Tribuna Sibiului, septembrie 1970 (Anul 3, nr. 785-810)

1970-09-19 / nr. 801

Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu in judeţul Mureş Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliu­lui de Stat, a făcut în după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în judeţul Mureş. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Vasile Patilineţ, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Băneasa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au fost salutaţi de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajo­­vici, Mihai Gere, Ion Iliescu şi Ion Ioniţă. Sînt numai patru luni de cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu se afla în mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile mureşene. Era în perioada în care apele Mureşu­lui şi Tîrnavei, crescute dincolo de limita oricărei închipuiri, se re­vărsau sălbatic, distrugînd aşezări omeneşti, căi de comunicaţii, im­portante obiective economice. Pre­zenţa în mijlocul cetăţenilor a con­ducătorului partidului şi statului a avut efecte tonifiante inestimabile, cuvintele de îmbărbătare, îndem­nurile şi indicaţiile practice ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu mo­­bilizînd energiile, dînd încredere şi putere. Vizita în judeţ începe cu însăşi frumoasa şi vechea cetate a chi­miei, combinatul din Tirnăveni. La intrarea în întreprindere, to­varăşul Nicolae Ceauşescu şi cei­lalţi conducători de partid şi de stat sunt salutaţi de adjunctul mi­nistrului industriei chimice, Ştefan Kiss, de colectivul de conducere al combinatului. Sute de chimişti a­­plaudă îndelung pe oaspeţi. Din rîndul lor se desprinde un grup de tineri care dăruiesc — semn de dragoste şi stimă — frumoase bu­chete de flori. Directorul general al Grupului industrial de chimie Tirnăveni, in­ginerul Bujor Roşea, informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu că prin eforturile eroice a mii de oameni, în luna iulie au intrat în circuitul productiv ultimele in­stalaţii ale acestei Unităţi, între­prinderea cea mai grav afectată din judeţ, de inundaţii. Pierderile au fost mari, însă prin muncă per­severentă, încordată, continuă au fost­ realizate­ încă la­ sfîrşitul lu­nii iulie sarcinile de plan ale ac­tualului cincinal. Combinatul lucrează în prezent cu întreaga capacitate proiectată, iar în unele secţii, datorită moder­nizării introduse o dată cu repu­nerea în funcţiune a instalaţiilor şi proceselor tehnologice, se rea­lizează o producţie mai mare decit înainte de calamităţi. Aceasta cre­ează posibilitatea ca pînă la sfîr­şitul anului chimiştii de aici să ob­ţină o producţie suplimentară de circa 10 milioane lei. Se vizitează cuptoarele de car­bid — principalul produs al com­binatului. La cuptorul nr. 6 — noul obiec­tiv al combinatului aflat în con­strucţie — se face un scurt po­pas. Oaspeţii sunt informaţi că a­­ceastă lucrare se desfăşoară con­form graficelor la zi, ea urmînd, conform angajamentului construc­torilor, să fie pusă în funcţiune cu o lună mai devreme. Noul cuptor va mări producţia de carbid a com­binatului cu 82 000 tone anual. