Tribuna Sibiului, noiembrie 1970 (Anul 3, nr. 838-862)

1970-11-22 / nr. 856

Pag. 2 Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în judeţul Olt (Urmare din pag. I) reşti „Crişan I“ şi „Crişan II“, inăl­­ţate şi ele în­ ultimii ani, însoţiţi de şeful şantierului, ing. Lucian Rădu­­canu, oaspeţii vizitează primele trei nivele ale acestei impunătoare con­strucţii, unde lucrările de finisare sunt mai avansate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat că spitalul se execută intr-un timp record — circa un an — faţă de doi ani, ter­men prevăzut în general pentru ase­menea construcţii, iar aceasta dato­rită folosirii pe scară largă a prefa­bricatelor şi a unor metode moderne de construcţie, printre care cofrajele glisante.­ Oprindu-se în interiorul u­­nor viitoare saloane de tratament, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este plăcut impresionat de calitatea lu­crărilor de finisare şi felicită căldu­ros pe constructori. Adresîndu-se se­cretarului general al partidului, şe­ful şantierului spune: „Faptul că dumneavoastră tovarăşe Ceauşescu sunteţi mulţumit de rezultatele mun­cii noastre este pentru noi un pu­ternic imbold". în timpul vizitei pe şantierul a­­cestei construcţii, între oaspeţi­ şi gazde au loc discuţii cu privire la dotarea tehnică a spitalului, folosi­rea chibzuită a spaţiilor încăperilor, pentru a se asigura întregul confort necesar unor asemenea instituţii, şi o asistenţă sanitară de nivel­­ ridi­cat. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă constructorilor să acorde în continuare toată atenţia termină­rii în cele mai bune condiţii şi la termenul prevăzut a spitalului. Un ultim popas... Străbătîndu-se cartierul „Crişan" I, cartier modern de locuinţe ridicat acum opt ani, se ajunge la platoul unde se va ridica un nou şi impu­nător edificiu: Casa orăşenească de cultură. Şantierul se află încă în fază incipientă de amenajare şi gaz­dele construiesc, din explicaţii, ima­ginea viitorului lăcaş. Casa de cul­tură va fi dată în folosinţă peste doi ani, şi va avea ca principală parte componentă g­oală de 700 de locuri. Este vorba, aşadar, de o construcţie monumentală în care locuitorii ora­şului, aflat în plină expansiune, vor putea asista la manifestări organi­zate de formaţii artistice locale, la spectacole oferite de teatrele bucu­­reştene, ori din alte centre mari ale ţării, în turneu, de filarmonici, vor putea viziona filme, audia conferin­ţe. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu re­comandă ca lucrările să fie începute în cît mai scurtă vreme, aceasta fi­ind o garanţie sigură a executării lor in timpul prevăzut. Are loc apoi un schimb de opinii pe teme urbanistice, de fapt o dis­cuţie, la concret, luîndu-se ca punct de pornire cartierul „Crişan" I, a­­supra folosirii mai judicioase a te­renurilor afectate construcţiilor de locuinţe. Prin modul cum sunt am­plasate blocurile, cu mari spaţii în­tre ele, adevărate locuri virane, se irosesc suprafeţe întinse de pămînt, ceea ce, pe de o parte, duce la di­minuarea fondului de construcţii, iar pe de altă parte la extinderea exa­gerată a oraşului, dimensionate din­colo de limitele necesarului, la chel­tuielile inutile pentru instalaţii de canalizare, apă, energie electrică. Secretarul general al partidului in­sistă asupra necesităţii valorificării fiecărui metru pătrat de teren şi dă indicaţii ca in perimetrele rămase goale între blocuri să se amplaseze noi clădiri, aşa incit densitatea aces­tora să fie echivalentă cotelor ridi­cate ce se constată în ţări cu ex­perienţă urbanistică înaintate. In continuare, tovarăşului Nicolae Ceauşescu îi este prezentat locul de amplasare