Tribuna Sibiului, noiembrie 1970 (Anul 3, nr. 838-862)
1970-11-26 / nr. 859
SA GRĂBIM RITMUL DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR DE INVESTIŢII în judeţul nostru, pentru lucrările de investiţii din anul acesta au fost alocate fonduri de aproape 1,8 miliarde lei. Sunt sume destinate în cea mai mare parte pentru terminarea anumitor obiective începute în anii actualului cincinal, obiective care au drept scop ridicarea volumului producţiei industriale a judeţului nostru în următoarea perioadă de dezvoltare, cincinalul 1971—1975. Felul în care unităţile beneficiare ale acestor fonduri şi organizaţiile de construcţii s-au achitat de obligaţiile ce le-au revenit nu s-a ridicat întotdeauna la nivelul cerinţelor şi posibilităţilor. Acest lucru a făcut ca acum, cu puţin timp înaintea încheierii acestui an, să rămînă încă valori foarte mari de realizat. De altfel, pe 10 luni planul anual de investiţii era realizat doar în proporţie de 73,2 la sută, iar la construcţii-montaj 74,7 la sută. Cele mai mari rămâneri în urmă au apărut la lucrările ai căror beneficiari sunt „Electromontaj", I.R.E. Sibiu, „Independenţa", Uzina mecanică Sibiu, Fabrica de şuruburi Mediaş, Fabrica de geamuri Mediaş, combinatele textile din Sibiu şi Cisnădie etc. Analizele întreprinse au scos în evidenţă principalele cauze ale nerealizărilor de plan, acestea datorîndu-se în special neasigurării cu utilaje de către beneficiari, deficienţelor organizatorice şi de asigurare a bazei tehnico-materiale de către organizaţiile de construcţii-rontaj. Astfel, la Uzina mecanică Sibiu nu a sosit încă o freză portal (în valoare de 2,7 milioane lei), iar la uzina „Tîrnava" Mediaş 1, 8 laminoare, unele utilaje nefiind încă nici contractate, ca de exemplu 12 tuse pentru modernizarea ringurilor, 5 bucăţi pneumofile, 12 bucăţi inele cu flanşe etc. In situaţie asemănătoare se găsesc: Fabrica de geamuri Mediaş, cu utilaje de aproape 6 milioane Iei, U.P.A.S., care nu a contractat încă utilaje în sumă de 3,5 milioane lei, U.M.M.N. Copşa Mică, Combinatul textil Cisnădie şi altele. Pe linia constructorilor se semnalează şi în prezent lipsa forţei de muncă. Bunăoară, la începutul acestei luni lipseau circa 150 muncitori necalificaţi pe şantierul uzinei „Independenţa", 80 de zidari pe şantierele de locuinţe, 65 diferiţi muncitori la lucrările de canalizare din municipiul Sibiu, 20 muncitori la Combinatul textil Cisnădie etc. In ceea ce priveşte asigurarea cu materiale, şi acum multe şantiere sunt deficitare. Pe şantierele de locuinţe lipsesc fîşii cu goluri, cărămizi, tîmplăria de lemn, oţel beton şi o serie de materiale de instalaţii. La Fabrica de geamuri Mediaş lipseau la începutul acestei luni, cantităţi importante de oţel beton, geam profilat şi armat, folie P.V.C. şi rogojini necesare pregătirilor de iarnă. De asemenea, la „Carbosin“ Copşa Mică s-a semnalat lipsa de pe şantier a liniei de cale ferată, grinzi, tîmplărie metalică necesară parcului de vagoane. Ca urmare a deficienţelor arătate, cft şi a altor lipsuri pe care ne propunem să le analizăm In continuare, o serie de obiective nu au fost puse In funcţiune, deşi termenele din planul de stat sunt expirate. Dezvoltarea Antrepozitului frigorific Sibiu trebuia să intre în funcţiune încă la 30 septembrie e.c. Cu toate că s-a întocmit, cu o lună mai tîrziu, un proces verbal de recepţie care prevede 124 de poziţii de lucrări restante (aceasta numai pentru a se putea considera lucrările puse în (Continuare în pag. a IlI-a) Ing. TRAIAN BUDE directorul Sucursalei judeţene Sibiu a Băncii de investiţii I A Festivalul judeţean de muzică uşoară Manifestare intrată adine în conştiinţa mişcării artistice de amatori