Tribuna Sibiului, noiembrie 1970 (Anul 3, nr. 838-862)
1970-11-22 / nr. 856
Pag. 2 Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în judeţul Olt (Urmare din pag. I) reşti „Crişan I“ şi „Crişan II“, inălţate şi ele în ultimii ani, însoţiţi de şeful şantierului, ing. Lucian Răducanu, oaspeţii vizitează primele trei nivele ale acestei impunătoare construcţii, unde lucrările de finisare sunt mai avansate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat că spitalul se execută intr-un timp record — circa un an — faţă de doi ani, termen prevăzut în general pentru asemenea construcţii, iar aceasta datorită folosirii pe scară largă a prefabricatelor şi a unor metode moderne de construcţie, printre care cofrajele glisante. Oprindu-se în interiorul unor viitoare saloane de tratament, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este plăcut impresionat de calitatea lucrărilor de finisare şi felicită călduros pe constructori. Adresîndu-se secretarului general al partidului, şeful şantierului spune: „Faptul că dumneavoastră tovarăşe Ceauşescu sunteţi mulţumit de rezultatele muncii noastre este pentru noi un puternic imbold". în timpul vizitei pe şantierul acestei construcţii, între oaspeţi şi gazde au loc discuţii cu privire la dotarea tehnică a spitalului, folosirea chibzuită a spaţiilor încăperilor, pentru a se asigura întregul confort necesar unor asemenea instituţii, şi o asistenţă sanitară de nivel ridicat. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă constructorilor să acorde în continuare toată atenţia terminării în cele mai bune condiţii şi la termenul prevăzut a spitalului. Un ultim popas... Străbătîndu-se cartierul „Crişan" I, cartier modern de locuinţe ridicat acum opt ani, se ajunge la platoul unde se va ridica un nou şi impunător edificiu: Casa orăşenească de cultură. Şantierul se află încă în fază incipientă de amenajare şi gazdele construiesc, din explicaţii, imaginea viitorului lăcaş. Casa de cultură va fi dată în folosinţă peste doi ani, şi va avea ca principală parte componentă goală de 700 de locuri. Este vorba, aşadar, de o construcţie monumentală în care locuitorii oraşului, aflat în plină expansiune, vor putea asista la manifestări organizate de formaţii artistice locale, la spectacole oferite de teatrele bucureştene, ori din alte centre mari ale ţării, în turneu, de filarmonici, vor putea viziona filme, audia conferinţe. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă ca lucrările să fie începute în cît mai scurtă vreme, aceasta fiind o garanţie sigură a executării lor in timpul prevăzut. Are loc apoi un schimb de opinii pe teme urbanistice, de fapt o discuţie, la concret, luîndu-se ca punct de pornire cartierul „Crişan" I, asupra folosirii mai judicioase a terenurilor afectate construcţiilor de locuinţe. Prin modul cum sunt amplasate blocurile, cu mari spaţii între ele, adevărate locuri virane, se irosesc suprafeţe întinse de pămînt, ceea ce, pe de o parte, duce la diminuarea fondului de construcţii, iar pe de altă parte la extinderea exagerată a oraşului, dimensionate dincolo de limitele necesarului, la cheltuielile inutile pentru instalaţii de canalizare, apă, energie electrică. Secretarul general al partidului insistă asupra necesităţii valorificării fiecărui metru pătrat de teren şi dă indicaţii ca in perimetrele rămase goale între blocuri să se amplaseze noi clădiri, aşa incit densitatea acestora să fie echivalentă cotelor ridicate ce se constată în ţări cu experienţă urbanistică înaintate. In continuare, tovarăşului