Tribuna Sibiului, noiembrie 1970 (Anul 3, nr. 838-862)

1970-11-26 / nr. 859

SA GRĂBIM RITMUL DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR DE INVESTIŢII în judeţul nostru, pentru lucrările de investiţii din anul acesta au fost alocate fonduri de aproape 1,8 mi­liarde lei. Sunt sume destinate în cea mai mare parte pentru termi­narea anumitor obiective începute în anii actualului cincinal, obiective care au drept scop ridicarea volu­mului producţiei industriale a jude­ţului nostru în următoarea perioadă de dezvoltare, cincinalul 1971—1975. Felul în care unităţile beneficiare ale acestor fonduri şi organizaţiile de construcţii s-au achitat de obli­gaţiile ce le-au revenit nu s-a ridicat întotdeauna la nivelul cerinţelor şi posibilităţilor. Acest lucru a făcut ca acum, cu puţin timp înaintea în­cheierii acestui an, să rămînă încă valori foarte mari de realizat. De altfel, pe 10 luni planul anual de investiţii era realizat doar în pro­porţie de 73,2 la sută, iar la con­­strucţii-montaj 74,7 la sută. Cele mai mari rămâneri în urmă au apărut la lucrările ai căror beneficiari sunt „Electromontaj", I.R.E. Sibiu, „Inde­pendenţa", Uzina mecanică Sibiu, Fabrica de şuruburi Mediaş, Fabrica de geamuri Mediaş, combinatele textile din Sibiu şi Cisnădie etc. Analizele întreprinse au scos în evidenţă principalele cauze ale ne­­realizărilor de plan, acestea dato­­rîndu-se în special neasigurării cu utilaje de către beneficiari, deficien­ţelor organizatorice şi de asigurare a bazei tehnico-materiale de către organizaţiile de construcţii-r­ontaj. Astfel, la Uzina mecanică Sibiu nu a sosit încă o freză portal (în valoare de 2,7 milioane lei), iar la uzina „Tîrnava" Mediaş 1, 8 lami­noare, unele utilaje nefiind încă nici contractate, ca de exemplu 12 tuse pentru modernizarea ringurilor, 5 bucăţi pneumofile, 12 bucăţi inele cu flanşe etc. In situaţie asemănă­toare se găsesc: Fabrica de geamuri Mediaş, cu utilaje de aproape 6 mi­lioane Iei, U.P.A.S., care nu a con­tractat încă utilaje în sumă de 3,5 milioane lei, U.M.M.N. Copşa Mică, Combinatul textil Cisnădie şi altele. Pe linia constructorilor se semna­lează şi în prezent lipsa forţei de muncă. Bunăoară, la începutul aces­tei luni lipseau circa 150 muncitori necalificaţi pe şantierul uzinei „Inde­pendenţa", 80 de zidari pe şantierele de locuinţe, 65 diferiţi muncitori la lucrările de canalizare din municipiul Sibiu, 20 muncitori la Combinatul textil Cisnădie etc. In ceea ce pri­veşte asigurarea cu materiale, şi acum multe şantiere sunt deficitare. Pe şantierele de locuinţe lipsesc fîşii cu goluri, cărămizi, tîmplăria de lemn, oţel beton şi o serie de materiale de instalaţii. La Fabrica de geamuri Mediaş lipseau la înce­putul acestei luni, cantităţi impor­tante de oţel beton, geam profilat şi armat, folie P.V.C. şi rogojini ne­cesare pregătirilor de iarnă. De ase­menea, la „Carbosin“ Copşa Mică s-a semnalat lipsa de pe şantier a liniei de cale ferată, grinzi, tîmplă­­rie metalică necesară parcului de vagoane. Ca urmare a deficienţelor arătate, cft şi a altor lipsuri pe care ne pro­punem să le analizăm In continuare, o serie de obiective nu au fost puse In funcţiune, deşi termenele din planul de stat sunt expirate. Dezvol­tarea Antrepozitului frigorific Sibiu trebuia să intre în funcţiune încă la 30 septembrie e.c. Cu toate că s-a întocmit, cu o lună mai tîrziu, un proces verbal de recepţie care pre­vede 124 de poziţii de lucrări res­tante (aceasta numai pentru a se putea considera lucrările puse în (Continuare în pag. a IlI-a) Ing. TRAIAN BUDE directorul Sucursalei judeţene Sibiu a Băncii de investiţii I A Festivalul judeţean de muzică uşoară Manifestare intrată adine în conştiinţa mişcării artistice de amatori sibiene, festivalul