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a­­dresează colectivului Combinatului chimic din Tirnăveni calde felici­tări pentru spiritul de abnegaţie de care dă dovadă în rezolvarea sarcinilor prezente şi de viitor ale acestei mari întreprinderi. Colectivul de conducere al com­binatului, muncitorii se angajează să nu precupeţească nici un efort pentru ca obiectivele ce le revin în cadrul noului plan cincinal să fie îndeplinite exemplar. La plecarea din Tirnăveni, lo­cuitorii oraşului aduc mulţumirile lor călduroase conducerii partidu­lui şi statului pentru grija şi aju­torul acordat în zilele de grea în­cercare din luna mai, pentru şter­gerea rănilor pricinuite de inun­daţii şi revenirea la normal a vie­ţii in toate compartimentele ei. Se aud urări în cinstea Partidului Comunist Român, se scandează cu căldură P.C.R. — Ceauşescu, Ceauşescu — P.C.R. De la Tirnăveni, oaspeţii s-au îndreptat spre îngrăşătoria de bo­vine aparţinînd întreprinderii agri­cole de stat din Iernut. Aici, în faţa unor planşe se prezintă date cu privire la baza materială a complexului, organizarea produc­ţiei, realizările obţinute. In cursul vizitei se dau informa­ţii detaliate asupra capacităţii de adăpostire a complexului (8 400 locuri), asupra tehnologiei care permite ca în cursul unui an de producţie să se obţină 9 600 viţei îngrăşaţi precoce de la greutatea de 45 kg pînă la 350 kg în timp de maximum 300 zile. Specialiştii complexului prezintă, de aseme­nea, ca pe o realizare importantă dotarea cu utilaje de concepţie şi fabricaţie exclusiv românească, a­­doptarea unor soluţii originale ca­re au permis obţinerea unor eco­nomii considerabile. Tovarăşul Ceauşescu apreciază eforturile depuse de specialişti, e­­ficienţa unora dintre soluţiile a­­doptate şi recomandă ca în extin­derea întreprinderilor de felul ce­lor de la Iernut să se aibă în ve­dere realizarea treptată a construc­ţiilor în funcţie de posibilităţile materiale şi financiare. De aseme­nea, pornind de la experienţa e­­xistentă în alte judeţe ale ţării, printre care judeţul Argeş, privind colaborarea între întreprinderile agricole de stat şi cele cooperatis­te, recomandă să se folosească toa­te mijloacele pentru ca această co­laborare să fie cât mai rodnică, să ducă la creşterea producţiei ani­maliere, la satisfacerea tot mai bună a cerinţelor populaţiei, la co­interesarea ţăranilor cooperatori. De o parte şi de alta a şoselei se întind lanuri de porumb. La in­trarea în comuna Ogra, şi apoi la hotarul comunei Ungheni, se fac scurte popasuri. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu intră în lanurile de po­rumb, discută cu specialiştii des­pre perspectivele recoltei. Pe tot parcursul drumului, mii şi mii de locuitori— români şi maghiari — au ieşit să salute pe secretarul general al partidului. Ei flutură steguleţe, buchete de flori. Desprindem din mulţimea imagi­nilor, care exprimă bucuria, stima locuitorilor acestor meleaguri pen­tru partid, pentru secretarul său general, una deosebit de semnifi­cativă: un grup de tineri elevi ai şcolii din localitate, scrisese pe o mare pancartă cuvintele „Ceauşescu — viitorul“. Ele sintetizează minu­nat încrederea poporului, tineretu­lui patriei, în cel care, în fruntea conducerii partidului, militează cu neobosită dăruire pentru ca lumi­nosul ţel, măreţul program adoptat pentru înflorirea continuă a patriei socialiste să se realizeze pe deplin. Aici, la intrarea în oraş, mii de cetăţeni fac secretarului general al partidului o emoţionantă primire. Tovarăşul Vasile Rus, prim-secre­­tar al Comitetului municipal de partid Tg. Mureş, adresează o urare de bun venit. Zeci de tineri şi tineri oferă buchete­­de flori. O fanfară intonează Imnul de stat. Garda de onoare, formată din mi­litari, membri ai gărzilor patrio­tice şi tineri din detaşamentele de pregătire militară, prezintă ono­rul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă garda de onoare. Din mulţime se aud puternice urale şi ovaţii: „P.C.R., Ceauşescu“, „Ceauşescu