Nicolae Ceauşescu îi este prezentat locul de amplasare al unei alte mari clădiri a oraşului: viitorul hotel cu zece nivele. Şi aici şeful statului recomandă să se adopte soluţii constructive moderne, să fie folosite pe scară mai largă materialele de construcţii ce se impun tot mai mult în practica mondială: metalele feroase şi aluminiul în confecţionarea tâmplăriei, masele plastice în decorări interioare, în realizarea pardoselelor, şi altele. Cetăţenii din cartierul „Crişan" 1 11 înconjoară cu căldură pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îl aplaudă şi îl aclamă din toată inima la despărţire. In timpul vizitei în judeţul Olt, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat au fost însoţiţi de Constantin Sandu, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Olt, dialogul viu, direct, purtat cu numeroşi muncitori, ingineri, tehnicieni, cu ţărani cooperatori, cu constructori de pe şantiere, indicaţiile preţioase date cu acest prilej, reflectă stilul de muncă propriu secretarului general al partidului, de a cunoaşte la faţa locului, modul in care se traduc în viaţă hotăririle Congresului al X-lea, preocupările şi realizările oamenilor muncii. Manifestările entuziaste pe care le-a prilejuit prezenţa conducătorului partidului şi statului in mijlocul locuitorilor din judeţ, dragostea cu care a fost intîmpinat pretutindeni secretarul general al partidului nostru reprezintă o nouă şi grăitoare expresie a hotărîrii acestora, ca şi a întregului nostru popor, de a înfăptui neabătut politica marxist-leninistă a partidului, pentru continua înflorire a naţiunii noastre, pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. ION MARGINEANU NICOLAE POPESCU-BOGDANESTI mircea s. IONESCU Is Is IV IS î V s Is Is Ib s s s s s N s V N s s V 1 Programul săptămînal TV LUNI, 23 NOIEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Scena şi ecranul. 18.30 Un univers al cuceririlor tehnicii contemporane. Tîrgul Internaţional Bucureşti. Reportaj filmat. 18.50 Muzică populară cu Maria Pietraru şi Petre Săbădeanu. 19.00 Ce sunt şi ce trebuie să fie centralele industriale. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 60 de ani de la primul avion cu reacţie. La emisiune va participa savantul Henri Coandă. 20.20 Teatru foileton: Războiul celor două roze (VI). 21.20 Steaua fără nume. Muzică populară. 22.05 Telejurnalul de noapte. 22.15 Telesport. 22.30 Viaţa literară. 23.00 închiderea emisiunii. MARŢI, 24 NOIEMBRIE 10,00—11,00 Teleşcoala. Cetăţile Birsei şi ale Făgăraşului (Geografie — istorie, clasa a VIII-a) — film (reluare). 10.20 Probleme de geometrie bazate pe egalitate (Matematică, clasa a VIII-a). 10.40 Aparate electrice şi utilizarea lor (Fizică, clasele XI— XII). 18.00 Deschiderea emisiunii. Interpreţi preferaţi de muzică populară: Maria Ciobanu, Maria Haiduc, Victoria Darvai, Ion Luican, Ion Dolănescu. Formaţia instrumentală condusă de Victor Predescu. 18.30 Brăţara de aur — emisiuneconcurs. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Seară de teatru. Omul cu mirţoaga de Gh. Ciprian. 22.05 Prin plan. Botanistul Rudolf Palocsai. 22,35 Telejurnalul de noapte. 22,45 Muzică uşoară cu Shirley Bassey. 23.00 închiderea emisiunii. MIERCURI, 25 NOIEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Caruselul năzdrăvan... invită pe toţi copiii să se urce în el. 18.30 Cabinetul economic TV. Perfecţionarea activităţii de cercetare ştiinţifică. 19.10 Tragerea concursului Pronoexpres. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei miei. