Tribuna Sibiului, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 890-914)
1971-01-14 / nr. 899
y-fmmc. fc.P .V .• 1 f 1 - Formă nouă "de retribuire a muncii în agricultură, acordul global constituie piatra unghiulară a complexului de măsuri organizatorice preconizate pentru sporirea eficienței activității în acest sector, economic. Dezideratul major al oricărei forme de retribuire a muncii este stabilirea cuantumului plăţii efectuate în directă proporţionalitate cu rezultatul obţinut. Or, în economie rezultatul este material — producţia realizată — şi măsurabil exact. Acordul global constituie forma cea mai adecvată de retribuire a muncii în actuala etapă a dezvoltării agriculturii cooperatiste. Pentru aplicarea acestei măsuri organizatorice se cer a fi îndeplinite unele condiţii fundamentale. In primul rînd, normele de lucru adoptate trebuie să fie bine funda Să presupunem că într-o cooperativă agricolă cu o valoare a producţiei globale de 8 565 000 lei, planificată a se realiza cu cheltuieli materiale în valoare de 3 487 000 lei, se obţine o producţie netă de 5 078 000 lei. Pentru fondul de acumulare se repartizează 914 000 lei, iar pentru fondul de consum — 4 164 000 lei. Avîndu-se în vedere fondurile statutare, pentru retribuirea muncii membrilor cooperatori se repartizează 3 777 000 lei. După ce s-au efectuat devizele de lucrări, s-a constatat că pentru realizarea producţiei planificate se vor consuma 136 000 norme de lucru. Valoric deci, la o normă de lucru revin 27 lei. In urma repartizării producţiei destinate retribuirii muncii se constată că „valoarea unei norme de lucru este constituită din 14 lei în produse şi 13 lei în numerar. Acest ultim calcul a permis să se constate că pentru o normă de lucru efectuată cooperatorii vor primi, în natură, 2,840 kg grâu, 2,3 kg porumb boabe, 8,7 kg montate ştiinţific, pentru a oferi o bază sigură de pornire în calculul tarifelor de plată. Apoi, devizele de lucrări întocmite trebuie să fie realiste, în concordanţă cu noile tehnologii de lucru, să prezinte garanţia obţinerii unei sporite eficienţe economice a activităţii de producţie. Ambele cerinţe sunt satisfăcute numai prin cunoaşterea profundă a condiţiilor specifice de realizare a producţiei din fiecare sector. Numai după realizarea acestor deziderate de bază se poate trece la calcularea tarifelor de plată a manoperei pentru fiecare produs, la discutarea acestora în cadrul consiliilor de conducere și apoi în adunările generale ale cooperatorilor, la adoptarea și aplicarea acordului global ca formă nouă de retribuire a muncii membrilor, cooperatori, cartofi, 0,780 kg struguri şi alte produse. Pentru a se calcula valoarea manoperei pe unitatea de produs se porneşte de la consumul de norme de lucru planificate, conform devizelor, pentru obţinerea fiecărui produs. # LA PORUMB s-a planificat o producţie medie de 2 300 kg, pe o suprafaţă de 220 ha, cu un consum de 35 norme de lucru la hectar. Aceasta înseamnă o retribuire a muncii în valoare medie de 945 lei la hectar sau 410 lei pentru fiecare tonă (un consum de 15 norme de lucru pentru o tonă de porumb boabe). Deci pentru o tonă de porumb produs, cooperatorii vor primi în natură 42.600 kg grîu, 34,500 kg porumb boabe, 40,500 kg cartofi, 11,700 kg struguri şi alte produse, care au o valoare totală de 210 lei, precum şi 200 lei în numerar. Am afirmat că aceasta este valoarea medie, avîndu-se în vedere că, dacă la nivelul unităţii se poate vorbi de o valoare unică a manoperei pe fiecare unitate de produs, pentru diferite terenuri valoarea manoperei diferă, în funcție de fertilitatea acestora. Să exemplificăm. Dacă un prim cooperator ia în acord global producerea porumbului de pe 0,5 ha cu o fertilitate