Tribuna Sibiului, octombrie 1970 (Anul 3, nr. 811-837)

1970-10-18 / nr. 826

PROLETARI DIN­­TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AU COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN SEZONUL RECE A SOSIT ! Cum sunt pregătite adă­posturile pentru animale ? Asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării normale a producţiei a­­nimaliere In perioada de stabulaţie constituie la ora actuală una din principalele sarcini în sectorul zo­otehnic, în acest sens problema care se pune cu acuitate este pregătirea adăposturilor. Pe această temă am întreprins un raid prin cîteva coo­perative agricole. Constatările făcute evidenţiază faptul că în majoritatea unităţilor factorii de conducere au acordat din timp atenţia cuvenită executării reparaţiilor, văruirii şi dezinfectării adăposturilor. Un exem­plu în acest sens îl constituie coo­perativa agricolă de producţie din Moşna. Consiliul de conducere şi specialiştii s-au interesat din vreme să fie asigurate materialele nece­sare, iar echipele de zidari şi dul­gheri au fost antrenate la repara­tul uşilor şi ferestrelor. S-au văruit şi dezinfectat toata adăposturile. în cele 5 grajduri pardoseala a fost înlocuită aproape în întregime şi s-au făcut reparaţiile necesare la iesle. în ziua cînd am vizitat unita­tea, zidarii şi dulgherii Ioan Müller, Mihai Lutsch, Ştefan Drotleff şi alţii reparau acoperişul la unele din grajduri. De altfel, lucrările privind pregătirea adăposturilor pentru se­zonul rece erau pe terminate. Aceeaşi preocupare am constatat-o şi la cooperativa agricolă de pro­ducţie din Ighişul Vechi. Demn de remarcat este şi faptul că în graj­duri s-au introdus adăpători auto­mate, într-un stagiu avansat se află lucrările şi la cooperativa agricolă de producţie din Bîrghiş. S-au întîlnit însă şi cazuri în care încă nu s-a întreprins nimic în direcţia pregătirii adăposturilor. Este de-a dreptul surprinzător să constaţi că într-un sector zootehnici puternic dezvoltat, ca cel de la Ro­şia, unde îşi desfăşoară activitatea patru specialişti, nu s-a­­găsit­ încă timpul necesar executării reparaţii­lor. La ferma zootehnică din Roşia, cu excepţia sectorului porcin, restul adăposturilor sunt nevăruite, cu ies­­lele în parte distruse, duşumeaua nereparată, geamuri sparte. Lipsa de preocupare a şefilor de fermă şi a conducerii unităţii este mult prea evidentă ca să mai poată fi acope­rită cu justificări, întrebîndu-1 pe in­ginerul şef al unităţii, Ermil Pleşca, cum îşi explică această situaţie, am primit un răspuns care ne-a mirat: „Ce să fac? — zicea interlocutorul, în acest sector îşi desfăşoară acti­vitatea 4 cadre tehnice. Eu m-am ocupat mai mult de însămânţări“. în nici un caz faptul că „în acest sector îşi desfăşoară activitatea 4 specialişti“ nu-l scuteşte cituşi de puţin pe inginerul şef de responsa­bilitate. Cum îşi desfăşoară cei 4 specialişti activitatea, am văzut. Ni­meni nu s-a gîndit pînă în ultimul moment la anotimpul rece. Rezultă aceasta şi din faptul că abia vineri, 16. X. a. c., s-a hotărît să se scoată grîul din grajdul unde trebuia să se adăpostească tineretul taurin. Ju­­nincile însă se găseau în tabăra de vară. Ni s-a spus că în cîteva zile totul va fi pus la punct. Discutînd cu tîmplarii și dulgherii, am aflat că aceste „cîteva zile“ ar putea să se prelungeasscă din lipsă de mate­rial. Deci deocamdată se acţionează cu ... vorbe. Şi tot în acest mod au fost­­pre­gătite" adăposturile şi la ferma nr. 1 a