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele cinemateca. Hotarul întunericului. 22.00 Poşta TV. 22.15 Cadran internaţional. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. JOI, 26 NOIEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan. 18.50 Mult e dulce şi frumoasă. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film serial. Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn. 20.25 Ancheta TV. Monumente în pericol. 21.25 Panoramic ştiinţific. 22.00 Actualitatea gîndirii lui Fr. Engels. 22.35 Divertisment muzical. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. VINERI, 27 NOIEMBRIE 17.00 Deschiderea emisiunii. Tele-SCoălă. De la laborator la industrie (Chimie — clasa a XII-a). 17.20 Diviziunea celulară (Biologie clasa a Vil-a). 17.40 Locuri geometrice plane (Matematică cl. XI—XII). 18.00 Căminul. 18.45 Revista economică TV. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Film artistic. Băieţii din strada Pali. 21.55 Tineri solişti. Recitalul tinerilor muzicieni. Violonista Maria Masalici şi pianista Florenţa Barbălat. 22.20 Nicolae Iorga. Documentar cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la asasinarea de către legionari a marelui cărturar. 22,35 Teleglob. Itinerar iugoslav. Imagini din Belgrad, Zagreb, Sarajevo. Reportaj filmat. 23.05 Telejurnalul de noapte. 23.15 închiderea emisiunii. SIMBATA, 28 NOIEMBRIE 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.10 Publicitate. 18.15 Bună seara, fete! Bună seara, băieţi! 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele-enciclopedia. 20.50 Cintă pentru dr. Mariana Bădoiu, Nicu Stoenescu, Alois Honig (orgă electronică), Aurel Romcescu (vioară). Acompaniază o formaţie condusă de Gică Rădulescu. Redactor Eugen Gal. 21.10 Film serial. Incoruptibilii. Capodopera. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Telesport. 22.45 Program muzical-distractiv. 23.30 închiderea emisiunii. Is 4s Is 4s Is *s 4s Is I *s Is 4s 4s Is I s 4s 4 s 4s 4s 4 s 4s 4s 4s 4 s 4 45 44 Pe zi ce trece, în cartierul „Gura cîmpului“ din Mediaş se înalţă noi şi noi blocuri de locuinţe Foto: HORST BUCHFELNER Pregătiri pentru iarnă Deşi zilele însorite ne îmbrăţişează încă cu căldura lor plăcută, totuşi cei de la întreprinderea comunală Sibiu ne asigură că iarna va fi întîmpinată cu o pregătire suficientă. Utilajele existente (stropitorile prevăzute cu plug şi perie, împrăştietorul de sare, 2 turbofreze, pluguri de lemn pentru aleile parcurilor, precum şi alte autoutilitare) sunt reparate şi dotate cu toate cele necesare. A fost procurat nisip pentru pante şi sarea necesară. Produse noi De la Direcţia judeţeană de industrie locală suntem anunţaţi că, începînd cu această toamnă, în magazine vor fi aduse cîteva produse noi. E vorba de garnitura de mobilă (canapea de colţ) „Alina", de „camera combinată tip Mediaş", şi de un suport la maşini pentru fixarea schiurilor cu clemele necesare şi de un primus pentru voiaj. Şi acum, examenele In urmă cu trei ani, la întreprinderea poligrafică Sibiu, a început un curs de calificare la locul de muncă. S-au înscris peste 100 de tineri. In aceste zile cursurile s-au terminat şi au început examenele, începind cu 1 decembrie tinerii culegători manuali şi mecanici, legători, maşinişti de tipar înalt, fotografi şi retuşori îşi vor putea aduce o contribuţie mai substanţială la realizarea planului de producţie. 