, adică am urmărit calitatea lor, felul în care oglindesc posibilităţile reale din întreprindere, necesităţile fiecărui produs în parte, în compa­raţie cu ultimele cuceriri ale ştiin­ţei şi­ tehnicii pe plan mondial. De la început, ing. Ion­ Chivoiu, şeful serviciului tehnic al întreprinderii, cu care am stat de vorbă, a ţinut După cum se ştie, în repetate rîn­­duri, conducerea de partid şi de stat a recomandat ca în atenţia tuturor colectivelor de salariaţi din între­

Next