al unei alte mari clă­diri a oraşului: viitorul hotel cu ze­ce nivele. Şi aici şeful statului re­comandă să se adopte soluţii con­structive moderne, să fie folosite pe scară mai largă materialele de con­strucţii ce se impun tot mai mult în practica mondială: metalele feroa­se şi aluminiul în confecţionarea tâmplăriei, masele plastice în deco­rări interioare, în realizarea pardo­­selelor, şi altele. Cetăţenii din cartierul „Crişan" 1 11 înconjoară cu căldură pe tovară­­şul Nicolae Ceauşescu, îl aplaudă şi îl aclamă din toată inima la des­părţire. In timpul vizitei în judeţul Olt, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cei­lalţi conducători de partid şi de stat au fost însoţiţi de Constantin Sandu, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Con­siliului popular judeţean, de alţi re­prezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Olt, dialogul viu, direct, purtat cu numeroşi mun­citori, ingineri, tehnicieni, cu ţărani cooperatori, cu constructori de pe şantiere, indicaţiile preţioase date cu acest prilej, reflectă stilul de muncă propriu secretarului general al partidului, de a cunoaşte la faţa locului, modul in care se traduc în viaţă hotăririle Congresului al X-lea, preocupările şi realizările oamenilor muncii. Manifestările entuziaste pe care le-a prilejuit prezenţa conducătoru­lui partidului şi statului in mijlocul locuitorilor din judeţ, dragostea cu care a fost intîmpinat pretutindeni secretarul general al partidului nos­tru reprezintă o nouă şi grăitoare expresie a hotărîrii acestora, ca şi a întregului nostru popor, de­ a în­făptui neabătut politica marxist-leni­­nistă a partidului, pentru continua înflorire a naţiunii noastre, pe dru­mul făuririi societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate. ION MARGINEANU NICOLAE POPESCU-BOGDANESTI mircea s. IONESCU Is Is IV IS î V s Is Is Ib s s s s s N s V N s s V 1 Programul săptămînal TV LUNI, 23 NOIEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Scena­­ şi ecranul. 18.30 Un univers al cuceririlor tehnicii contemporane. Tîrgul Internaţional Bucureşti. Re­portaj filmat. 18.50 Muzică populară cu Maria Pietraru şi Petre Săbădeanu. 19.00 Ce sunt şi ce trebuie să fie centralele industriale. 19.20 1001 de seri. Emisiune pen­tru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 60 de ani de la primul a­­vion cu reacţie. La emisiune va participa savantul Henri Coandă. 20.20 Teatru foileton: Războiul ce­lor două roze (VI). 21.20 Steaua fără nume. Muzică populară. 22.05 Telejurnalul de noapte. 22.15 Telesport. 22.30 Viaţa literară. 23.00 închiderea emisiunii. MARŢI, 24 NOIEMBRIE 10,00—11,00 Teleşcoala. Cetăţile Bir­sei şi ale Făgăraşului (Geo­grafie — istorie, clasa a VIII-a) — film (reluare). 10.20 Probleme de geometrie baza­te pe egalitate (Matematică, clasa a VIII-a). 10.40 Aparate electrice şi utiliza­rea lor (Fizică, clasele XI— XII). 18.00 Deschiderea emisiunii. Inter­preţi preferaţi de muzică populară: Maria Ciobanu, Maria Haiduc, Victoria Dar­­vai, Ion Luican, Ion Dolă­­nescu. Formaţia instrumenta­lă condusă de Victor Predes­­cu. 18.30 Brăţara de aur — emisiune­­concurs. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pen­tru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Seară de teatru. Omul cu mirţoaga de Gh. Ciprian. 22.05 Prin plan. Botanistul Rudolf Palocsai. 22,35 Telejurnalul de noapte. 22,45 Muzică uşoară cu Shirley Bassey. 23.00 închiderea emisiunii. MIERCURI, 25 NOIEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Caru­selul năzdrăvan... invită pe toţi copiii să se urce în el. 18.30 Cabinetul economic TV. Per­fecţionarea activităţii de cer­cetare ştiinţifică. 