Tribuna Sibiului, septembrie 1970 (Anul 3, nr. 785-810)
1970-09-19 / nr. 801
Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu in judeţul Mureş Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a făcut în după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în judeţul Mureş. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Vasile Patilineţ, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Băneasa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au fost salutaţi de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu şi Ion Ioniţă. Sînt numai patru luni de cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu se afla în mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile mureşene. Era în perioada în care apele Mureşului şi Tîrnavei, crescute dincolo de limita oricărei închipuiri, se revărsau sălbatic, distrugînd aşezări omeneşti, căi de comunicaţii, importante obiective economice. Prezenţa în mijlocul cetăţenilor a conducătorului partidului şi statului a avut efecte tonifiante inestimabile, cuvintele de îmbărbătare, îndemnurile şi indicaţiile practice ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu mobilizînd energiile, dînd încredere şi putere. Vizita în judeţ începe cu însăşi frumoasa şi vechea cetate a chimiei, combinatul din Tirnăveni. La intrarea în întreprindere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt salutaţi de adjunctul ministrului industriei chimice, Ştefan Kiss, de colectivul de conducere al combinatului. Sute de chimişti aplaudă îndelung pe oaspeţi. Din rîndul lor se desprinde un grup de tineri care dăruiesc — semn de dragoste şi stimă — frumoase buchete de flori. Directorul general al Grupului industrial de chimie Tirnăveni, inginerul Bujor Roşea, informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu că prin eforturile eroice a mii de oameni, în luna iulie au intrat în circuitul productiv ultimele instalaţii ale acestei Unităţi, întreprinderea cea mai grav afectată din judeţ, de inundaţii. Pierderile au fost mari, însă prin muncă perseverentă, încordată, continuă au fost realizate încă la sfîrşitul lunii iulie sarcinile de plan ale actualului cincinal. Combinatul lucrează în prezent cu întreaga capacitate proiectată, iar în unele secţii, datorită modernizării introduse o dată cu repunerea în funcţiune a instalaţiilor şi proceselor tehnologice, se realizează o producţie mai mare decit înainte de calamităţi. Aceasta creează posibilitatea ca pînă la sfîrşitul anului chimiştii de aici să obţină o producţie suplimentară de circa 10 milioane lei. Se vizitează cuptoarele de carbid — principalul produs al combinatului. La cuptorul nr. 6 — noul obiectiv al combinatului aflat în construcţie — se face un scurt popas. Oaspeţii sunt informaţi că această lucrare se desfăşoară conform graficelor la zi, ea urmînd, conform angajamentului constructorilor, să fie pusă în funcţiune cu o lună mai devreme. Noul cuptor va mări producţia de carbid a combinatului cu 82 000 tone anual. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresează colectivului Combinatului chimic din Tirnăveni calde felicitări pentru spiritul de abnegaţie de care dă dovadă în rezolvarea sarcinilor prezente şi de viitor ale acestei mari întreprinderi. Colectivul de conducere al combinatului, muncitorii se angajează să nu precupeţească nici un efort pentru ca obiectivele ce le revin în cadrul noului plan cincinal să fie îndeplinite exemplar. La plecarea din Tirnăveni, locuitorii oraşului aduc mulţumirile lor călduroase conducerii partidului şi statului pentru grija şi ajutorul acordat în zilele de grea încercare din luna mai, pentru ştergerea rănilor pricinuite de inundaţii şi revenirea la normal a vieţii in toate compartimentele ei. Se aud urări în cinstea Partidului Comunist Român, se scandează cu căldură P.C.R. — Ceauşescu, Ceauşescu — P.C.R. De la Tirnăveni, oaspeţii s-au îndreptat spre îngrăşătoria de bovine aparţinînd întreprinderii agricole de stat din Iernut. Aici, în faţa unor planşe se prezintă date cu privire la baza materială a complexului, organizarea producţiei, realizările obţinute. In cursul vizitei se dau informaţii detaliate asupra capacităţii de