jude­ţean de muzică uşoară, aflat acum la cea de-a 6-a ediţie, şi-a inau­gurat aseară primul spectacol competiţional, în sala de specta­cole a clubului „Independenţa" din Sibiu. încă de la primele ediţii, acţiu­nea a urmărit cu constanţă stabi­lirea unor puternice nuclee artis­tice devotate muzicii­ uşoare, crea­rea unui cadru optim de afirmare a talentelor şi grupurilor de for­maţii, aducînd astfel o contribuţie de substanţă la întărirea reţelei sibiene a formaţiilor de muzică uşoară, la asigurarea unui climat favorabil de confruntare şi impu­nere a valorilor, la sporirea şi di­versificarea formelor de spectacol chemate să răspundă nevoilor pu­blice de educaţie prin divertisment. Interesul foarte larg pe care l-au stîrnit primele cinci ediţii, gradul înalt de profesionalitate, autoritatea pe care şi-au cîştigat-o laureaţii ediţiilor precedente (Wolfgang Rauch — 1965; Ion Dican — 1966; Nicolae Bogus — 1967; Ricky Dandel — 1968; Petre Micu — 1969) au creat festivalului sibian de muzică uşoară un binemeritat prestigiu nu numai în judeţul nostru. . Programată a se desfăşura în trei spectacole publice de compe­tiţie şi o gală a laureaţilor, ediţia din acest an, reuneşte concurenţi din principalele centre ale jude­ţului Sibiu, precum şi din alte ju­deţe ale ţării, beneficiind de exi­genţa unui juriu de înaltă compe­tenţă artistică din care fac parte personalităţi de vază ale muzicii naţionale, cum sunt artiştii eme­riţi Elly Roman, Nicolae Kircu­­lescu, Henry Selbing. După spectacolul de succes sus­ţinut aseară, festivalul continuă astăzi şi mîine la ora 19:00 şi se va încheia duminică seara la a­­ceeaşi oră printr-un amplu spec­tacol al laureaţilor, la care-şi va da concursul şi invitata festivalului, Denis Constantinescu. CORNELIA BLOOS BIBLIOTECA,ASTRA' S 1901 PROEETm xm m­oxTE italiei, uniţi-va ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Liliac înflorit în noiembrie? Doar în „serele“ secţiei flori artistice din masă plastică a fabricii „Flamura roşie" Sibiu, se pot obţine asemenea performanţe, în­ toate anotimpurile anului Foto: FRED M­SS pentru o carte a muntelui Cabana a rămas undeva in cealaltă parte a lacului, a cărui respiraţie, asemenea unui piept uriaş, se ridică aburind aerul­­ rece al dimineţii de noiembrie. îmi string mai tare cor­donul lodenului, înfiorat de umezeala ce-mi pătrunde pînă la os. îmi simt inima uşoară, plutind prin sfîşierea anilor rămaşi dincolo de bariera clipei prezentă în această reverie. Şi nu mai sînt ACUM. Sînt ATUNCI. Atunci cind a început supunerea apei şi a muntelui. A început cu ... apoi zîmbeau făcîndu-şi cîte-un semn mărunt cu ochiul. „Mîine sosesc ma­teriale pentru barăci. Le instalăm pe platoul de colo". Şi au început să vină grupuri, gru­puri de oameni. Unii cu grai leneş legănat ca melodia cavalului, alţii iuţi la vorbă şi umblet. Un tîrnăcop a izbit icnind. Piatra a tresărit. Faţa i-a fost însemnată cu (Continuare In pas? * n a T. SUCIU Oameni care măsoară stînci Somn, primar, c­u umbre stihinice de lavă prelungite în încreţirea creie­rului de piatră. Urme de jivine... divine clănţănind în agonia luptei ■ pentru supravieţuire, şi lama de brici a vîntului ce taie adînc oţelul jne­­penului. Ciobani singuratici cu fluie­rul vîrît în scoarţa şerparului, cu ne­gura cojoacelor miţoase între spete, căutînd în temeiul cadrului cărări mioritice pentru turma gindurilor mi­nate dinspre străbuni. Şi undeva, de­parte, cîntecul toporului răvăşind geo­metria inelară a fagului alb ... Dintr-un oraş, de jos, urmînd în mergere inversă cursul gîtuit al rîu­­lui, trenul forestier a adus sub solzii săi de zgură nişte oameni ce purtau ciudate încălţări şi ţoale pentru aceste locuri. Apoi, a început aici altfel de timp, ale cărui zodii se însemnau pe filele calendarului, segmentate în zile, ore, minute ... 