sibiene, festivalul judeţean de muzică uşoară, aflat acum la cea de-a 6-a ediţie, şi-a inaugurat aseară primul spectacol competiţional, în sala de spectacole a clubului „Independenţa" din Sibiu. încă de la primele ediţii, acţiunea a urmărit cu constanţă stabilirea unor puternice nuclee artistice devotate muzicii uşoare, crearea unui cadru optim de afirmare a talentelor şi grupurilor de formaţii, aducînd astfel o contribuţie de substanţă la întărirea reţelei sibiene a formaţiilor de muzică uşoară, la asigurarea unui climat favorabil de confruntare şi impunere a valorilor, la sporirea şi diversificarea formelor de spectacol chemate să răspundă nevoilor publice de educaţie prin divertisment. Interesul foarte larg pe care l-au stîrnit primele cinci ediţii, gradul înalt de profesionalitate, autoritatea pe care şi-au cîştigat-o laureaţii ediţiilor precedente (Wolfgang Rauch — 1965; Ion Dican — 1966; Nicolae Bogus — 1967; Ricky Dandel — 1968; Petre Micu — 1969) au creat festivalului sibian de muzică uşoară un binemeritat prestigiu nu numai în judeţul nostru. . Programată a se desfăşura în trei spectacole publice de competiţie şi o gală a laureaţilor, ediţia din acest an, reuneşte concurenţi din principalele centre ale judeţului Sibiu, precum şi din alte judeţe ale ţării, beneficiind de exigenţa unui juriu de înaltă competenţă artistică din care fac parte personalităţi de vază ale muzicii naţionale, cum sunt artiştii emeriţi Elly Roman, Nicolae Kirculescu, Henry Selbing. După spectacolul de succes susţinut aseară, festivalul continuă astăzi şi mîine la ora 19:00 şi se va încheia duminică seara la aceeaşi oră printr-un amplu spectacol al laureaţilor, la care-şi va da concursul şi invitata festivalului, Denis Constantinescu. CORNELIA BLOOS BIBLIOTECA,ASTRA' S 1901 PROEETm xm moxTE italiei, uniţi-va ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Liliac înflorit în noiembrie? Doar în „serele“ secţiei flori artistice din masă plastică a fabricii „Flamura roşie" Sibiu, se pot obţine asemenea performanţe, în toate anotimpurile anului Foto: FRED MSS pentru o carte a muntelui Cabana a rămas undeva in cealaltă parte a lacului, a cărui respiraţie, asemenea unui piept uriaş, se ridică aburind aerul rece al dimineţii de noiembrie. îmi string mai tare cordonul lodenului, înfiorat de umezeala ce-mi pătrunde pînă la os. îmi simt inima uşoară, plutind prin sfîşierea anilor rămaşi dincolo de bariera clipei prezentă în această reverie. Şi nu mai sînt ACUM. Sînt ATUNCI. Atunci cind a început supunerea apei şi a muntelui. A început cu ... apoi zîmbeau făcîndu-şi cîte-un semn mărunt cu ochiul. „Mîine sosesc materiale pentru barăci. Le instalăm pe platoul de colo". Şi au început să vină grupuri, grupuri de oameni. Unii cu grai leneş legănat ca melodia cavalului, alţii iuţi la vorbă şi umblet. Un tîrnăcop a izbit icnind. Piatra a tresărit. Faţa i-a fost însemnată cu (Continuare In pas? * n a T. SUCIU Oameni care măsoară stînci Somn, primar, cu umbre stihinice de lavă prelungite în încreţirea creierului de piatră. Urme de jivine... divine clănţănind în agonia luptei ■ pentru supravieţuire, şi lama de brici a vîntului ce taie adînc oţelul jnepenului. Ciobani singuratici cu fluierul vîrît în scoarţa şerparului, cu negura cojoacelor miţoase între spete, căutînd în temeiul cadrului cărări mioritice pentru turma gindurilor minate dinspre străbuni. Şi undeva, departe, cîntecul toporului răvăşind geometria inelară a fagului alb ... Dintr-un oraş, de jos, urmînd în mergere inversă cursul gîtuit al rîului, trenul forestier a adus sub solzii săi de zgură nişte oameni ce purtau ciudate încălţări şi ţoale pentru aceste locuri. Apoi, a început aici altfel de timp, ale cărui zodii se însemnau pe filele calendarului, segmentate în zile, ore, minute ... 