cooperativei agricole de produc­ţie din Cornăţel. La primul grajd se aflau sparte nu mai puţin de 7 geamuri, iar vîntul sufla în voie prin uşile deteriorate. In grajdul nr. 2 se turna pardoseală din beton, în acest timp vitele fiind adăpostite în ... saivane. Şeful fermei, tehni­cianul Zaharia Mihu, afirmă că In cel mult două zile această lucrare se va încheia. Dacă la Cooperativa agricolă de producţie din Şelimbăr în sectorul porcin adăposturile au fost pregă­tite, în cel al creşterii taurinelor lucrurile sunt departe de a fi rezol­vate. Din relatările medicului vete­rinar Aron Băilă, şeful circumscrip­ţiei veterinare Şelimbăr, am remar­cat că nu s-a întreprins aproape ni­mic în privinţa reparaţiilor la uşi, ferestre, acoperiş. Adăposturile nu sunt văruite. Ce se mai aşteaptă? O întrebare firească ce ar pu­tea fi adresată şi altor conducători de unităţi care întîrzie să întreprin­dă măsurile cuvenite pentru a asi­gura cele mai bune condiţii de ier­­nare animalelor. Timpul, şi aşa destul de înaintat, reclamă urgentarea lu­crărilor pentru iarnă. P. BADEA ­ Toate forţele mobili­­zate in cîmp, la efectuarea lucrărilor­ de campanie ! Timpul ploios şi rece a dat un prim avertisment cooperatorilor, mecanizatorilor şi celorlalţi lucră­tori din agricultură. Stadiul în­registrat la recoltarea culturilor tirzii şi la insăminţări este nesa­tisfăcător In marea majoritate a cooperativelor agricole. Avîndu-se în vedere şi faptul că epoca optimă pentru semănat este aproape de final, se impune ca in cooperativele agricole să se mobilizeze toate forţele de­ lu­cru existente la recoltarea carto­filor, sfeclei de zahăr, porumbu­lui, la însilozări, la pregătirea te­renurilor şi insăminţări. în acest sens, consiliile de con­ducere trebuie să-şi intensifice activitatea, punînd un accent deo­sebit pe organizarea exemplară a muncii pe­ brigăzi, echipe, familii şi braţe de muncă. Toţi oamenii de la sate, apţi de muncă, să fie mobilizaţi la re­coltarea cartofilor, a sfeclei de zahăr şi a porumbului; atelajele, remorcile şi autocamioanele vor fi folosite intens la transportul N­­­OIOSITC intens la transportul taine de lucuri ai a recoltelor din cimp, pentru a crea front de lucru tractoarelor. Aplicarea cantităţilor de îngră­şăminte prevăzute pentru Insă­­minţări este condiţionată de func­ţionarea permanentă a grefierelor, a maşinilor de aplicat Îngrăşămin­te chimice. Conducerile I.M.A. trebuie să asigure tuturor secţiilor cantită­ţile necesare de carburanţi şi lu­­brifianţi, piese de schimb etc., pentru ca activitatea in cimp să nu cunoască nici un moment de stagnare. Fiecare oră prielnică lucrului in cimp trebuie folosită cit mai intens. Maşinile, utilajele agrico­le să funcţioneze permanent, cu randament maxim, iar membrii cooperatori să folosească din plin fiecare moment în care se poa­te lucra. Soarta producţiei anului viitor depinde în cel mai înalt grad de modul cum lucrătorii din agri­cultură vor şti să acţioneze cit mai operativ pentru ca în cel mai scurt timp să se încheie insămîn­­ţările de toamnă! 