adăpostire a complexului (8 400 locuri), asupra tehnologiei care permite ca în cursul unui an de producţie să se obţină 9 600 viţei îngrăşaţi precoce de la greutatea de 45 kg pînă la 350 kg în timp de maximum 300 zile. Specialiştii complexului prezintă, de asemenea, ca pe o realizare importantă dotarea cu utilaje de concepţie şi fabricaţie exclusiv românească, adoptarea unor soluţii originale care au permis obţinerea unor economii considerabile. Tovarăşul Ceauşescu apreciază eforturile depuse de specialişti, eficienţa unora dintre soluţiile adoptate şi recomandă ca în extinderea întreprinderilor de felul celor de la Iernut să se aibă în vedere realizarea treptată a construcţiilor în funcţie de posibilităţile materiale şi financiare. De asemenea, pornind de la experienţa existentă în alte judeţe ale ţării, printre care judeţul Argeş, privind colaborarea între întreprinderile agricole de stat şi cele cooperatiste, recomandă să se folosească toate mijloacele pentru ca această colaborare să fie cât mai rodnică, să ducă la creşterea producţiei animaliere, la satisfacerea tot mai bună a cerinţelor populaţiei, la cointeresarea ţăranilor cooperatori. De o parte şi de alta a şoselei se întind lanuri de porumb. La intrarea în comuna Ogra, şi apoi la hotarul comunei Ungheni, se fac scurte popasuri. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu intră în lanurile de porumb, discută cu specialiştii despre perspectivele recoltei. Pe tot parcursul drumului, mii şi mii de locuitori— români şi maghiari — au ieşit să salute pe secretarul general al partidului. Ei flutură steguleţe, buchete de flori. Desprindem din mulţimea imaginilor, care exprimă bucuria, stima locuitorilor acestor meleaguri pentru partid, pentru secretarul său general, una deosebit de semnificativă: un grup de tineri elevi ai şcolii din localitate, scrisese pe o mare pancartă cuvintele „Ceauşescu — viitorul“. Ele sintetizează minunat încrederea poporului, tineretului patriei, în cel care, în fruntea conducerii partidului, militează cu neobosită dăruire pentru ca luminosul ţel, măreţul program adoptat pentru înflorirea continuă a patriei socialiste să se realizeze pe deplin. Aici, la intrarea în oraş, mii de cetăţeni fac secretarului general al partidului o emoţionantă primire. Tovarăşul Vasile Rus, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Tg. Mureş, adresează o urare de bun venit. Zeci de tineri şi tineri oferă buchetede flori. O fanfară intonează Imnul de stat. Garda de onoare, formată din militari, membri ai gărzilor patriotice şi tineri din detaşamentele de pregătire militară, prezintă onorul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă garda de onoare. Din mulţime se aud puternice urale şi ovaţii: „P.C.R., Ceauşescu“, „Ceauşescu şi poporul“. Oaspeţii vizitează în continuare întreprinderea „Metalotehnica“, unitate profilată pentru construcţia de maşini destinate sectoarelor de tricotaje şi confecţii. Pe parcurs oaspeţii sunt informaţi că această unitate a cunoscut o dezvoltare considerabilă în actualul plan cincinal, volumul producţiei globale sporind de 25 de ori; ea realizează în prezent 47 tipodimensiuni de utilaje pentru tricotaje şi confecţii, multe din acestea concepute de specialiştii întreprinderii. In hala de montaj general, conducătorii de partid şi de stat se întreţin cu proiectanţii întreprinderii asupra caracteristicilor tehnice ale unor maşini. Este apreciată invenţia inginerului Filep Emod datorită căreia, cu ajutorul unui aparat special, se determină temperatura caracteristică a oţelurilor folosite în construcţia utilajelor pentru industria textilă. Tot aici, oaspeţilor li se prezintă cîteva din utilajele realizate de întreprindere şi care urmează a fi prezentate la apropiatul tîrg internaţional de la Bucureşti. De asemenea, sunt prezentate unele produse realizate de elevi ai şcolii profesionale care funcţionează pe lingă întreprindere. Tovarăşul Ceauşescu recomandă ca în procesul de învăţămînt să se pună un mai mare accent pe însuşirea meseriei, pe probleme tehnice, să i se înlăture paralelismele rezultate din copierea profilului şcolii de cultură generală. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează despre modalităţile de cooperare dintre întreprinderi şi măsurile luate pentru specializarea lor, subliniind importanţa acestor măsuri pentru creşterea productivităţii muncii, perfecţionarea producţiei şi sporirea calităţii produselor. Gazdele informează că uzina va cunoaşte în anii următori o nouă dezvoltare atît în ce priveşte volumul producţiei, cit şi diversificarea produselor. Se află în curs de construcţie o nouă hală de montaj cu o suprafaţă de 5 800 mp care va permite fabricarea unor noi maşini şi utilaje necesare unităţilor industriei textile din ţara noastră. Secretarul general al partidului apreciază pozitiv eforturile depuse de colectivul uzinei, felicită călduros pe muncitorii şi specialiştii de aici pentru realizările obţinute, adresează celor prezenţi urări de sănătate şi noi succese. Ultima unitate vizitată ieri în judeţul Mureş a fost Complexul de selecţie şi testare pentru porcine al întreprinderii agricole de stat din comuna Gorneşti. Această unitate este creată în scopul creşterii unor animale de elită necesare sporirii efectivului de porcine de rasă superioară, atît în unităţile agricole de stat cit şi în cele cooperatiste. In faţa unor grafice de producţie, directorul complexului, ing. Ion Lupu, informează pe oaspeţi că această întreprindere, in care ştiinţa se împleteşte la modul cel mai strîns cu interesele producţiei, are o capacitate de 26 000 de capete şi livrează anual unităţilor de specialitate din ţară 3 000 de vieruşi şi 7 000 de scrofiţe pentru reproducţie din cele mai bune rase. Se relevă, de asemenea, experienţa căpătată de această unitate în îngrăşarea animalelor prin cele mai moderne procedee. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat vizitează cîteva hale ale complexului, primind pe parcurs explicaţii ci privire la procedeele tehnologice folosite, la rezultatele cercetărilor ştiinţifice, precum şi la perspectivele de dezvoltare ale complexului. In încheierea vizitei, secretarul general al partidului recomandă să se ia toate măsurile pentru a se realiza integral investiţiile alocate dezvoltării acestui sector atît de important, pentru a se generaliza experienţa bună existentă în această unitate şi a se face totul în vederea amplificării ei, adresează totodată felicitări specialiştilor complexului pentru rezultatele obţinute, urîndu-le ca, prin intensificarea eforturilor întregului colectiv, să le adauge altele noi, pe măsura posibilităţilor şi capacităţilor de care dispun. Seara tîrziu, coloana maşinilor s-a înapoiat în Tg. Mureş, oaspeţii fiind întîmpinaţi cu aceeaşi căldură şi dragoste de localnicii care au ţinut să-şi exprime încă o dată gîndurile şi sentimentele lor calde, mulţumirea pentru ceea ce partidul a făcut şi face în scopul dezvoltării armonioase a tuturor regiunilor ţării, aprobarea deplină faţă de politica internă şi externă a partidului, respectul şi stima faţă de conducerea sa, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţele ţării continuă. N. POPESCU-BOGDANEŞTI NICOLAE DRAGOŞ MIRCEA S. IONESCU Sectorul prefabricate Orlat . Se construiește o hală nouă PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, INTTI-VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. 1 1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL III nr. 801 Sîmbătă 19 septembrie 1970 4 pagini 30 bani Plenara Consiliului Central al U. G. S. R. In zilele de 17 si 18 septembrie a. c. a avut loc Plenara Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România care a dezbătut Raportul privind activitatea sindicatelor pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe 8 luni, a angajamentelor în întrecere şi măsurile ce trebuie luate pentru îndeplinirea şi depăşirea lor pe întregul an 1970; Referatul privind activitatea de control obştesc-muncitoresc desfăşurată de către sindicate şi sarcinile ce le revin în viitor pentru înfăptuirea indicaţiilor conducerii de partid. La discuţii s-au înscris numeroşi participanţi. De asemenea, a luat cuvîntul tovarăşul Florian Dănălache, membru al Comitetului Executiv al C.C al P.C.R., preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor. In încheierea Plenarei