1950, luna... început măsurătorile; — Schiţe; — început organizarea şan­tierului; — început angajări de mun­citori. început de lume nouă, aici sus, pe meleagurile de piatră ale pădurelului. Oameni cu aparate, stilouri, cu bloc­notes priveau înciudaţi indiferenţa zeiască a muntelui. „Te vom supune. Iţi vom fringe grumazul înţepenit de somn. Bucată cu bucată vei înge­nunchea". Şi scriau mărunt în carne­ţele lor. Cifre scriau. Şi făceau semne colorate pe nişte permanente — cercuri, linii curbe, linii frînte, triunghiuri. Şi feţele oamenilor, cu aparate deve­neau tot mai dure, luau tot mai mult înfățișarea locurilor. Din cind în cînd Săi frecau vrăjmaş bărbile țepoase.. Importante măsuri pentru stimularea produ­cerii şi livrării cartofilor la fondul de stat La data de 21 noiembrie a.c. a intrat în vigoare Hotărîrea Consi­liului de Miniştri nr. 1613 din 18 noiembrie 1970 privind preţurile de contractare şi achiziţie la cartofii de toamnă.. Făcînd parte din ansamblul măsu­rilor,­ aplicate de statul nostru pen­tru stimularea materială a producă­torilor din agricultură, recenta Hotărîre a Consiliului de Miniştri stabileşte modificarea preţurilor de contractare şi achiziţie e a cartofilor, în sensul sporirii substanţiale a a­­cestora, precum şi acordarea unor priorităţi producătorilor, In funcţie de calitatea cartofilor livraţi sta­tului. Noile preţuri sunt astfel stabilite Incit să stimuleze producerea, con­tractarea şi livrarea cartofilor de calitate superioară. Astfel, noile preţuri la contrac­tări variază între 1 leu şi 0,60 lei per kilogram, in funcţie de clasa produsului şi grupa din care fac parte soiurile de cartofi. Pentru so­iurile din grupa A, preţurile de contractare sunt cuprinse între 1,00, 0,85 şi 0,70 lei per kilogram, pentru clasa I, II şi — respectiv­­— III. Pentru soiurile din grupa B, preţu­rile sunt cuprinse între 0,90 şi 0,60 lei. Noile preţuri la achiziţii sunt cu­prinse între 0,95 şi 0,65 lei la prima grupă de soiuri şi între 0,85 şi 0,55 lei la cealaltă grupă, în funcţie de cele trei clase stabilite. Conform recentei hlotărîri, din grupa A fac parte soiurile: Bintje,­­ Brașovean, Bucur, Carpatin, Colina, Desirée, Eba, Epoka, Erstling, Flisak Gülbaba, Irisch Cobbler, Jaerla, Ki­ting, Măgura, Merkur, Ostara Pierwipsnek, Ressy, Saskia, Săpunar Samokovski, Sirtema, Spartan , Urgenta, iar grupa B cuprinde so­iurile Ora, Pionier, Uran, Volan precum şi amestecuri de soiuri. Întrucît în judeţul nostru în ma­joritatea unităţilor se cultivă soiu­rile Merkur, Urgenta, Bintje, Braşo­vean, Carpatin, Colina, producătorii sînt stimulaţi în a cultiva şi răs­­pîndi mai mult aceste soiuri, de mare valoare nutritivă. Cele trei clase sunt stabilite în funcţie de numărul maxim al tuber­culilor ce intră intr-un kilogram. Astfel, pentru clasa I se cere ca tuberculii să aibă minimum 80 grame fiecare (maximum 9 tuberculi la kilo­­gram), pentru clasa a II-a —minimum 40 grame (maximum 18 tuberculi la kilogram) şi pentru clasa alll-a—, mi­nimum 30 grame fiecare tubercul (maximum 25 tuberculi la kilogram). Preţurile noi de contractare sunt aplicate în condiţii de livrare loco­­producător, drum accesibil, la punc­tele prevăzute în contracte, iar cele de achiziţie a­loca centrul de a­­chiziţie-recepţie. Este obligatorie sortarea tuberculilor în condiţiile de calitate stabilite de noile stasuri. Cartofii nesortati şi preluaţi de la producători vor fi plătiţi în funcţie de cantităţile determinate pe soiuri şi sub stas la noile preţuri, scăzîn­­du-se 100 lei/tonă pentru cheltuie­lile de sortare neefectuate. Produ­cătorii care vor livra cartofii în saci puşi la dispoziţie de întreprinderile de valorificare vor beneficia de 25 lei/tonă