19.10 Tragerea concursului Prono­­expres. 19.20 1001 de seri. Emisiune pen­tru cei miei. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele­ cinemateca. Hotarul în­tunericului. 22.00 Poşta TV. 22.15 Cadran internaţional. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. JOI, 26 NOIEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Emi­siune în limba maghiară. 18.30 La volan. 18.50 Mult e dulce şi frumoasă. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pen­tru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film serial. Noile aventuri a­­le lui Huckleberry Finn. 20.25 Ancheta TV. Monumente în pericol. 21.25 Panoramic ştiinţific. 22.00 Actualitatea gîndirii lui Fr. Engels. 22.35 Divertisment muzical. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. VINERI, 27 NOIEMBRIE 17.00 Deschiderea emisiunii. Tele-SCoălă. De la laborator la industrie (Chimie — clasa a XII-a). 17.20 Diviziunea celulară (Biologie clasa a Vil-a). 17.40 Locuri geometrice plane (Ma­tematică cl. XI—XII). 18.00 Căminul. 18.45 Revista economică TV. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 1001 de seri. Emisiune pen­tru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Film artistic. Băieţii din stra­da Pali. 21.55 Tineri solişti. Recitalul tine­rilor muzicieni. Violonista Maria Masalici şi pianista Florenţa Barbălat. 22.20 Nicolae Iorga. Documentar cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la asasinarea de către le­gionari a marelui cărturar. 22,35 Teleglob. Itinerar iugoslav. Imagini din Belgrad, Zagreb, Sarajevo. Reportaj filmat. 23.05 Telejurnalul de noapte. 23.15 închiderea emisiunii. SIMBATA, 28 NOIEMBRIE 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisi­une în limba germană. 18.10 Publicitate. 18.15 Bună seara, fete! Bună seara, băieţi! 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pen­tru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele-enciclopedia. 20.50 Cintă pentru dr.­ Mariana Bădoiu, Nicu Stoenescu, A­­lois Honig (orgă electronică), Aurel Romcescu (vioară). A­­companiază o formaţie con­dusă de Gică Rădulescu. Re­dactor Eugen Gal. 21.10 Film serial. Incoruptibilii. Capodopera. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Telesport. 22.45 Program muzical-distractiv. 23.30 închiderea emisiunii. Is 4­s Is 4s Is *s 4s Is I *s Is 4s 4s Is I s 4s 4 s 4s 4s 4 s 4s 4s 4s 4 s 4 45 4­­4 Pe zi ce trece, în cartierul „Gura cîmpului“ din Mediaş se înalţă noi şi noi blocuri de locuinţe Foto: HORST BUCHFELNER Pregătiri pentru iarnă Deşi zilele însorite ne îmbră­ţişează încă cu căldura lor plă­cută, totuşi cei de la întreprin­derea comunală Sibiu ne asigură că iarna va fi întîmpinată cu o pregătire suficientă. Utilajele e­­xistente (stropitorile prevăzute cu plug şi perie, împrăştietorul de sare, 2 turbofreze, pluguri de lemn pentru aleile parcurilor, precum şi alte autoutilitare) sunt reparate şi dotate cu toate cele necesare. A fost procurat nisip pentru pante şi sarea necesară. Produse noi De la Direcţia judeţeană de in­dustrie locală suntem­ anunţaţi că, începînd cu această toamnă, în magazine vor fi aduse cîteva produse noi. E vorba de garni­tura de mobilă (canapea de colţ) „Alina", de „camera combinată tip Mediaş", şi de un suport la maşini pentru fixarea schiurilor cu clemele necesare şi de un primus pentru voiaj. Şi acum, examenele In urmă cu trei ani, la între­prinderea poligrafică Sibiu, a în­ceput un curs de calificare la locul de muncă. S-au înscris pes­te 100 de tineri. In aceste zile cursurile s-au terminat şi au în­ceput examenele, începind cu 1 decembrie tinerii culegători ma­nuali şi mecanici, legători, ma­­şinişti de tipar înalt, fotografi şi retuşori îşi vor putea aduce o contribuţie mai substanţială la realizarea planului de producţie. 