şi poporul“. Oaspeţii vizitează în continuare întreprinderea „Metalo­tehnica“, unitate profilată pentru construc­ţia de maşini destinate sectoarelor de tricotaje şi confecţii. Pe parcurs oaspeţii sunt­ infor­maţi că această unitate a cunoscut o dezvoltare considerabilă în ac­tualul plan cincinal, volumul pro­ducţiei globale sporind de 25 de ori; ea realizează în prezent 47 ti­­podimensiuni de utilaje pentru tri­cotaje şi confecţii, multe din aces­tea concepute de specialiştii între­prinderii. In hala de montaj general, con­ducătorii de partid şi de stat se întreţin cu proiectanţii întreprin­derii asupra­­ caracteristicilor teh­nice ale unor maşini. Este apre­ciată invenţia inginerului Filep Emod datorită căreia, cu ajutorul unui aparat special, se determină temperatura caracteristică a oţelu­rilor folosite în construcţia utilaje­lor pentru industria textilă. Tot aici, oaspeţilor li se prezintă cîteva din utilajele realizate de în­treprindere şi care urmează a fi prezentate la apropiatul tîrg inter­naţional de la Bucureşti. De ase­menea, sunt prezentate unele pro­duse realizate de elevi ai şcolii profesionale care funcţionează pe lingă întreprindere. Tovarăşul Ceauşescu recomandă ca în proce­sul de învăţămînt să se pună un mai mare accent pe însuşirea me­seriei, pe probleme tehnice, să i se înlăture paralelismele rezultate din copierea profilului şcolii de cultură generală. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează despre modalităţile de cooperare dintre întreprinderi şi măsurile luate pentru speciali­zarea lor, subliniind importanţa a­­cestor măsuri pentru creşterea pro­ductivităţii muncii, perfecţionarea producţiei şi sporirea calităţii pro­duselor. Gazdele informează că uzina va cunoaşte în anii următori o nouă dezvoltare atît în ce priveşte vo­lumul producţiei, cit şi diversifica­rea produselor. Se află în curs de construcţie o nouă hală de montaj cu o suprafaţă de 5 800 m­p care va permite fabricarea unor noi maşini şi utilaje necesare unităţi­lor industriei textile din ţara noastră. Secretarul general al partidului apreciază pozitiv eforturile depuse de colectivul uzinei, felicită căldu­ros pe muncitorii şi specialiştii de aici pentru realizările obţinute, a­­dresează celor prezenţi urări de sănătate şi noi succese. Ultima unitate vizitată ieri în judeţul Mureş a fost Complexul de selecţie şi testare pentru por­cine al întreprinderii agricole de stat din comuna Gorneşti. Această unitate este creată în scopul creş­terii unor animale de elită nece­sare sporirii efectivului de porcine de rasă superioară, atît în unită­ţile agricole de stat cit şi în cele cooperatiste. In faţa unor grafice de produc­ţie, directorul complexului, ing. Ion Lupu, informează pe oaspeţi că această întreprindere, in care ştiinţa se împleteşte la modul cel mai strîns cu interesele producţiei, are o capacitate de 26 000 de ca­pete şi livrează anual unităţilor de specialitate din ţară 3 000 de vieruşi şi 7 000 de scrofiţe pentru reproducţie din cele mai bune ra­se. Se relevă, de asemenea, expe­rienţa căpătată de această unitate în îngrăşarea animalelor prin cele mai moderne procedee. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat vizitează cî­teva hale ale complexului, primind pe parcurs explicaţii ci privire la procedeele tehnologice folosite, la rezultatele cercetărilor ştiinţifice, precum şi la perspectivele de dez­voltare ale complexului. In încheierea vizitei, secretarul general al partidului recomandă să se ia toate măsurile pentru a se realiza integral investiţiile aloca­te dezvoltării acestui sector atît de important, pentru a se generaliza experienţa bună existentă în aceas­tă unitate şi a se face totul în ve­derea amplificării ei, adresează totodată felicitări specialiştilor complexului pentru rezultatele ob­ţinute, urîndu-le ca, prin intensi­ficarea eforturilor întregului co­lectiv, să le adauge altele noi, pe măsura posibilităţilor şi capacită­ţilor de care dispun. Seara tîrziu, coloana maşinilor s-a înapoiat în Tg. Mureş, oaspe­ţii fiind întîmpinaţi cu aceeaşi căl­dură şi dragoste de localnicii care au ţinut să-şi exprime încă o dată gîndurile şi sentimentele lor calde, mulţumirea pentru ceea ce partidul a făcut şi face în scopul dezvoltă­rii armonioase a tuturor regiunilor ţării, aprobarea deplină faţă de politica internă şi externă a par­tidului, respectul şi stima faţă de conducerea sa, în frunte cu tovară­şul Nicolae Ceauşescu. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţele ţării continuă. N. POPESCU-BOGDANEŞTI NICOLAE DRAGOŞ MIRCEA S. IONESCU Sectorul prefabricate Orlat . Se construiește o hală nouă PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, INTTI-VA­I ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. 1 1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL III nr. 801 Sîmbătă 19 septembrie 1970 4 pagini 30 bani Plenara Consiliului Central al U. G. S. R. In zilele de 17 si 18 septembrie a. c. a avut loc Plenara Consiliului Central al Uniunii Generale a Sin­dicatelor din România care a dezbă­tut Raportul privind activitatea sin­dicatelor pentru îndeplinirea sarcini­lor de plan pe 8 luni, a angajamen­telor în întrecere şi măsurile ce tre­buie luate pentru îndeplinirea şi de­păşirea lor pe întregul an 1970; Re­feratul privind activitatea de con­trol obştesc-muncitoresc desfăşu­rată de către sindicate şi sarcinile ce le revin în viitor pentru înfăp­tuirea indicaţiilor conducerii de partid.­­ La discuţii s-au înscris numeroşi participanţi. De asemenea, a luat cuvîntul to­varăşul Florian Dănălache, membru al Comitetului Executiv al C.C al P.C.R., preşedintele Consiliului Cen­tral al Uniunii Generale a Sindica­telor. In încheierea Plenarei a luat cu­vîntul tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. Plenara a hotărît eliberarea tova­răşilor Ion Preoteasa şi Iosif Anderco din Comitetul Executiv şi din func­ţia de secretari ai Consiliului Cen­tral al U.G.S.R., urmînd să primească alte însărcinări, precum şi a tovarăşi­lor Furo Iuliu Ion şi Ion Necşoiu din funcţia de membri supleanţi ai Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. Plenara a cooptat în Consiliul Central şi a ales pe tovarăşii Ion Găleteanu, în funcţia de membru al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. şi Gheorghe Mi­ron în funcţia de membru supleant al Comitetului Executiv al Consiliu­lui Central al U.G.S.R. (Agerpres) WWWWWWWWWW' 9 Toamna, oamenii şi podgoria Anotimpul de miraj a început încă din vară în sufletul oame­nilor. „A trecut întâi o boare, / Pe deasupra viilor, / Şi-a furat de prin ponoare / Puiul păpădiilor". Neîntrecutul maestru al „Balade­lor vesele şi triste“, al versului sculptat în nostalgia brumelor că­zute din ppătul de săgeată al co­corilor pe dumitriţe şi podgorii, pe ierburile întristate zîmbeşte parcă de după fiecare butuc de viţă, de după fiecare culme de pădure, un codri, în livezi şi în vii frunzele îşi dau arama pe fa­­ţă. Ruguri stranii, de un roşu-ru­­giniu, potopesc verdele albit de arşiţa verii, punînd pete mirifice pe fondul vital al cimpurilor, a­ poenilor, al pădurilor. Zvonuri de taină