1. TRIBUNA STATULUT Căutind o fabrică ştiută.. O ştiam? In amintire îmi stăruia destul de obscur. Au trecut douăzeci de ani. O căutasem odată, prin 1950, cum cauţi acul In carul cu fin. Emblema nu spunea sibienilor mare lucru. Mă minau s-o găsesc prin alte locuri Am umblat pe străzi întortochiate, am trecut nişte linii ferate şi, în sfirşit, după multe drumuri, am descoperit-o pierdută printre clădirile vechi de la periferie. I s-a zis „Elastic", după arcurile pe care le producea. Dar şi denumirea mi s-a părut atunci, cu 20 de ani în urmă, destul de bombastică pentru arcurile rudimentare produse şi care, azi putem s-o spunem, nu se prea lăudau cu marea lor elasticitate. Făceau, fabrica şi oamenii ei de-atunci, primii paşi pe marele drum al prefacerilor, erau paşii copilăriei cu nesiguranţa şi stîngăciile lor. Dar erau acolo tineri şi vîrstnici, oameni inimoşi, cuprinşi de elanul înnoirilor venite şi ce aveau să vină, dornici să depăşească şi să învingă timpul. Erau tinerii de atunci — un Urzica, un Lucian Trifan, atîţia alţii, care la vîrsta adolescenţei, îmbinau atelierul cu şcoala, avînd în inimă suflul anilor de cuceriri măreţe; erau tineri pe care azi i-am găsit urcaţi spre apogeul împlinirilor fireşti pentru evul nostru: ingineri. Dar iată, m-am lăsat cuprins de nostalgia amintirilor răscolite de aceleaşi drumuri pe care le încerc în redescoperirea fabricii ştiută de acum douăzeci de ani. Şoferul unui autobuz îmi zice înveselit: „Vă depun chiar la poarta uzinei". Ajung acolo unde ştiam făbricuţa, ajung în faţa unor hale maiestuoase şi la Intrare citesc: „Uzina de piese auto Sibiu". Aflu că n-a dispărut „Elasticul", ci că s-a contopit anul trecut cu „Automecanica" şi astfel a avut loc geneza unei uzine mai complexe şi mediene în acelaşi timp, uzina la care visau tinerii entuziaşti de acum 20 de ani, inginerii de azi. Bat la uşa inginerului şef, Ioan Simion, care mă primeşte ospitalier şi cu care îmi desfăt privirile şi sufletul peste planurile ce-mi povestesc istoria de ieri, de azi şi de mîine a acestei uzine, istorie ale cărei file de aur se scriu chiar în zilele noastre. Am avut aşadar prilejul — mare privilegiu gazetăresc — să urmăresc evoluţia unei întreprinderi pe o perioadă de două decenii, să-i văd şi să-i simt pulsul de producţie amplificat continuu, ridicat la cote neobişnuite cu ani în urmă. „Dardane. Arcuri de toate tipurile pentru toată gama de autovehicule. Sisteme de frînare. Amortizoare pentru toate tipurile de autovehicule. Sisteme de Încălzire a cabinelor. Ştergătoare de parbriz. Cabine regla ţite citaţ flat la f bile pentru tractoare"... Citesc lista produselor. E lungă şi — pentru specialişti şi beneficiari — interesantă. Pe mine mă obsedează noutăţile din această listă. Şi inginerul Simion mi le împărtăşeşte cu bunăvoinţă. — Dardanul? Va fi unul din produsele de bază ale uzinei noastre. Asimilăm în prezent un tip modern, de cea mai înaltă calitate, care ne va permite preluarea din 1971 a fabricaţiei întregului necesar de cardane pentru toate categoriile de autovehicule. Deci, se va concentra producţia totală de cardane, aici, la noi. Străbat cu Dumitru Moigrădeanu — unul din „veteranii" proveniţi de la „Elastic" — curtea uzinei şi admir noile hale. La cele ridicate de acum se adaugă una de 9 000 mp, destinată pieselor şi subansamblelor auto. Parţial va fi dată în folosinţă chiar anul acesta. Ne amintim de trecut şi scrutăm viitorul, un viitor conturat în planurile de dezvoltare aprobate. Două din halele existente vor fi unite cu altele ce se vor înălţa curînd formîndu-se un spaţiu de producţie monobloc care va acoperi, împreună cu cele existente, 34 000 mp. Aici se vor fabrica în flux continuu, pe