a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. Plenara a hotărît eliberarea tovarăşilor Ion Preoteasa şi Iosif Anderco din Comitetul Executiv şi din funcţia de secretari ai Consiliului Central al U.G.S.R., urmînd să primească alte însărcinări, precum şi a tovarăşilor Furo Iuliu Ion şi Ion Necşoiu din funcţia de membri supleanţi ai Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. Plenara a cooptat în Consiliul Central şi a ales pe tovarăşii Ion Găleteanu, în funcţia de membru al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. şi Gheorghe Miron în funcţia de membru supleant al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. (Agerpres) WWWWWWWWWW' 9 Toamna, oamenii şi podgoria Anotimpul de miraj a început încă din vară în sufletul oamenilor. „A trecut întâi o boare, / Pe deasupra viilor, / Şi-a furat de prin ponoare / Puiul păpădiilor". Neîntrecutul maestru al „Baladelor vesele şi triste“, al versului sculptat în nostalgia brumelor căzute din ppătul de săgeată al cocorilor pe dumitriţe şi podgorii, pe ierburile întristate zîmbeşte parcă de după fiecare butuc de viţă, de după fiecare culme de pădure, un codri, în livezi şi în vii frunzele îşi dau arama pe faţă. Ruguri stranii, de un roşu-ruginiu, potopesc verdele albit de arşiţa verii, punînd pete mirifice pe fondul vital al cimpurilor, a poenilor, al pădurilor. Zvonuri de taină împînzesc înalturile, căile arşiţei sînt închise, soarele rotund nu mai arde, ci doar minglie. Şi sub mîngîierile blinde ale luminii roadele cimpurilor se rotunjesc, pline de aromele împlinirilor. Acum, în podgorii strugurii cintă imnul stenic al rotunjirilor. Pe dealurile ce înconjoară Şeica Mică amurgurile au agăţat vitraliile fastuoase ale luminii metamorfozate în struguri. Miliarde şi miliarde de scinteieri stelare, miliarde şi miliarde de boabe crocante sclipesc în amurgurile înalte, făcînd din podgoria Şeicii Mici o uriaşă, o reală coroană de aur, argint, rubine, smaralde, safire, opale şi agale, o fermecătoare şi strălucitoare coroană regală pusă de hărnicia şi priceperea oamenilor, pe fruntea mîndră a comunei lor. Şi vîntul, ştrengar şi nostalgic, peregrin de hîrtie transparentă, îmbătat de parfumul toamnei şi de aurul şi argintul de medalii ale podgoriei de la Şeica Mică, se joacă la harpa uriaşă a spalierilor, la chitara pantagruelică a aripilor de vilă, ciulind un imn numai de el ştiut. Este o prefatare la clocotitoarele, răscolitoarele şi frumoasele cîntece care vor inunda dealurile la cules de struguri. Atunci, frumoasele satelor, ivite din parfumul linurilor proaspăt cosite, se vor fria la întrecere în cîntece cu virilul, cu pădurea, cu lumea întreagă. De-aici, de pe dealul Golprichului, panorama uriaşă a podgoriei se desfăşoară fastuos. Lîngă umărul meu se află umărul altui bărbat tînăr, care povesteşte privind adîncurile serii. „Podgoria noastră e o mină de aur. Lucrăm mult aici, pentru că realmente zile de reportaj simţim plăcerea muncii. Ştim că e podgoria noastră. Sunt locurile noastre, unde au trăit şi au muncit bunicii şi străbunicii noştri, unde vor trăi şi vor fi fericiţi copiii, nepoţii şi strănepoţii noştri". Glasul bărbatului tînăr nuanţează emoţia omenească a fericirii. Şi bărbatul tînăr vorbeşte curgător despre munca oamenilor podgoriei, despre producţiile prefigurate, îl ascult şi îmi apare pregnantă imaginea furnicarului de mîini harnice şi pricepute care au trebăluit o primăvară şi o vară în vie, care au sărutat, cu atingerea lor miraculoasă, lemnul mort al butucilor, dăruindu-i viaţă. Oameni ca Martin Binder, Maria Schaser, Ion Ramser, Sara Reinerth, Iiie Stoica, Andrei Piters, Ion Ivan, Maria Weiss, Sara Fleischer, Mihail Biemel sau mulţi alta au grijit cu atenţie părintească uirişoarele de viaţă ale butucilor, au transpirat sute de zile lingă frunzele tinere şi, prin truda lor, puiul de lumină s-a strecurat în frunze, ivind strugurii cu aromă de ambră. Se cuvine a arăta aici meritul celor patru brigadieri din Şeica Mica, Ilie Ivan, Mihai Brautsch, Ion Bernhard şi Toader Ivan, care şi-au condus „armatele“ de lucratori din etapă în etapă, pînă la victoria finală a producţiei. Pentru că şi in acest an, ca in toţi