1950, luna... început măsurătorile; — Schiţe; — început organizarea şantierului; — început angajări de muncitori. început de lume nouă, aici sus, pe meleagurile de piatră ale pădurelului. Oameni cu aparate, stilouri, cu blocnotes priveau înciudaţi indiferenţa zeiască a muntelui. „Te vom supune. Iţi vom fringe grumazul înţepenit de somn. Bucată cu bucată vei îngenunchea". Şi scriau mărunt în carneţele lor. Cifre scriau. Şi făceau semne colorate pe nişte permanente — cercuri, linii curbe, linii frînte, triunghiuri. Şi feţele oamenilor, cu aparate deveneau tot mai dure, luau tot mai mult înfățișarea locurilor. Din cind în cînd Săi frecau vrăjmaş bărbile țepoase.. Importante măsuri pentru stimularea producerii şi livrării cartofilor la fondul de stat La data de 21 noiembrie a.c. a intrat în vigoare Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1613 din 18 noiembrie 1970 privind preţurile de contractare şi achiziţie la cartofii de toamnă.. Făcînd parte din ansamblul măsurilor, aplicate de statul nostru pentru stimularea materială a producătorilor din agricultură, recenta Hotărîre a Consiliului de Miniştri stabileşte modificarea preţurilor de contractare şi achiziţie e a cartofilor, în sensul sporirii substanţiale a acestora, precum şi acordarea unor priorităţi producătorilor, In funcţie de calitatea cartofilor livraţi statului. Noile preţuri sunt astfel stabilite Incit să stimuleze producerea, contractarea şi livrarea cartofilor de calitate superioară. Astfel, noile preţuri la contractări variază între 1 leu şi 0,60 lei per kilogram, in funcţie de clasa produsului şi grupa din care fac parte soiurile de cartofi. Pentru soiurile din grupa A, preţurile de contractare sunt cuprinse între 1,00, 0,85 şi 0,70 lei per kilogram, pentru clasa I, II şi — respectiv— III. Pentru soiurile din grupa B, preţurile sunt cuprinse între 0,90 şi 0,60 lei. Noile preţuri la achiziţii sunt cuprinse între 0,95 şi 0,65 lei la prima grupă de soiuri şi între 0,85 şi 0,55 lei la cealaltă grupă, în funcţie de cele trei clase stabilite. Conform recentei hlotărîri, din grupa A fac parte soiurile: Bintje, Brașovean, Bucur, Carpatin, Colina, Desirée, Eba, Epoka, Erstling, Flisak Gülbaba, Irisch Cobbler, Jaerla, Kiting, Măgura, Merkur, Ostara Pierwipsnek, Ressy, Saskia, Săpunar Samokovski, Sirtema, Spartan , Urgenta, iar grupa B cuprinde soiurile Ora, Pionier, Uran, Volan precum şi amestecuri de soiuri. Întrucît în judeţul nostru în majoritatea unităţilor se cultivă soiurile Merkur, Urgenta, Bintje, Braşovean, Carpatin, Colina, producătorii sînt stimulaţi în a cultiva şi răspîndi mai mult aceste soiuri, de mare valoare nutritivă. Cele trei clase sunt stabilite în funcţie de numărul maxim al tuberculilor ce intră intr-un kilogram. Astfel, pentru clasa I se cere ca tuberculii să aibă minimum 80 grame fiecare (maximum 9 tuberculi la kilogram), pentru clasa a II-a —minimum 40 grame (maximum 18 tuberculi la kilogram) şi pentru clasa alll-a—, minimum 30 grame fiecare tubercul (maximum 25 tuberculi la kilogram). Preţurile noi de contractare sunt aplicate în condiţii de livrare locoproducător, drum accesibil, la punctele prevăzute în contracte, iar cele de achiziţie aloca centrul de achiziţie-recepţie. Este obligatorie sortarea tuberculilor în condiţiile de calitate stabilite de noile stasuri. Cartofii nesortati şi preluaţi de la producători vor fi plătiţi în funcţie de cantităţile determinate pe soiuri şi sub stas la noile preţuri, scăzîndu-se 100 lei/tonă pentru cheltuielile de sortare neefectuate. Producătorii care vor livra cartofii în saci puşi la dispoziţie de întreprinderile