1. TRIBUNA STATULUT Căutind o fabrică ştiută.. O ştiam? In amintire îmi stăruia destul de obscur. Au trecut douăzeci de ani. O căutasem odată, prin 1950, cum cauţi acul In carul cu fin. Em­blema nu spunea sibienilor mare lu­cru. Mă minau s-o găsesc prin alte locuri Am umblat pe străzi întor­­tochiate, am trecut nişte linii ferate şi, în sfirşit, după multe drumuri, am descoperit-o pierdută printre clădi­rile vechi de la periferie. I s-a zis „Elastic", după arcurile pe care le producea. Dar şi denumirea mi s-a părut atunci, cu 20 de ani în urmă, destul de bombastică pentru arcurile rudimentare produse şi care, azi pu­tem s-o spunem, nu se prea lăudau cu marea lor elasticitate. Făceau, fabrica şi oamenii ei de-atunci, pri­mii paşi pe marele drum al preface­rilor, erau paşii copilăriei cu nesi­guranţa şi stîngăciile lor. Dar erau acolo tineri şi vîrstnici, oameni ini­moşi, cuprinşi de elanul înnoirilor venite şi ce aveau să vină, dornici să depăşească şi să învingă timpul. Erau tinerii de atunci — un Urzica, un Lucian Trifan, atîţia alţii, care la vîrsta adolescenţei, îmbinau atelie­rul cu şcoala, avînd în inimă suflul anilor de cuceriri măreţe; erau tineri pe care azi i-am găsit urcaţi spre apogeul împlinirilor fireşti pentru evul nostru: ingineri. Dar iată, m-am lăsat cuprins de nostalgia amintirilor răscolite de a­­celeaşi drumuri pe care le încerc în redescoperirea fabricii ştiută de a­­cum douăzeci de ani. Şoferul unui autobuz îmi zice înveselit: „Vă de­pun chiar la poarta uzinei". Ajung acolo unde ştiam făbricuţa, ajung în faţa unor hale maiestuoase şi la In­trare citesc: „Uzina de piese auto Sibiu". Aflu că n-a dispărut „Elasti­cul", ci că s-a contopit anul trecut cu „Automecanica" şi astfel a avut loc geneza unei uzine mai complexe şi mediene în acelaşi timp, uzina la care visau tinerii entuziaşti de acum 20 de ani, inginerii de azi. Bat la uşa inginerului şef, Ioan Si­­mion, care mă primeşte ospitalier şi cu care îmi desfăt privirile şi sufle­tul peste planurile ce-mi povestesc istoria de ieri, de azi şi de mîine a acestei uzine, istorie ale cărei file de aur se scriu chiar în zilele noas­tre. Am avut aşadar prilejul — mare privilegiu gazetăresc — să urmăresc evoluţia unei întreprinderi pe o pe­rioadă de două decenii, să-i văd şi să-i simt pulsul de producţie ampli­ficat continuu, ridicat la cote neo­bişnuite cu ani în urmă. „Dardane. Arcuri de toate tipurile pentru toată gama de autovehicule. Sisteme de frînare. Amortizoare pen­tru toate tipurile de autovehicule. Sisteme de Încălzire a cabinelor. Ştergătoare de parbriz. Cabine regla­­ ţite cit­aţ fl­at la f bile pentru tractoare"... Citesc lista produselor. E lungă şi — pentru spe­cialişti şi beneficiari — interesantă. Pe mine mă obsedează noutăţile din această listă. Şi inginerul Simion mi le împărtăşeşte cu bunăvoinţă. — Dardanul? Va fi unul din pro­dusele de bază ale uzinei noastre. Asimilăm în prezent un tip modern, de cea mai înaltă calitate, care ne va permite preluarea din 1971 a fa­bricaţiei întregului necesar de car­dane pentru toate categoriile de au­tovehicule. Deci, se va concentra producţia totală de cardane, aici, la noi. Străbat cu Dumitru Moigrădeanu — unul din „veteranii" proveniţi de la „Elastic" — curtea uzinei şi admir noile hale. La cele ridicate de acum se adaugă una de 9 000 m­p, desti­nată pieselor şi subansamblelor auto. Parţial va fi dată în folosinţă chiar anul acesta. Ne amintim de trecut şi scrutăm viitorul, un viitor contu­rat în planurile de dezvoltare apro­bate. Două din