50 de ani de la greva generală din octombrie 1920 Un bogat izvor de învăţăminte pentru dez­voltarea mişcării muncitoreşti din România Mişcarea muncitorească din Româ­nia a cunoscut în perioada anilor 1918—1921 un puternic avînt revolu­ţionar, determinat de situaţia social- economică de atunci, consecinţă ne­fastă a războiului, precum şi de ten­dinţa claselor exploatatoare de a arunca tot greul pe seama maselor populare. Greva generală din octombrie 1928 — de la desfăşurarea căreia se îm­plinesc 50 de ani — a reprezentat punctul cel mai înalt atins de valul luptelor revoluţionare din acei ani, ea reunind intr-o singură acţiune for­ţele proletariatului din toate colţurile României. In fruntea luptelor s-au aflat mi­litanţi şi activişti ai organizaţiilor so­cialiste şi sindicale, printre care: C-tin Ivănuş, Alecu Constantinescu, M. Gh. Bujor, C-tin Popovici, Gh. M. Vasilescu-Vasia, Theodor Iordăchescu, Pandele Becheanu, Gh. Cristescu, Gh. Niculescu-Mizil, Leonte Filipescu, Eu­gen Rozvany, Gh. Tănase, Coloman Müller, Carol Bartha, Zaharia Tăna­se, Ion Elena, C-tin Neniţă, Al­­le­tt­escu şi mulţi alţi, în focul acestor lupte, la care au participat înfrăţiţi, alături de munci­torii români, muncitorii naţionalităţi­lor conlocuitoare, s-a făurit unitatea de acţiune a proletariatului de pe în­treg cuprinsul ţării. Pentru a infringe avîntul revoluţio­nar al maselor muncitoare, exponen­ţii claselor exploatatoare au început să adopte o serie de măsuri pentru consolidarea poziţiilor lor politice, al căror semnal l-a constituit aducerea la putere, în martie 1920, a guvernu­lui condus de generalul Al. Averescu. Acest guvern a utilizat pe scară lar­gă armata împotriva grevelor, şi de­monstraţiilor muncitoreşti. O legiuire adoptată de acest guvern — legea Trancu-Iaşi — interzicea greva po­litică, precum şi grevele economice în întreprinderile de stat. Ca urmare a cererilor tot mai in­sistente ale maselor muncitoare, la 10 octombrie 1920 s-a întrunit la Bucureşti şedinţa Consiliului General al partidului socialist şi al mişcării sindicale, care a consfinţit unirea or­ganizatorică pe plan naţional a miş­cării muncitoreşti din întreaga ţară. La 11 octombrie 1920, sub presiu­nea majorităţii delegaţiilor, Consiliul General a adoptat şi înaintat guver­nului un memoriu în care au fost (Continuare in pag a III-a) DRAGUŞIN CONSTANTIN cercetător ştiinţific la Muzeul de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democra­tice din România , j.», i &A-'Vtt*,: .-« ... «A~ ' " ^ I - ” •• .• ANUL­A nr. 826 Duminica 18 octombrie 1970 4 pagini , 30 bani Fizica se învaţă in laborator. Secvenţă de la Liceul teoretic din Cisnădie Foto: Fred M­SS h pag. //.* magazin Vizita tovarăşului n­coul mmm in California La sistemul de irigaţii In continuarea vizitei neoficiale pe care o întreprinde pe coasta de vest a Statelor Unite, preşedintele Consi­liului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, împreună cu persoanele care-l însoţesc, a plecat vineri de la San Francisco spre oraşul Fresno din California. Distinşii oaspeţi români sunt însoţiţi de reprezentanţi ai în­treprinderii pentru echipament desti­nat industriei alimentare şi irigaţii­lor „Food Machinery Corporation", ale cărei uzine se­ află în localitatea Fresno. Hubier Byrd, prim-vicepreşe­­dinte al F.M.C., Jack Ratjens şi El­mer Anderson, vicepreşedinţi. Oficiile de gazdă sunt îndeplinite de doamna Shirley Temple Black, vicepreşedinta agenţiei pentru prote­jarea mediului înconjurător, fostă membră în delegaţia S.U.A. la O.N.U., fostă actriţă de film cunos­cută şi în România. Avionul special pus la dispoziţia şefului statului român de Casa Albă zboară deasupra unei regiuni brăz­date de o reţea de canale de iri­gaţii şi lacuri de acumulare. Pînă nu de mult, această zonă era în general aridă. Datorită irigaţiilor, pămîntul sterp a devenit roditor. Există acum, aici, plantaţii de