de valorificare vor beneficia de 25 lei/tonă în plus faţă de noile preţuri, în cazul păstrării cartofilor în timpul iernii de către producători acesta va beneficia de un spor, în limita a 300 lei/tonă, stabilit potrivit instrucţiunilor date de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, pentru acoperirea cheltuielilor de păstrare. Pentru cartofii care nu corespund condiţiilor stas se stabilesc preţuri de contractare şi achiziţie după cum urmează: 0,50 lei/kg pentru cartofii ce cuprind 25—35 tuberculi la kilogram şi 0,35 lei/kg pentru cei ce cuprind peste 35 tuberculi la kilogram. (Continuare în pag. a IiI-a) INFORMAŢII ■ Premieră. O noua premieră anunţă afişele Teatrului de stat din Sibiu pentru astă-seară, la ora 19:30. Este vorba de piesa lui Noel Coward Nud cu vioară pe care a pus-o în scenă regizorul Andrei Zaharia. Din distribuţie fac parte actorii: Radu Basarab, Ligia Bossie, Sebastian Papaiani, Mircea Breazu, Livia Baba, Manuela Marinescu, Ion Buleandră, Geraldina Basarab, Nicu Niculescu, Kity Stroescu, Puica Sterian, Valeriu Paraschiv, Mircea Bîrlea, Marcel Mirea. Scenografia spectacolului este semnată de Erwin Kuttler. ■ Magazine în construcţie. De la Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum sîntem informaţi că a început construcţia a încă 3 magazine universale săteşti. E vorba de localităţile Orlat, Bîrghiş şi Nocrich. Incepînd cu anul viitor arhitectonica acestor sate se va îmbogăţi, iar cetăţenii vor fi mai bine aprovizionaţi şî serviţi. ■ Nou produs la Mediaş. De curînd, gama sortimentală a întreprinderii de industrie locală ELCA din Mediaş s-a îmbogăţit o dată cu asimilarea unui nou produs. Este vorba de articolul pat pentru copii destinat exportului. Datorită hărniciei şi priceperii colectivului întreprinderii au şi fost expediate 500 bucăţi în Olanda, urmînd ca pînă la sfîrşitul anului încă 2 000 bucăţi să ia drumul acestei ţări. ■ îmbunătăţiri ale procesului de producţie. De curînd, fabrica „Amylon“, unitate a Combinatului industriei alimentare din Sibiu, a fost dotată cu noi utilaje de înaltă tehnicitate, în cadrul lucrării de remont ce se execută la aceasta, s-au adus îmbunătăţiri substanţiale în ce priveşte tehnologia şi igienizarea, în locul utilajelor învechite şi acţionării demodate cu transmisii cu carele s-a trecut la o acţionare individuală a utilajelor. De pildă, centrifugele suedeze caracterizate prin parametri foarte avansaţi au fost montate în locul separatoarelor cu decantare. La această lucrare de remont o contribuţie deosebită a adus-o sectorul mecanic şef, atelierul central şi şantierul de construcții ale C.I.A. ANULA nr. 859 JO I 26 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani Şedinţa Comitetului Executiv al C. C. al P. C. R. şi a Consiliului de Miniştri In ziua de 25 noiembrie a. c. a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. Au participat, ca invitaţi, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., şefi ai unor instituţii centrale, specialişti. In cadrul şedinţei au fost dezbătute şi adoptate propunerile de îmbunătăţire a'pl3111111' cincinal 1971— 1975 şi a planului pe anul 1971, proiectul bugetului de stat pe anul 1971. In încheierea dezbaterilor la acest punct de pe ordinea de zi a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedinte al Consiliului de Stat. Cuvîntarea va fi dată publicităţii. De asemenea, Comitetul Executiv şi Consiliul de Miniştri au examinat şi aprobat propunerile de măsuri privind organizarea, planificarea şi conducerea agriculturii, cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru care a avut loc, la C.C. al P.C.R., în ziua de 23 noiembrie a. c., cu primii secretari şi secretarii pentru problemele de agricultură ai comitetelor judeţene de partid, conducerea Ministerului Agriculturii şi Silviculturii şi a Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, directorii direcţiilor agricole judeţene, secretari ai unor comitete comunale de partid şi primari din comune, preşedinţi ai unor C.A.P., mecanizatori şi alţi specialişti şi cadre din agricultură. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu va fi dată publicităţii. In cadrul şedinţei a fost prezentată o informare în legătură cu ajutorul acordat pentru înlăturarea pagubelor provocate de calamităţile din primăvara acestui an. In legătură cu aceasta a fost adoptat un comunicat, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au analizat, de asemenea, o serie de probleme curente, adoptînd măsuri corespunzătoare. Pe teme pedagogice Cum rezolvaţi cazurile elevilor — „problemă“ ? • Violenţa aduce rezultate negative • Cunoaşterea psiho-pedagogică — o condiţie fundamentală • Familie, şcoală, U.T.C. — factori care trebuie să conlucreze mereu Societatea noastră socialistă acordă o mare atenţie educaţiei comuniste a tinerei generaţii. Nici un efort nu se precupeţeşte în această privinţă. Şcoala, U.T.C.-ul, familia întrebuinţează un întreg arsenal de metode psiho-pedagogice pentru a ridica tinerele vlăstare la înălţimea idealurilor actuale. Cu toate acestea, se mai întîlnesc elevi care încalcă normele școlii, legile comportării civilizate. Trăsăturile negative de comportament care apar la unii elevi din școlile generale au cauze multiple. Unii afirmă că acestea s-ar datora familiei destrămate (există astfel de exemple). . Apar însă frecvente cazuri şi în familiile bine închegate. Din experienţa îndelungată a învăţătorilor şi diriginţilor de la Şcoala generală nr. 8 rezultă că numeroasele abateri de la disciplina şcolară, evoluînd uneori spre delicvenţă, sunt consecinţa unei cunoaşteri de suprafaţă a copiilor, atît de către părinţi cit şi de către educatori. Intîlnim în rîndul diferitelor colective de şcolari, elevi care se cred eroi, personalităţi deosebite şi sînt convinşi că au dreptul la orice. Nu admit sfaturi, nu-şi găsesc prieteni decît în rîndul unor elemente „corespunzătoare" lor lor. Cum se ajunge la o asemenea stare în viaţa unui copil şi care sînt factorii ce stăvilesc drumul spre deformări de caracter? Cîteva exemple ne vor duce spre depistarea unor evenimente de răscruce din viaţa şcolarului-problemă. Iată-le: în familia elevului M. I. severitatea a depăşit orice limită, iar dragostea filială a început să dispară. Orice abatere sau greşeală a copilului şi, mai ales, o notă slabă este sancţionată. Băiatul îşi pierde „dreptul de apel" pen- tru a se justifica faţă de părinţi. „Trebuie ciupit copilul să simtă, în asemenea cazuri" — spunea un părinte într-o dialogare cu şcoala. De abia tîrziu s-a aflat că acest „ciupit" (Continuare în pag a 11-a) Prof. GH. POPESCU directorul Şcolii generale nr. 8 Sibiu gîndurilor şi intenţii- Comunicat In perioada care a trecut de la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Sesiunea Marii Adunări Naţionale, din luna iulie a.c., care au analizat situaţia creată ca urmare a Inundaţiilor din primăvara acestui an, în întreaga ţară s-a desfăşurat o activitate Intensă pentru înlăturarea urmărilor deosebit de grele provocate de calamităţile naturale. Clasa muncitoare, ţărănimea, Intelectualitatea, întregul popor au muncit cu abnegaţie pentru învingerea greutăţilor şi recuperarea pierderilor suferite de economia naţională şi de populaţia din zonele sinistrate, pentru îndeplinirea planului de stat. La constituirea unei părţi din fondurile necesare pentru refacerea distrugerilor suferite, o contribuţie de mare preţ au adus oamenii muncii de toate categoriile, organizaţiile de masă, obşteşti, cooperatiste şi profesionale care, pe lingă donaţii de alimente, îmbrăcăminte, încălţăminte şi obiecte de uz casnic, au oferit o parte din veniturile lor băneşti pentru ajutorarea populaţiei şi zonelor sinistrate. Fondurile băneşti realizate pînă în prezent din această contribuţie, împreună cu subscrierile făcute pentru luna noiembrie — care sunt în curs de încasare — însumează 2 026 milioane Iei. Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri ai Republicii Socialiste România adresează calde mulţumiri tuturor cetăţenilor ţării care prin eforturile lor în muncă şi prin ajutoarele acordate şi-au adus aportul la recuperarea pagubelor cauzate de inundaţii. Totodată, România a primit un important ajutor din partea unor guverne, organizaţii şi asociaţii naţionale, a unui mare număr de cetăţeni din 68 de ţări, precum şi din partea unor organizaţii şi asociaţii internaţionale. Valoarea ajutoarelor materiale şi în bani oferite din străinătate însumează 1 590 milioane lei, din care, pînă în prezent, s-au primit efectiv ajutoare în valoare de aproape 600 milioane Iei. Exprimăm recunoştinţa poporului nostru, ţărilor socialiste, celorlalte state, organizaţiilor şi asociaţiilor internaţionale, persoanelor din alte ţări pentru ajutorul pe care ni l-au acordat in această perioadă. Eforturile făcute de stat şi de întregul nostru popor, ajutoarele acordate de populaţia ţării şi cele primite din străinătate au permis să fie refăcute o parte din distrugerile provocate de calamităţi şi satisfăcute nevoile cele mai acute ale populaţiei sinistrate. Pentru refacerea locuinţelor şi anexelor gospodăreşti distruse au fost acordate familiilor sinistrate ajutoare băneşti în valoare de aproape 500 milioane lei, iar 200 milioane lei au fost alocate pentru construirea a 5 000 de apartamente destinate populaţiei rămase fără adăpost. Din ajutoarele provenite din ţară şi străinătate, populaţia sinistrată a primit gratuit alimente in valoare de peste 200 milioane Iei, medicamente în valoare de circa 32 milioane Iei, articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi de uz casnic în valoare de circa 250 milioane Iei şi alte bunuri. Pentru ajutorarea cooperativelor agricole de producţie, în vederea refacerii bunurilor distruse şi recuperării pagubelor, s-au alocat fonduri în valoare de peste 900 milioane lei. In scopul refacerii căilor de comunicaţii şi telecomunicaţii, a reţelelor de energie, a instituţiilor de învăţămînt şi sănătate au fost angajate fonduri în valoare de peste 1,2 miliarde lei, din care o parte sunt asigurate din bugetul statului, iar o parte sunt acoperite din fondurile băneşti şi ajutoarele materiale primite din ţară şi străinătate. Donaţiile primite sau în curs de primire din străinătate, sub formă de utilaje, aparatură, materii prime şi materiale, sunt folosite pentru refacerea întreprinderilor, a unor căi de comunicaţii, sisteme de apărare împotriva inundaţiilor şi obiective de interes social distruse sau avariate de inundaţii. Ţinînd seama de modul cum se desfăşoară acţiunea de recuperare a pagubelor înregistrate în urma inundaţiilor, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Consiliul de Miniştri au stabilit să se sisteze încasarea ajutoarelor subscrise de oamenii muncii din salariile lor. Desigur, refacerea completă a distrugerilor pricinuite de inundaţii care, aşa cum este cunoscut, totalizează peste 10 miliarde lei, impune continuarea eforturilor pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de stat pe acest an şi pregătirea tuturor condiţiilor în vederea realizării obiectivelor stabilite prin planul pe anul 1971.