în plus faţă de noile pre­ţuri, în cazul păstrării cartofilor în timpul iernii de către producători acesta va beneficia de­­ un spor, în limita a 300 lei/tonă, stabilit potrivit instrucţiunilor date de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, pentru acoperirea cheltuielilor de păstrare. Pentru cartofii care nu corespund condiţiilor stas se stabilesc preţuri de contractare şi achiziţie după cum urmează: 0,50 lei/kg pentru cartofii ce cuprind 25—35 tuberculi la kilo­gram şi 0,35 lei/kg pentru cei ce cuprind peste 35 tuberculi la kilo­gram. (Continuare în pag. a IiI-a) INFORMAŢII ■ Premieră. O noua premie­ră anunţă afişele Teatrului de stat din Sibiu pentru astă-seară, la ora 19:30. Este vorba de piesa lui Noel Coward Nud cu vioară pe care a pus-o în scenă regizo­rul Andrei Zaharia. Din distribu­ţie fac parte actorii: Radu Basa­rab, Ligia Bossie, Sebastian Papa­­iani, Mircea Breazu, Livia Baba, Manuela Marinescu, Ion Bulean­­dră, Geraldina Basarab, Nicu Ni­­culescu, Kity Stroescu, Puica Ste­­rian, Valeriu Paraschiv, Mircea Bîrlea, Marcel Mirea. Scenografia spectacolului este semnată de Erwin Kuttler. ■ Magazine în construc­ţie. De la Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum sîn­tem informaţi că a început construc­ţia a încă 3 magazine universale săteşti. E vorba de localităţile Orlat, Bîrghiş şi Nocrich. Ince­­pînd cu anul viitor arhitectonica acestor sate se va îmbogăţi, iar cetăţenii vor fi mai bine aprovi­zionaţi şî serviţi. ■ Nou produs la Mediaş. De curînd, gama sortimentală a întreprinderii de industrie locală ELCA din Mediaş s-a îmbogă­ţit o dată cu asimilarea unui nou produs. Este vorba de articolul pat pentru copii destinat expor­tului. Datorită hărniciei şi price­perii colectivului întreprinderii au şi fost expediate 500 bucăţi în Olanda, urmînd ca pînă la sfîrşitul anului încă 2 000 bucăţi să ia drumul acestei ţări. ■ îmbunătăţiri ale proce­sului de producţie. De cu­rînd, fabrica „Amylon“, unitate a Combinatului industriei alimen­tare din Sibiu, a fost dotată cu noi utilaje de înaltă tehnicitate, în cadrul lucrării de remont ce se execută la aceasta, s-au adus îmbunătăţiri substanţiale în ce priveşte tehnologia şi igienizarea, în locul utilajelor învechite şi acţionării demodate cu transmisii cu carele s-a trecut la o acţio­nare individuală a utilajelor. De pildă, centrifugele suedeze carac­terizate prin parametri foarte avansaţi au fost montate în locul separatoarelor cu decantare. La această lucrare de remont o contribuţie deosebită a adus-o sectorul mecanic şef, atelierul central şi şantierul de construcții ale C.I.A. ANUL­A nr. 859 J­O I 26 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani Şedinţa Comitetului Executiv al C. C. al P. C. R. şi a Consiliului de Miniştri­­ In ziua de 25 noiembrie a. c. a avut loc şedinţa Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. Au participat, ca invitaţi, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., şefi ai unor instituţii centrale, specialişti. In cadrul şedinţei au fost dezbă­tute şi adoptate propunerile de îm­bunătăţire a'pl31111­11' cincinal 1971— 1975 şi a planului pe anul 1971, pro­iectul bugetului de stat pe anul 1971. In încheierea dezbaterilor la acest punct de pe ordinea de zi a luat cu­­vîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedinte al Consiliului de Stat. Cuvîntarea va fi dată publicităţii. De asemenea, Comitetul Executiv şi Consiliul de Miniştri au examinat şi aprobat propunerile de măsuri privind organizarea, planificarea şi conducerea agriculturii, cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru care a avut loc, la C.C. al P.C.R., în ziua de 23 noiembrie a. c., cu primii secre­tari şi secretarii pentru problemele de agricultură ai comitetelor jude­ţene de partid, conducerea Ministe­rului Agriculturii şi Silviculturii şi a Uniunii Naţionale a Cooperative­lor Agricole de Producţie, directorii direcţiilor agricole judeţene, secre­tari ai unor comitete comunale de partid şi primari din comune, pre­şedinţi ai unor C.A.P., mecanizatori şi alţi specialişti şi cadre din agricultură. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu va fi dată publi­cităţii. In cadrul şedinţei a fost prezen­tată o informare în legătură cu aju­torul acordat pentru înlăturarea pa­gubelor provocate de calamităţile din primăvara acestui an. In legă­tură cu aceasta a fost adoptat un comunicat, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și­ Consiliul de Miniștri au anali­zat, de asemenea, o serie de pro­bleme curente, adoptînd măsuri co­respunzătoare. Pe teme pedagogice Cum rezolvaţi cazurile elevilor — „problemă“ ? • Violenţa aduce rezultate negative • Cunoaşterea psiho-pedagogică — o condiţie fundamentală • Fa­milie, şcoală, U.T.C. — factori care trebuie să con­lucreze mereu Societatea noastră socialistă acordă o mare atenţie educaţiei comuniste a tinerei generaţii. Nici un efort nu se precupeţeşte în această privinţă. Şcoala, U.T.C.-ul, familia întrebuin­ţează un întreg arsenal de metode psiho-pedagogice pentru a ridica ti­nerele vlăstare la înălţimea idealuri­lor actuale. Cu toate acestea, se mai întîlnesc elevi care încalcă normele școlii, legile comportării civilizate. Trăsăturile negative de comporta­ment care apar la unii elevi din șco­lile generale au cauze multiple. Unii afirmă că acestea s-ar datora fami­liei destrămate (există astfel de exemple). . Apar însă frecvente ca­zuri şi în familiile bine închegate. Din experienţa îndelungată a în­văţătorilor şi diriginţilor de la Şcoala generală nr. 8 rezultă că numeroa­sele abateri de la disciplina şcolară, evoluînd uneori spre delicvenţă, sunt consecinţa unei cunoaşteri de suprafaţă a copiilor, atît de către părinţi cit şi de către educatori. Intîlnim în rîndul diferitelor colec­tive de şcolari, elevi care se cred eroi, personalităţi deosebite şi sînt convinşi că au dreptul la orice. Nu admit sfaturi, nu-şi găsesc prieteni decît în rîndul unor elemente „co­respunzătoare" lor lor. Cum se ajunge la o asemenea stare în viaţa unui copil şi care sînt fac­torii ce stăvilesc drumul spre defor­mări de caracter? Cîteva exemple ne vor duce spre depistarea unor eve­nimente de răscruce din viaţa şcola­­rului-problemă. Iată-le: în familia elevului M. I. severitatea a depăşit orice limită, iar dragostea filială a început să dispară. Orice abatere sau greşeală a copilului şi, mai ales, o notă slabă este sancţionată. Băia­tul îşi pierde „dreptul de apel" pen-­ tru a se justifica faţă de părinţi. „Trebuie ciupit copilul să simtă, în asemenea cazuri" — spunea un pă­rinte într-o dialogare cu şcoala. De abia tîrziu s-a aflat că acest „ciupit" (Continuare în pag a 11-a) Prof. GH. POPESCU directorul Şcolii generale nr. 8 Sibiu gîndurilor şi intenţii- Comunicat In perioada care a trecut de la Plenara Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român şi Sesiunea Marii Adunări Naţionale, din luna iulie a.c., care au analizat situaţia creată ca urmare a Inundaţiilor din primăvara acestui an, în întreaga ţară s-a desfăşurat o activitate In­tensă pentru înlăturarea urmărilor deosebit de grele provocate de cala­mităţile naturale. Clasa muncitoare, ţărănimea, Intelectualitatea, întregul popor au muncit cu abnegaţie pen­tru învingerea greutăţilor şi recupe­rarea pierderilor suferite de econo­mia naţională şi de populaţia din zonele sinistrate, pentru îndeplinirea planului de stat. La constituirea unei părţi din fon­durile necesare pentru refacerea dis­trugerilor suferite, o contribuţie de mare preţ au adus oamenii muncii de toate categoriile, organizaţiile de masă, obşteşti, cooperatiste şi profe­sionale care, pe lingă donaţii de ali­mente, îmbrăcăminte, încălţăminte şi obiecte de uz casnic, au oferit o parte din veniturile lor băneşti pen­tru ajutorarea populaţiei şi zonelor sinistrate. Fondurile băneşti realizate pînă în prezent din această contri­buţie, împreună cu subscrierile fă­cute pentru luna noiembrie — care sunt în curs de încasare — însu­mează 2 026 milioane Iei. Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân şi Consiliul de Miniştri ai Re­publicii Socialiste România adre­sează calde mulţumiri tuturor cetă­ţenilor ţării care prin eforturile lor în muncă şi prin ajutoarele acordate şi-au adus aportul la recuperarea pagubelor cauzate de inundaţii. Totodată, România a primit un im­portant ajutor din partea unor gu­verne, organizaţii şi asociaţii naţio­nale, a unui mare număr de cetăţeni din 68 de ţări, precum şi din partea unor organizaţii şi asociaţii interna­ţionale. Valoarea ajutoarelor mate­riale şi în bani oferite din străină­tate însumează 1 590 milioane lei, din care, pînă în prezent, s-au primit efectiv ajutoare în valoare de a­­proape 600 milioane Iei. Exprimăm recunoştinţa poporului nostru, ţărilor socialiste, celorlalte state, organizaţiilor şi asociaţiilor in­ternaţionale, persoanelor din alte ţări pentru ajutorul pe care ni l-au acordat in această perioadă. Eforturile făcute de stat şi de în­tregul nostru popor, ajutoarele acor­date de populaţia ţării şi cele pri­mite din străinătate au permis să fie refăcute o parte din distrugerile provocate de calamităţi şi satisfă­­cute nevoile cele mai acute ale populaţiei sinistrate. Pentru reface­rea locuinţelor şi anexelor gospodă­reşti distruse au fost acordate fa­miliilor sinistrate ajutoare băneşti în valoare de aproape 500 milioane lei, iar 200 milioane lei au fost alocate pentru construirea a 5 000 de aparta­mente destinate populaţiei rămase fără adăpost. Din ajutoarele prove­nite din ţară şi străinătate, populaţia sinistrată a primit gratuit alimente in valoare de peste 200 milioane Iei, medicamente în valoare de circa 32 milioane Iei, articole de îmbrăcă­minte, încălţăminte şi de uz casnic în valoare de circa 250 milioane Iei şi alte bunuri. Pentru ajutorarea cooperativelor agricole de producţie, în vederea re­facerii bunurilor distruse şi recupe­rării pagubelor, s-au alocat fonduri în valoare de peste 900 milioane lei. In scopul refacerii căilor de comu­nicaţii şi telecomunicaţii, a reţelelor de energie, a instituţiilor de învăţă­­mînt şi sănătate au fost angajate fonduri în valoare de peste 1,2 mi­liarde lei, din care o parte sunt asi­gurate din bugetul statului, iar o parte sunt acoperite din fondurile băneşti şi ajutoarele materiale pri­mite din ţară şi străinătate. Donaţiile primite sau în curs de primire din străinătate, sub formă de utilaje, a­­paratură, materii prime şi materiale, sunt folosite pentru refacerea între­prinderilor, a unor căi de comunica­ţii, sisteme de apărare împotriva inundaţiilor şi obiective de interes social distruse sau avariate de inun­daţii. Ţinînd seama de modul cum se desfăşoară acţiunea de recuperare a pagubelor înregistrate în urma inun­daţiilor, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Consiliul de Miniştri au stabilit să se sisteze încasarea aju­toarelor subscrise de oamenii muncii din salariile lor. Desigur, refacerea completă a dis­trugerilor pricinuite de inundaţii care, aşa cum este cunoscut, totali­zează peste 10 miliarde lei, impune continuarea eforturilor pentru înde­plinirea şi depăşirea planului de stat pe acest an şi pregătirea tuturor condiţiilor în vederea realizării obiec­tivelor stabilite prin planul pe anul 1971.

Next