ceilalţi, podgorenii din Şeica Mică vor realiza o producţie minimă de 3 500—4 000 kg struguri de pe fiecare din cele 72 ha podgorie intrată pe rod. • în hotarul „Poeni", pe 21 ha, Rieslingul italian „promite" 5—6 000 kg la hectar. Numai veniturile din podgorie vor însuma în acest an peste 3 642 000 lei. Acest belşug va fi întregit de cele peste 2 000 000 lei ce se vor realiza dinșcoala de vite. Semn că numeroasele diplome de aur şi argint pe care podgorenii din Şeica Mică le-au obţinut la diferite concursuri republicane au impus o continuitate prestigioasă. Semn că hărnicia tuturor este aur de zeci de carate, semn că şcoala de vită a lui Ion Kenst, Ilie Florea, Mihai Beţiei şi a celorlalţi „produce“ in proporţie accelerată competentă şi măiestrie. Ascult vorbele curgătoare ale bărbatului tînăr, iar bogăţia sufletească a omului de Ungă mine — Peter Hermann, preşedintele cooperativei agricole — a reuşit să concentreze frumuseţea nebănuită, mereu proaspătă și emoționantă a muncii pe care oameni podgoriilor o desfășoară din primăvară pînă-n iarnă. GH. GRANITER § ., .... |14, "Ut\ -v ] jfe S S m mmm* ■ fc mU" Faţada halei de montaj a uzinei „Independenţa“ Sibiu Foto: Fred MSS mai rămas o zi... Asemeni unei solemne numărători inverse, se consumă în febrilitate ultimele momente ale pregătirii festivalului „Cibinium", intrat, prin această a 111-a ediţie a sa, în statornicirea anuală a unui moment cultural reprezentativ. Ca în preajma unuii examen, o emoţie latentă pregăteşte eflorescenţa hotărîtoare, confruntarea decisivă. La aceasta nu participă doar acel mănunchi de oameni angajaţi direct în travaliul organizatoric — oarecum ingrat prin jertfirea într-un aproape anonimat — ci obştea întreagă a vechiului burg, acum gazdă ospitalieră şi protagonist simbolic al sărbătorii. Pentru sibian, festivalul este un domeniu nou al conştiinţei cotidiene, un reflux insinuat în mîndria de a-i fi generat atmosfera. Aşteptăm, de aceea, o adevărată sărbătoare a întregului oraş de pe malurile Cibinului, care şi-a pregătit cu migală o carte de vizită pe măsură. Instituţiile şi formaţiile reprezentative în această intîlnire poartă mesajul unei responsabilităţi sporite, avînd menirea de a da măsura maximă a actului cultural de autenticitate sibiană. Spiritul tutelar este cel al exigenţei ilustrative, în cadrele anume gândite ale vocaţiei tradiţionale a burgului întru frumoasa desăvârşire prin act spiritual. Festivalul marchează o afirmare plenară a culturii şi artei locale în contextul sferei naţionale, o integrare perfectă prin calităţile de gust elevat ale originalităţii sibiene, consfinţind că pe aceste meleaguri, scăldate din timp in învăluiri de poezie, nasc mereu forţe proaspete. Judeţul Sibiu trăieşte acum o nouă fază, superioară, de afirmare a spiritualităţii locale, care poate deveni edificatoare prin contact direct, surprins în nuditatea reciprocă a celor mai bune intenţii şi elevate realizări. Festivalul facilitează un contact dinamic, într-un registru, formal diversificat, în concepţia reconfirmării potenţialului spiritual local, dornic de găsire a cit mai multor căi de afirmare, ducînd pretutindeni vestea unui album sibian, aflat în veşnică înnoitoare scriere. Vom încerca depăşirea fazei orale a contactului, prin permanentizarea unor mijloace scrise, eficiente şi prompte, de prezenţă sibiană autorizată în concertul vieţii cultural-artistice naţionale. Ne gîndim la dorinţa largă a editării unei reviste de cultură sibiană, careva perfecta contactele noastre printr-o dinamică atent controlată a afirmării. De „Cibinium" se leagă multe gînduri pentru necesarele înfăptuiri. Fastul care va fi imprimat actualei ediţii este un simptom al seriozităţiiconcepţiei organizatorice, exprimînd totodată gratificarea burgului pentru prezenţa oaspeţilor de seamă. Pentru toţi, animatorii culturii şi artei sibiene se vor strădui să fie la înălţimea răspunderii de a onora o veche tradiţie şi o viaţă bogată în actualitate. De aceea, acum, la ultimul gong, cortina se ridică în sunetul triumfal al încrederii. Se arată o perspectiva în care ne va plăcea să trăim totdeauna. .. TITU POPESCU ! tu ..VilBW/ii,,, mm Citit/ 9 în pag. a