bandă, principalele piese şi repere destinate autovehiculelor. Ceva mai în spate, o altă hală de 2 500 mp va fi destinată acoperirilor galvanice. Uzina, desfăşuratăpe mai bine de 20 de hectare, va fi la sfârşitul anului 1975, în ce priveşte concepţia de organizare şi dotare, la nivelul celor mai moderne întreprinderi de acest fel. Proiectanţii institutului de specialitate lucrează deja la cele 14 agregate complexe care vor executa simultan un mare număr de operaţii, fiind chiar ele nişte mini-uzine. Iar ca să ne dăm seama de dimensiunile procesului de dezvoltare mi s-au prezentat şi cîteva cifre concludente: producţia va creşte la sfîrşitul lui 1975 de la 6 600 tone piese şi subansamble anual, cît e în prezent, la 32 000 tone; cea de arcuri, de la 24 000 tone anual, cît se fabrică acum, la 65 000 tone. Productivitatea muncii va spori de 1,8 ori..." Sunt cifre care exprimă de fapt un triplu salt. Şi aceasta numai în cinci ani... Mă pregăteam să plec şi deodată un val de tinereţe inundă curtea uzinei, amintindu-mi de alţi tineri cunoscuţi cu 20 de ani in urmă. Şi mă gîndeam, privindu-i pe elevii noului grup profesional — şcoala cu trei nivele, 5 ateliere de instructaj, cămin, cantină au fost date in folosinţă în cursul anului curent — cîţi din cei 100 de elevi vor ajunge la rangul de ingineri? Hotărît că mulţi. Condiţiile create, înalta calificare pe care şi-o însuşesc acum, în primii paşi profesionali pe care-i fac, e o chezăşie de nădejde pentru drumurile lor viitoare ... U.P.A.S. Un nume cu rezonanţe tot mai sonore în nomenclatura economiei noastre naţionale, un pivot al construcţiei de maşini, care va fi la îndria de drept a Sibiului și locuitorilor lui. VIRGIL LAZAR în atenţia consiliilor de conducere din cooperativele agricole Mai multă grijă pentru constituirea fondurilor de pensii începînd de la 1 ianuarie 1967, s-a pus în aplicare sistemul unitar de pensionare a membrilor cooperatori, expresie a umanismului ce caracterizează politica partidului nostru. Plenara C.C. al P.C.R. din 10—13 decembrie 1969 a hotărît, pe baza propunerilor făcute de U.N.C.A.P., majorarea cu 50—80 la sută a pensiilor acordate cooperatorilor. Creşterea mai substanţială a pensiilor pentru membrii cooperatori care au lucrat o perioadă de timp mai mare este un act de recunoaştere a contribuţiei deosebite pe care aceştia au adus-o la întărirea economică a cooperativei agricole din care fac parte şi constituie un stimulent important pentru mobilizarea şi participarea activa şi permanentă a oamenilor la efectuarea lucrărilor agricole. In judeţul nostru primesc pensie cca 19 000 ţărani cooperatori. Numai pentru primele 10 luni ale acestui an au fost acordate bătrinilor satelor noastre pensii in valoare de peste 11 milioane lei. Constituirea fondurilor, stabilirea cuantumului şi plata pensiilor sunt sarcini de mare importanţă, la a căror rezolvare sunt chemate atît filiala judeţeană a Casei de pensii, cit şi consiliile de conducere din cooperativele agricole. Ca urmare a unei munci politice desfăşurate intens de Biroul executiv al Consiliului U.J.C.A.P., în 1969 au fost depuse integral şi la timp contribuţiile de 3,5 la sută din producţia globală — contribuţii destinate prin statut pentru formarea fondului de pensii — la 92 la sută din cooperativele agricole ale judeţului nostru. Şi în acest an s-a reuşit în bună măsură ca în primele trei trimestre să depună aceste contribuţii peste 90 la sută din cooperative. Este demn de remarcat faptul că în multe unităţi, cum sunt cele din Miercurea