halele existente vor fi unite cu altele ce se vor­­ înălţa curînd formîndu-se un spaţiu de producţie monobloc care va acoperi, împreună cu cele existente, 34 000 m­p. Aici se vor fabrica în flux con­tinuu, pe bandă, principalele piese şi repere destinate autovehiculelor. Ceva mai în spate, o altă hală de 2 500 m­p va fi destinată acoperirilor galvanice. Uzina, desfăşurată­­pe mai bine de 20 de hectare, va fi la sfârşitul anului 1975, în ce priveşte concepţia de organizare şi dotare, la nivelul celor mai moderne întreprinderi de acest fel. Proiectanţii institutului de spe­cialitate lucrează deja la cele 14 agregate complexe care vor executa simultan un mare număr de operaţii, fiind chiar ele nişte mini-uzine. Iar ca să ne dăm seama de dimensiunile procesului de dezvoltare m­i s-au prezentat şi cîteva cifre concludente: producţia va creşte la sfîrşitul lui 1975 de la 6 600 tone piese şi sub­­ansamble anual, cît e în prezent, la 32 000 tone; cea de arcuri, de la 24 000 tone anual, cît se fabrică acum, la 65 000 tone. Productivita­tea muncii va spori de 1,8 ori..." Sunt cifre care exprimă de fapt un triplu salt. Şi aceasta numai în­ cinci ani.­­.. Mă pregăteam să plec şi de­odată un val de tinereţe inundă curtea uzinei, amintindu-mi de alţi tineri cunoscuţi cu 20 de ani in urmă. Şi mă gîndeam, privindu-i pe elevii noului grup profesional — şcoala cu trei nivele, 5 ateliere de instructaj, cămin, cantină au fost date in folosinţă în cursul anului curent — cîţi din cei­­ 100 de elevi vor ajunge la rangul de ingineri? Hotărît că mulţi. Condiţiile create, înalta calificare pe care şi-o însu­şesc acum, în primii paşi profesio­­nali pe care-i fac, e o chezăşie de nădejde pentru drumurile lor vii­toare ... U.P.A.S. Un nume cu rezonanţe tot mai sonore în nomenclatura eco­nomiei noastre naţionale, un pivot al construcţiei de maşini, care va fi la îndria de drept a Sibiului și locui­torilor lui. VIRGIL LAZAR în atenţia consiliilor de conducere din cooperativele agricole Mai multă grijă pentru constituirea fondurilor de pensii începînd de la 1 ianuarie 1967, s-a pus în aplicare sistemul unitar­ de pensionare a membrilor cooperatori, expresie a umanismului ce caracte­rizează politica partidului nostru. Plenara C.C. al P.C.R. din 10—13 decembrie 1969 a hotărît, pe baza propunerilor făcute de U.N.C.A.P., majorarea cu 50—80 la sută a pen­siilor acordate cooperatorilor. Creş­terea mai substanţială a pensiilor pentru membrii cooperatori care au lucrat o perioadă de timp mai mare este un act de recunoaştere a contri­buţiei deosebite pe care aceştia au adus-o la întărirea economică a co­operativei agricole din care fac par­te şi constituie un stimulent impor­tant pentru mobilizarea şi participa­rea activa şi permanentă a oamenilor la efectuarea lucrărilor agricole. In judeţul nostru primesc pensie cca 19 000 ţărani cooperatori. Numai pentru primele 10 luni ale acestui an au fost acordate bătrinilor sate­lor noastre pensii in valoare de pes­te 11 milioane lei. Constituirea fon­durilor, stabilirea cuantumului şi plata pensiilor sunt sarcini de mare importanţă, la a căror rezolvare sunt chemate atît filiala judeţeană a Ca­sei de pensii, cit şi consiliile de con­ducere din cooperativele agricole. Ca urmare a unei munci politice desfăşurate intens de Biroul execu­tiv al Consiliului U.J.C.A.P., în 1969 au fost depuse integral şi la timp contribuţiile de 3,5 la sută din pro­ducţia globală — contribuţii desti­nate prin statut pentru formarea fondului de pensii — la 92 la sută din cooperativele agricole ale jude­ţului nostru. Şi în acest an s-a reu­şit în bună măsură ca în primele trei trimestre să depună aceste