citrice, în special portocali, de viţă de vie, de bum­bac, livezi de pomi fructiferi, lanuri de cereale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproa­pe de caracteristicile acestui sistem, primeşte explicaţii amănunţite din partea proiectantului principal al sis­temului de irigaţii şi de control al regimului apelor. După ce survolează regiunea Island Valley, avionul aterizează pe aero­portul din Fresno, în întîmpinarea­ preşedintelui Ceauşescu au venit pri­marul ad-interim al oraşului, Paul Wasemiller, şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor locale. în semn de o­­magiu, primarul înmînează şefului statului român o diplomă prin care i se conferă titlul de cetăţean de o­­noare al oraşului Fresno, precum şi cheia oraşului. Numeroşi ziarişti în­registrează aceste momente semnifi­cative pentru stima şi consideraţia de care se bucură peste hotare ţara noastră, preşedintele Consiliului de Stat personal. Oaspeţii sunt invitaţi apoi să ia loc în automobile care se îndreaptă spre plantaţiile de portocali irigate. Se dau explicaţii asupra sistemului de aducţiune, pompare şi distribuire a apei. Apa vine aici prin conducte subterane şi apoi se reîntoarce prin canale la suprafaţă, încheind un cir­cuit complet. Următorul popas se face la bara­jul friant de pe rîul San Joaquin. Apa acumulată în lacul artificial per­mite irigarea a 350 000 ha. Preşedin­tele Nicolae Ceauşescu se interesea­ză îndeaproape de unele aspecte con­crete ale sistemului de irigaţie folo­sit: debitul­ de apă distribuită anual pentru fiecare ha, eficienţa econo­mică a sistemului în ansamblu etc. Specialiştii prezenţi dau răspunsurile solicitate. în încheierea vizitei la baraj, preşedintele Nicolae Ceauşescu semnează în cartea de onoare. După o călătorie de o oră cu a­­vionul, oaspeţii poposesc în locali­tatea San Jose, unde se află centra­la întreprinderii vizitate, în întîm­­pinare au venit primarul oraşului, James Ron, şi preşedintele întreprin­derilor „Food Machinery Corpora­tion", James Hall. îndată după so­sire, este prezentat un interesant film despre activitatea întreprinderi­lor care au legături de afaceri şi cu ţara noastră, despre diverse tipuri de maşini şi instalaţii. Are loc apoi un dejun oferit de conducerea întreprinderilor. în ca­drul discuţiilor avute cu acest pri­lej au fost evocate posibilităţile de extindere in continuare a relaţiilor de colaborare dintre firmele ameri­cane şi firmele din ţara noastră — inclusiv cooperarea în producţie — şi, în general, de intensificare a ra­porturilor economice dintre Româ­nia şi S.U.A. , (Continuare Sn pag a IV-a) La I.I.L. AMET Este nevoie de o mai bună organizare Timp de 8 luni I.I.L. AMET şi-a realizat sarcinile de plan, în ultima lună a trimestrului III însă au ieşit la iveală o serie de deficienţe care au făcut să se înregistreze nereali­­zări care au influenţat nefavorabil întreaga activitate de pînă acum. Cu alte cuvinte, atît producţia glo­bală şi marfă, cît şi ceilalţi indica­tori de plan economici şi financiari apar la sfirşitul perioadei la care ne-am referit la restanţe apreciabi­le. Ca urmare, investigaţiile noastre au fost îndreptate spre depistarea cauzelor care au generat această stare de lucruri. După cum ne aş­teptam, s-a început cu... plîngerile. Calul de bătaie a fost greutăţile în aprovizionare. „Ne lipseşte tablă neagră de 6 mm, din care cauză s-a oprit fabricarea produsului „elementi de con­siloz" pentru export, fiind­­ nevoiţi să