Sibiului, Merghindeal, Şelimbar, Sibiu, Topîrcea, Şeica Mică, Slimnic, Porumbacu de Jos, Ocna Sibiului, Arpaşu de Jos, Noul Român, Brateiu, Cornăţel, Avrig ş.a., consiliile de conducere au acţionat ferm şi au reuşit să facă depunerea integrală sau parţială a contribuţiei la Casa de pensii. Grija faţă de asigurarea respectării „prevederilor articolului 3 din statutul Casei de pensii se pare că nu a constituit o preocupare permanentă a consiliilor de conducere din cooperativele agricole Vurpăr, Valea Viilor, Şeica Mare, Roşia sau Porumbacu de Jos, unităţi care nu au achitat contribuţia de 3,5 la sută la Casa de pensii. Tot în cadrul sistemului unitar de pensionare a membrilor cooperatori se prevede acordarea, pe lingă pensia de bază, şi a pensiei suplimentare pentru acei oameni care achită o contribuţie personală lunară de 5 sau 10 lei în toată perioada cit lucrează în cooperativa agricolă. Incepînd din 1971 urmează să se plătească pensia suplimentară acelor cooperatori care au achitat această contribuţie timp de cel puţin 5 ani. Pentru ca toţi cooperatorii să poată beneficia de această pensie se cuvine ca membrii consiliilor de conducere să desfăşoare o muncă susţinută de lămurire a oamenilor. IOAN IOANDREA preşedintele filialei judeţene a Casei de pensii Nave româneşti pe mările şi ocea n prezent, pe mările şi oceanele lumii se află 45 de nave româneşti. Aflate la mii de mile depărtare de ţară, echipajul cargoului „Sinaia“ anunţă că va ajungela Port Sudan cu circa 8 000 tone plăci fibrolemnoase şi alte produse realizate de combinatele noastre de exploatare şi industrializare a lemnului, iar echipajul vasului „Anina“ că a sosit la Londra cu laminate şi mărfuri de larg consum româneşti. De asemenea, la Boulogne, Bilbao, Anvers şi Famagustra urmează să ancoreze mai multe vase ale „Navrom“ pentru a descărca mii de tone de produse ale industriei metalurgice, chimice şi textile. (Agerpres) CINEMA SIBIU; PACEA: Ultimul mohican (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00) ; ARTA: Singurătate in doi lerel( 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) ; TINERETULUI: Ana Romeo și Julieta (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEMBRIE: D-ale carnavalului (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00; 20,00); INDEPENDENȚA: Noile aventuri ale răzbunătorilor (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) . MEDIAȘ: PROGRESUL: Degetul de fier (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Picioare lungi, degete lungi (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Familia noastră trăznită (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNADIE: POPULAR: Prea mic pentru un război atit de mare (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Sub seninul lui Monte Cristo (orele 16,00; 18,00 şi 20,00) . DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Galileo Galilei (orele 16,00; 18,00 şi 20,00). COPŞA MICĂ: POPULAR: Fecioara care-mi place (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BAI: Marele semn albastru (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Petrecerea (orele 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS: 23 AUGUST: Cei 1000 de ochi ai dr. Mabusse (orele 17,00 şi 19,00). TELEVIZIUNE 8.45 Deschiderea emisiunii. Gimnastica de dimineaţă. 9.00 Teatru pentru copii şi şcolari. Fata din dafin 9.45 Film: „Veveriţa". 10.00 Viaţa satului. 11.30 Amfiteatru muzical. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Hochei pe gheaţă. România—Polonia. Înregistrare de la patinoarul „23 August". 