con­tribuţii peste 90 la sută din coope­rative. Este demn de remarcat fap­tul că în multe unităţi, cum sunt ce­le din Miercurea Sibiului, Merghin­­deal, Şelimbar, Sibiu, Topîrcea, Şei­­ca Mică, Slimnic, Porumbacu de Jos, Ocna Sibiului, Arpaşu de Jos, Noul Român, Brateiu, Cornăţel, Avrig ş.a., consiliile de conducere au acţionat ferm şi au reuşit să facă depunerea integrală sau parţială a contribuţiei la Casa de pensii. Grija faţă de asigurarea respectă­rii „prevederilor articolului 3 din sta­tutul Casei de pensii se pare că nu a constituit o preocupare permanentă a consiliilor de conducere din coo­perativele agricole Vurpăr, Valea Viilor, Şeica Mare, Roşia sau Po­­rumbacu de Jos, unităţi care nu au achitat contribuţia de 3,5 la sută la Casa de pensii. Tot în cadrul sistemului unitar de pensionare a membrilor cooperatori se prevede acordarea, pe lingă pen­sia de bază, şi a pensiei suplimen­tare pentru acei oameni care achită o contribuţie personală lunară de 5 sau 10 lei în toată­ perioada cit lu­crează în cooperativa agricolă. In­cepînd din 1971 urmează să se plă­tească pensia suplimentară acelor cooperatori care au achitat această contribuţie timp de cel puţin 5 ani. Pentru ca toţi cooperatorii să poată beneficia de această pensie se cu­vine ca membrii consiliilor de con­ducere să desfăşoare o muncă susţi­nută de lămurire a oamenilor. IOAN IOANDREA preşedintele filialei judeţene a Casei de pensii Nave româneşti pe mările şi ocea­ ­n prezent, pe mările şi ocea­nele lumii se află 45 de nave româneşti. Aflate la mii de mi­le depărtare de ţară, echipajul cargoului „Sinaia“ anunţă că va ajunge­­la Port Sudan cu circa 8 000 tone plăci fibrolemnoase şi alte produse realizate de combinatele noastre de exploa­tare şi industrializare a lemnu­lui, iar echipajul vasului „A­nina“ că a sosit la Londra cu laminate şi mărfuri de larg consum româneşti. De aseme­nea, la Boulogne, Bilbao, An­vers şi Famagustra urmează să ancoreze mai multe vase ale „Navrom“ pentru a descărca mii de tone de produse ale in­dustriei metalurgice, chimice şi textile. (Agerpres) CINEMA SIBIU; PACEA: Ultimul mohican (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00) ; ARTA: Singurătate in doi le­rel( 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) ; TINERETULUI: Ana Romeo și Julieta (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEMBRIE: D-ale carnavalului (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00; 20,00); INDEPENDENȚA: Noile aventuri ale răzbunătorilor (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) . MEDIAȘ: PROGRESUL: Degetul de fier (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Picioare lungi, degete lungi (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Familia noas­­tră trăznită (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNADIE: POPULAR: Prea mic pentru un război atit de mare (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Sub seninul lui Monte Cristo (orele 16,00; 18,00 şi 20,00) . DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Galileo Galilei (orele 16,00; 18,00 şi 20,00). COPŞA MICĂ: POPULAR: Fe­cioara care-mi place (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BAI: Marele semn albas­tru (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Petrecerea (ore­­le 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS: 23 AUGUST: Cei 1000 de ochi ai dr. Mabusse (orele 17,00 şi 19,00). TELEVIZIUNE 8.45 Deschiderea emisiunii. Gimnastica de dimineaţă. 9.00 Teatru pentru copii şi şcolari. Fata din dafin 9.45 Film: „Veveriţa". 10.00 Viaţa satului. 11.30 Amfiteatru muzical. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Hochei pe gheaţă. România—Polonia. Înregistrare de la patinoarul „23 August". 14.30 In reluare, la cererea telespec­tatorilor. Interpreţi îndrăgiţi de muzică uşoară şi populară. 15.00 Emisiune în limba maghiară. 16.45 Studioul „N". 1­­3.00 Cîntare patriei. CONCURS CORAL INTERJU­­DEŢEAN. Participă formaţii corale din judeţele: Ilfov, Argeş şi Vran­­cea. 19.15 Desene animate. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reportaj filmat al vizitei ofi­ciale de prietenie a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceaușescu, in Republica Popu­lară Bulgaria. 20.30 România în 1000 de imagini 20.50 Tele-recital: Costache Antoniu. 21.35 Recital Patty Pravo. 21.50 Telejurnalul de noapte. 22.00 Handbal masculin: România—R.D.G. 23.00 închiderea emisiunii. TEATRU La Teatrul de stat din Sibiu, ora 19,30, spectacol cu piesa Ploşniţa (abonament litera D). • ••••••••••• Scenă din spectacolul cu piesa „Ploşniţa" Anul III, nr. 856 :w//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////ot////////////'! Secretarul U.T.C. Cine nu-1 cunoaşte la „Flamu­ra roşie" pe Zosim Şchiopotă? Cei mai în vîrstă îl ştiu de copil, cînd, la 17 ani, a venit să lucreze ca lăcătuş. *Munca-i plăcea, lăcă­­tuşeria la fel şi nu i-a fost greu să devină un meseriaş bun. Fire întreprinzătoare, gata oricînd să dea o mină de ajutor acolo unde era nevoie, a cîştigat repede a­­precierile şi respectul celor din jur. A urmat apoi cursul seral mediu, şase luni de şcoală tehni­că la Cugir şi recent a terminat cursurile şcolii tehnice de maiştri. Uşor nu i-a fost, dar voinţa o­­mului care — mai presus de orice — dorea să descopere, să cu­noască şi să ştie lucruri şi taine nebănuite despre oameni şi fap­te, a învins. Astăzi — dispecer la secţia stilouri — se bucură de aceleaşi aprecieri. Aprecierile şi încrederea în to­varăşul lor de muncă i-au făcut pe uteciştii de la „Flaro" să-l realeagă secretarul organizaţiei lor. — Cum îmi împart timpul? Este de fapt adversarul meu perma­nent. Totuşi il mai birui. Şi Zosim Şchiopotă îmi­ explică „tactica de luptă" cu un adversar pe cît de pretenţios pe atit de neiertător. — Consider fabrica, spaţiul şi timpul unde materializez forţa, e­­nergia mea fizică şi intelectuală — laboratorul în care verific tot ceea ce­­am învăţat pînă acum. Cînd spun fabrică înţeleg şi co­lectivul din care fac parte, oa­menii cu care lucrez, pe care în­cerc să-i cunosc, să-i ajut. Chiar uşor nu-mi este, dar numai mun­ca îţi dă satisfacţii. Acest lucru l-am învăţat de mic copil, de la­­mama care, rămasă văduvă, a trebuit să-şi crească cei şapte co­pii cu preţul multor sacrificii. Nu i-a fost uşor nici ei, dar as­tăzi are satisfacţia că nici unul din noi n-a dezamăgit-o. Totul în viaţa este să ai voinţă, dar din­colo de ea — să se afle omul cinstit şi corect faţă de­ el însuşi, faţă de semeni. Sunt de fapt calităţile pe care cei ce-l cunosc pe Zosim le a­­preciază cel mai mult şi care se fac vizibile prin rezultatele obţi­nute în producţie (fruntaş în în­trecerea socialistă, 14 inovaţii propuse, dintre care cinci apli­cate, diploma de onoare a C.C. al U.T.C.), prin aportul pe care l-a adus la succesele organizaţiei, prin grija pentru dezvoltarea a­­cesteia. Am desprins din tot ceea ce-l caracteriza pe secretarul de­­la „Flaro“, un sentiment al lui pentru ceea ce se găseşte in fiecare activitate ce o desfăşoară. Cînd e atinsă această coardă, se produce o mişcare. E mişcarea a­­ceea care indică, asemenea os­cilografului, străduinţa de a-i a­­juta pe­ cei cu care lucrează, de a grăbi drumul spre propria lor împlinire. CORNELIA BLOOS I­ ­/1/tiiiiuinininimnumnuintniiniimiininiiiiiiiiirimiiiiiii/tniiuinniuii^

Next