împînzesc înalturile, căi­le arşiţei sînt închise, soarele ro­tund nu mai arde, ci doar min­­glie. Şi sub mîngîierile blinde a­­le luminii roadele cimpurilor se rotunjesc, pline de aromele îm­plinirilor. Acum, în podgorii strugurii cin­­tă imnul stenic al rotunjirilor. Pe dealurile ce înconjoară Şeica Mi­că amurgurile au agăţat vitraliile fastuoase ale luminii metamorfo­zate în struguri. Miliarde şi mili­arde de scinteieri stelare, mili­arde şi miliarde de boabe cro­cante sclipesc în amurgurile înal­te, făcînd din podgoria Şeicii Mici o uriaşă, o reală coroană de aur, argint, rubine, smaralde, sa­fire, opale şi agale, o fermecă­toare şi strălucitoare coroană re­gală pusă de hărnicia şi pricepe­rea oamenilor, pe fruntea mîndră a comunei lor. Şi vîntul, ştrengar şi nostalgic, peregrin de hîrtie transparentă, îmbătat de parfumul toamnei şi de aurul şi argintul de medalii ale podgoriei de la Şeica Mică, se joacă la harpa u­­riaşă a spalierilor, la chitara pan­tagruelică a aripilor de vilă, ciu­lind un imn numai de el ştiut. Es­te o prefatare la clocotitoarele, răscolitoarele şi frumoasele cîn­­tece care vor inunda dealurile la cules de struguri. Atunci, frumoa­­sele satelor, ivite din parfumul linurilor proaspăt cosite, se vor fria la întrecere în cîntece cu virilul, cu pădurea, cu lumea în­treagă. De-aici, de pe dealul Golprich­­ului, panorama uriaşă a podgoriei se desfăşoară fastuos. Lîngă u­­mărul meu se află umărul altui bărbat tînăr, care povesteşte pri­vind adîncurile serii. „Podgoria noastră e­ o mină de aur. Lucrăm mult aici, pentru că realmente zile de reportaj simţim plăcerea muncii. Ştim că e podgoria noastră. Sunt locurile noastre, unde au trăit şi au mun­cit bunicii şi străbunicii noştri, unde vor trăi şi vor fi fericiţi copiii, nepoţii şi strănepoţii noş­tri". Glasul bărbatului tînăr nu­anţează emoţia omenească a feri­cirii. Şi bărbatul tînăr vorbeşte curgător despre munca oamenilor podgoriei, despre producţiile pre­figurate, îl ascult şi îmi apare pregnantă imaginea furnicarului de mîini harnice şi pricepute ca­re au trebăluit o primăvară şi o vară în vie, care au sărutat, cu atingerea lor miraculoasă, lemnul mort al butucilor, dăruindu-i via­ţă. Oameni ca Martin Binder, Ma­ria Schaser, Ion Ramser, Sara Reinerth, Iiie Stoica, Andrei Pi­ters, Ion Ivan, Maria Weiss, Sara Fleischer, Mihail Biemel sau mulţi alta au grijit cu atenţie părin­tească uirişoarele de viaţă ale bu­tucilor, au transpirat sute de zi­le lingă frunzele tinere şi, prin truda lor, puiul de lumină s-a strecurat în frunze, ivind strugu­rii cu aromă de ambră. Se cuvine a arăta aici meritul celor patru brigadieri din Şeica Mica, Ilie Ivan, Mihai Br­autsch, Ion Bernhard şi Toader Ivan, care şi-au condus „armatele“ de lucra­tori din etapă în etapă, pînă la victoria finală a producţiei. Pen­tru că şi in acest an, ca in toţi ceilalţi, podgorenii din Şeica Mi­că vor realiza o producţie mini­mă de 3 500—4 000 kg struguri de pe fiecare din cele 72 ha podgo­rie intrată pe rod. • în hotarul „Poeni", pe 21 ha, Rieslingul ita­lian „promite" 5—6 000 kg la hec­tar. Numai veniturile din podgorie vor însuma­ în acest an peste 3 642 000 lei. Acest belşug va fi întregit de cele peste 2 000 000 lei ce se vor realiza din­­școala de vite. Semn că numeroasele diplo­me de aur şi argint pe care pod­gorenii din Şeica Mică le-au­ ob­ţinut la diferite concursuri repu­blicane au impus o continuitate prestigioasă. Semn că hărnicia tu­turor este aur de zeci de carate, semn că şcoala de vită a lui Ion Kenst, Ilie Florea, Mihai Beţiei