începem alte construcţii metalice, dar pe care nu le-am pu­tut finaliza, ne spune inginerul şef Ioan Jiu. Am intervenit la toate ni­velele pentru procurarea acestor ma­teriale. Chiar şi acum avem 3 de­legaţi la Galaţi". (De ce 3 delegaţi?! Să aducă tabla în spate?), în felul acesta am aflat de lipsa zincului, a tablei de aluminiu, a placajului de fag etc. „Este o neconcordanţă în­tre calitatea pe care trebuie să o aibă mobila realizată de noi şi una­ Aspect de la procesul muncitori­lor din Sibiu judecaţi pentru par­ticiparea la greva generală terialele care ni se repartizează" in­tervine directorul adjunct, ing. Iosif Bica. Cunoaştem greutăţile industriei lo­cale în ce priveşte aprovizionarea cu materii prime. Este, de asemenea, cunoscut că, în mare parte, repar­tiţiile reprezintă doar 30—40 la su­tă din necesar. Acest lucru îl cu­noaşte şi conducerea întreprinderii AMET dar, sperăm că noi, mai cu­noaşte şi faptul că industria locală a­­ fost creată tocmai pentru a va­lorifica rezervele locale, a valorifica anumite deşeuri. Despre felul in ca­re aceste aspecte sunt luate în con­siderare ni s-a vorbit mai puţin. Şi a­­poi, multe din „necazurile" de a­­provizionare se refereau la sectorul construcţii metalice, sector care de altfel şi-a făcut planul, a contri­buit chiar la recuperarea unei părţi din rămînerile în urmă ale celorlalte secţii. Urmărind cauzele care au dus la neîndeplinirea indicatorilor de plan, am­­ţinut să consemnăm drept un prim neajuns tocmai problema apro­vizionării. In general, din acest punct de vedere atît colectivul fa­bricii cit şi al Direcţiei de indus­trie locală au depus eforturi deose­bite. S-a reuşit să se procure im­portante cantităţi de materiale, fapt demonstrat de altfel şi de îndeplini­rea integrală a sarcinilor de plan în primele 8 luni ale anului, iar în luna septembrie nu acesta a fost motivul principal al rămînerilor în urmă. Din discuţiile purtate atît cu spe­cialiştii întreprinderii cît şi la Di­recţia de industrie locală, s-a con­turat mai clar principal cauză a insuccesului (sau cum îl numesc to­varăşii de la AMET — al acciden­tului!?). Este vorba de o slabă orga­nizare a producţiei şi a muncii, o defectuoasă colaborare intre com­partimentele întreprinderii. Bineînţeles, de pe poziţia­ interlo­cutorilor, aceste deficienţe îmbracă diferite forme. Bunăoară, inginerul şef I. Jiu arată tot sub forma jus­tificărilor: „Sunt insuficiente supra­feţele productive, se lucrează în curte, ne lipsesc mijloacele de tran­sport, de manipulare — avem doar o macara, nu avem suficiente agre­gate de sudură. Am făcut destul de multe mici mecanizări, dar nu tot­deauna putem să ne procurăm uti­lajele necesare". Din nou s-au făcut referiri la sec­torul care într-adevăr lucrează în condiţii grele, dar la care, după cum se vede, elementul om-organiza­­re a avut o mare influenţă. Dacă aici activitatea este supravegheată, dacă există asistenţă tehnică, şi re­zultatele sunt pozitive. Nu acelaşi lucru se poate spune despre sectorul de mobilă. Lună de lună, întreprinderea justifica nerea­­lizarea planului la acest sortiment prin lipsa forţei de muncă calificată. Nu s-a întreprins nimic însă, nici pentru realizarea unui curs de ca­lificare la locul de muncă şi nici pentru mai buna folosire a timpului de muncă a muncitorilor existenţi. Doar acum se încearcă recrutarea unor ucenici pentru calificare la lo­cul de muncă, la care s-au şi gă­sit justificări (nu sunt amatori!) în caz că nu se va