14.30 In reluare, la cererea telespectatorilor. Interpreţi îndrăgiţi de muzică uşoară şi populară. 15.00 Emisiune în limba maghiară. 16.45 Studioul „N". 13.00 Cîntare patriei. CONCURS CORAL INTERJUDEŢEAN. Participă formaţii corale din judeţele: Ilfov, Argeş şi Vrancea. 19.15 Desene animate. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reportaj filmat al vizitei oficiale de prietenie a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceaușescu, in Republica Populară Bulgaria. 20.30 România în 1000 de imagini 20.50 Tele-recital: Costache Antoniu. 21.35 Recital Patty Pravo. 21.50 Telejurnalul de noapte. 22.00 Handbal masculin: România—R.D.G. 23.00 închiderea emisiunii. TEATRU La Teatrul de stat din Sibiu, ora 19,30, spectacol cu piesa Ploşniţa (abonament litera D). • ••••••••••• Scenă din spectacolul cu piesa „Ploşniţa" Anul III, nr. 856 :w//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////ot////////////'! Secretarul U.T.C. Cine nu-1 cunoaşte la „Flamura roşie" pe Zosim Şchiopotă? Cei mai în vîrstă îl ştiu de copil, cînd, la 17 ani, a venit să lucreze ca lăcătuş. *Munca-i plăcea, lăcătuşeria la fel şi nu i-a fost greu să devină un meseriaş bun. Fire întreprinzătoare, gata oricînd să dea o mină de ajutor acolo unde era nevoie, a cîştigat repede aprecierile şi respectul celor din jur. A urmat apoi cursul seral mediu, şase luni de şcoală tehnică la Cugir şi recent a terminat cursurile şcolii tehnice de maiştri. Uşor nu i-a fost, dar voinţa omului care — mai presus de orice — dorea să descopere, să cunoască şi să ştie lucruri şi taine nebănuite despre oameni şi fapte, a învins. Astăzi — dispecer la secţia stilouri — se bucură de aceleaşi aprecieri. Aprecierile şi încrederea în tovarăşul lor de muncă i-au făcut pe uteciştii de la „Flaro" să-l realeagă secretarul organizaţiei lor. — Cum îmi împart timpul? Este de fapt adversarul meu permanent. Totuşi il mai birui. Şi Zosim Şchiopotă îmi explică „tactica de luptă" cu un adversar pe cît de pretenţios pe atit de neiertător. — Consider fabrica, spaţiul şi timpul unde materializez forţa, energia mea fizică şi intelectuală — laboratorul în care verific tot ceea ceam învăţat pînă acum. Cînd spun fabrică înţeleg şi colectivul din care fac parte, oamenii cu care lucrez, pe care încerc să-i cunosc, să-i ajut. Chiar uşor nu-mi este, dar numai munca îţi dă satisfacţii. Acest lucru l-am învăţat de mic copil, de lamama care, rămasă văduvă, a trebuit să-şi crească cei şapte copii cu preţul multor sacrificii. Nu i-a fost uşor nici ei, dar astăzi are satisfacţia că nici unul din noi n-a dezamăgit-o. Totul în viaţa este să ai voinţă, dar dincolo de ea — să se afle omul cinstit şi corect faţă de el însuşi, faţă de semeni. Sunt de fapt calităţile pe care cei ce-l cunosc pe Zosim le apreciază cel mai mult şi care se fac vizibile prin rezultatele obţinute în producţie (fruntaş în întrecerea socialistă, 14 inovaţii propuse, dintre care cinci aplicate, diploma de onoare a C.C. al U.T.C.), prin aportul pe care l-a adus la succesele organizaţiei, prin grija pentru dezvoltarea acesteia. Am desprins din tot ceea ce-l caracteriza pe secretarul dela „Flaro“, un sentiment al lui pentru ceea ce se găseşte in fiecare activitate ce o desfăşoară. Cînd e atinsă această coardă, se produce o mişcare. E mişcarea aceea care indică, asemenea oscilografului, străduinţa de a-i ajuta pe cei cu care lucrează, de a grăbi drumul spre propria lor împlinire. CORNELIA BLOOS I /1/tiiiiuinininimnumnuintniiniimiininiiiiiiiiirimiiiiiii/tniiuinniuii^