şi a celorlalţi „produce“ in pro­porţie accelerată competentă şi măiestrie. Ascult vorbele curgătoare ale bărbatului tînăr, iar bogăţia su­­fletească a omului de Ungă mine —­ Peter Hermann, preşedintele cooperativei agricole — a reuşit să concentreze frumuseţea nebă­nuită, mereu proaspătă și emoțio­nantă a muncii pe care oameni podgoriilor o desfășoară din pri­măvară pînă-n iarnă. GH. GRANITER § ., .... |14­­, "Ut\ -v ] jfe S S m m­­mm* ■ fc mU" Faţada halei de montaj a uzinei „Independenţa“ Sibiu Foto: Fred M­SS ­ mai rămas o zi... Asemeni unei solemne numărători inverse, se consumă în febrilitate ul­timele momente ale pregătirii festi­valului „Cibinium", intrat, prin a­­ceastă a 111-a ediţie a sa, în stator­nicirea anuală a unui moment cultu­ral reprezentativ. Ca în preajma u­­nuii examen, o emoţie latentă pre­găteşte eflorescenţa hotărîtoare, con­fruntarea decisivă. La aceasta nu participă doar acel mănunchi de oa­meni angajaţi direct în travaliul or­ganizatoric — oarecum ingrat prin jertfirea într-un aproape anonimat — ci obştea întreagă a vechiului burg, acum gazdă ospitalieră şi protagonist simbolic al sărbătorii. Pentru sibian, festivalul este un domeniu nou al conştiinţei cotidiene, un reflux in­sinuat în mîndria de a-i fi generat atmosfera. Aşteptăm, de aceea, o adevărată sărbătoare a întregului oraş de pe malurile Cibinului, care şi-a pregătit cu migală o carte de vizită pe mă­sură. Instituţiile şi formaţiile repre­zentative în această intîlnire poartă mesajul unei responsabilităţi sporite, avînd menirea de a da măsura ma­ximă a actului cultural de autenti­citate sibiană. Spiritul tutelar este cel al exigenţei ilustrative, în cadrele anume gândite ale vocaţiei tradiţio­nale a burgului întru frumoasa desă­vârşire prin act spiritual. Festivalul marchează o afirmare plenară a cul­turii şi artei locale în contextul sfe­rei naţionale, o integrare perfectă prin calităţile de gust elevat ale o­­riginalităţii sibiene, consfinţind că pe aceste meleaguri, scăldate din timp in învăluiri de poezie, nasc mereu forţe proaspete. Judeţul Sibiu trăieşte acum o no­uă fază, superioară, de afirmare a spiritualităţii locale, care poate de­veni edificatoare prin contact direct, surprins în nuditatea reciprocă a ce­lor mai bune intenţii şi elevate rea­lizări. Festivalul facilitează un con­tact dinamic, într-un registru, formal diversificat, în concepţia reconfirmă­rii potenţialului spiritual local, dor­nic de găsire a cit mai multor căi de afirmare, ducînd pretutindeni ves­tea unui album sibian, aflat în veş­nică înnoitoare scriere. Vom încerca depăşirea fazei orale a contactului, prin permanentizarea unor mijloace scrise, eficiente şi prompte, de pre­zenţă sibiană autorizată în concertul vieţii cultural-artistice naţionale. Ne gîndim la dorinţa largă a editării unei reviste de cultură sibiană, care­va perfecta contactele noastre prin­­tr-o dinamică atent controlată a a­­firmării. De „Cibinium" se leagă multe gîn­­duri pentru necesarele înfăptuiri. Fastul care va fi imprimat actualei ediţii este un simptom al seriozităţii­­concepţiei organizatorice, exprimînd totodată gratificarea burgului pentru prezenţa oaspeţilor de seamă. Pentru toţi, animatorii culturii şi artei sibi­ene se vor strădui să fie la înălţimea răspunderii de a onora o veche tra­diţie şi o viaţă bogată în actuali­tate. De aceea, acum, la ultimul gong, cortina se ridică în sunetul triumfal al încrederii. Se arată o perspectiva în care ne va plăcea să trăim tot­deauna. .. TITU POPESCU ! tu ..VilBW/ii,,, mm Citit/ 9 în pag. a

Next