mai organiza. S-ar putea să nu fie solicitanţi din a­­fara întreprinderii, dar aici există destulă forţă de muncă auxiliară, ne­calificată, care într-un timp sufi­cient de scurt ar putea să fie utilă procesului de producţie, în urma şcolarizării. De asemenea, o influenţă destul de mare asupra realizării ritmice a sarcinilor de plan, a realizării pro­ductivităţii muncii, o are fluctuaţia (Continuare in pag a lll-aî CORNELIU DAN Agendă culturală Concert simfonic Marţi, 20 octombrie, la orele 10 şi 20:30, va avea loc, în sala Tea­trului de stat, concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii din Sibiu, în program: Cantata jubiliară de Gh. Dima, la care îşi dau con­cursul corurile reunite „Gh. Di­ma“ şi Sindicatului învăţămînt (di­rijorii corurilor: I. Arsin, I. Sandu, Gh. Şoima şi V. Fîntînă); Beetho­ven: Concertul pentru pian nr. 1 (solistă Florela Geantă, Bucureşti); F. Mendelssohn-Bartholdy — Sim­fonia a IV-a „Italiana“. Dirijorul concertului: Henry Selbing, artist emerit. Simpozion metodico-stuntific Organizat de Filiala Sibiu a So­cietăţii de ştiinţe istorice din R.S. România, luni, 19 octombrie, la ora 18, în sala de festivităţi a Li­ceului nr. 1 din Mediaş, va avea loc un simpozion metodico-ştiinţi­­fic pentru profesorii din munici­piul Mediaş, oraşele Dumbrăveni şi Copşa Mică şi din localităţile din jur. Vor fi prezentate teme din istoricul mişcării muncitoreşti locale, din cultura secolelor XVI— XVIII şi din metodica istoriei. Expoziţie la Casa de cultură a munici­piului Mediaş a fost deschisă ex­poziţia „Formele muncii politice de masă". Aici sunt expuse gazete satirice, fotomontaje, foi volante şi alte materiale. Ea va fi deschisă timp de 10 Pregătiri pentru „SĂPTĂMÎNA ECONOMIEI“ Recent a avut loc, la Consiliul popular al judeţului, şedinţa Comisiei judeţene pentru sprijinirea acţiunii de economisire consacrată pregătirilor pentru organi­zarea şi desfăşurarea pe plan judeţean a „Săptămînii economiei“. După cum se ştie, între 25 şi 31 octombrie, în în­treaga ţară se vor desfăşura acţiuni menite a sti­mula acţiunea de economisire la C.E.C., întreaga ac­tivitate a acestei „bănci a populaţiei“. In cadrul şe­dinţei de care pomeneam, a fost prezentată o infor­mare privind realizările obţinute de unităţile C.E.C. din judeţ pînă acum, aportul comisiei la dezvoltarea acţiunii de economisire precum şi un plan de mă­suri pentru organizarea „Săptăminii economiei“. Dintre acţiunile care vor avea loc în această săp­­tămină notăm: un concurs de vitrine tematic cu pre­mii vizînd popularizarea ideii de economisire la C.E.C. pentru procurarea unor bunuri de folosinţă îndelungată, la care vor participa cîteva mari uni­tăţi comerciale, stabilirea unor măsuri pentru inten­sificarea economisirii în şcoli, la sate, în întreprinderi , polarizind in acest sens interesul conducerilor şco­lilor, căminelor culturale, al unităţilor P.T.T.R., al organizaţiilor sindicale, al conducerilor unităţilor eco­nomice. In acest sens au fost şi vor fi difuzate diverse materiale popularizatoare, conferinţe, planşe, filme tematice, broşuri, în şcoli vor fi organizate, începînd din 26 octombrie, „Ziua elevului econom“, „Colţul şcolarului econom", precum şi întreceri între clase privind cel mai mare număr de elevi depunători pe librete sau cecuri de economii şcolare. Nu mai puţin importante sunt măsurile luate pen­tru ca, în această perioadă, unităţile C.E.C. să-şi îm­bunătăţească modul de deservire a populaţiei.

Next