bună, planificîndu-se o producție medie de 2 800 kg porumb boabe la ha, un altul — pe un teren cu fertilitate medie (2 300 kg/ha) şi un al treilea — pe un teren cu fertilitate scăzută (1 800 kg/ha), se stabilesc coeficienţii de fertilitate pentru terenurile repartizate celor trei cooperatori. Având în vedere că producţia medie planificată pe unitate este de 2 300 kg/ha, se cuvine ca să fie coeficientul pentru fertilitatea terenurilor celui de-al 2-lea cooperator, P Pentru stabilirea coeficienţilor de fertilitate a terenurilor repartizate primului cooperator se împart 2 300 la 2 800, de unde rezultă 0,82, iar celui de-al treilea, 2 300 la 1 800, de unde rezultă 1,28. 1Pentru a afla valoarea manoperei pentru tona de porumb boabe produs de primul cooperator se înmulţeşte 410 lei (valoarea medie a manoperei) cu 0,82 şi rezultă 336 lei. Pentru cel de-al doilea cooperator valoarea manoperei este de 410 lei. Pentru al treilea cooperator , valoarea manoperei va fi 410x1,28*1, 525 lei. Aceste diferenţieri sunt necesare întrucît la o egalizare a manoperei pentru diferitele grade de fertilitate a terenurilor cooperatorii sunt stimulaţi să lucreze numai terenurile cu fertilitatea cea mai bună, pentru că în aceste condiţii se obţin veniturile cele mai mari. Or, interesul general al economiei unităţii impune cultivarea — în cele mai bune condiţii — a tuturor terenurilor agricole, indiferent de gradul lor de fertilitate. Avîndu-se în vedere că s-a planificat o producţie medie de 2 000 kg C.FITJ de pe fiecare din cele 343 ha cultivate, cu un consum de 11 norme convenţionale la hectar, revine un consum planificat de 5,5 norme de lucru pentru o tonă de grîu. Aceasta înseamnă că valoarea manoperei pentru o tonă de grîu va fi în medie de 148,5 lei. Conform repartizării produselor la o normă de lucru, pentru obţinerea unei tone de grîu cooperatorii urmează să primească în natură 15,820 kg grîu, 12,650 kg porumb, 14,850 kg cartofi, 4,290 kg struguri şi alte produse, a căror valoare totală este de 77 lei, precum şi 72 lei în numerar. CONSULTAŢIE Pentru producerea unei tone de CARTOFI s-a prevăzut un consum de 8,5 norme de lucru (12 tone- producţie medie de pe 85 ha, cu un consum de 102 norme de lucru la fiecare hectar). Pentru o tonă de cartofi realizată cooperatorii vor primi, în natură 24,140 kg grîu, 19,550 kg porumb boabe, 22,970 kg cartofi, 6,630 kg struguri şi alte produse — care au o valoare totală de 119 lei — şi 110 lei în numerar. Calculul manoperei pentru o tonă de SFECLĂ DE ZAHĂR arată că, întrucît la această cultură s-a planificat o producţie medie de 23 tone de pe fiecare din cele 55 ha, cu un consum de 157 norme de lucru la hectar (adică cca 7 norme de lucru pentru fiecare tonă de produs), cooperatorii vor primi produse şi numerar în valoare medie de 184 lei pentru fiecare tonă de sfeclă de zahăr produsă. IN VITICULTURA s-a planificat realizarea unei producţii medii de 4 111 kg struguri de pe fiecare din cele 72 ha, cu un consum de 284 norme de lucru la hectar, deci 69 norme de lucru pentru fiecare tonă de struguri produsă. Pentru fiecare mie de kg struguri ce se realizează cooperatorii vor primi, în natură, 195,900 kg grîu, 158,700 kg porumb boabe, 111,780 kg cartofi, 53,220 kg struguri și alte produse, care au o valoare totală de 953 lei, precum și 912 lei în numerar. Precizăm că aceste valori reprezintă medii, întrucît tariful concret pe fiecare tonă de produs se stabileşte pe fiecare tarla în funcţie de producţia medie planificată a se realiza de pe aceste terenuri, după fertilitatea lor naturală. Aceste diferenţieri sunt sarcini ale consiliului de conducere și ale specialiştilor, urmînd ca adunarea generală să hotărască aprobarea tarifelor de plată calculate şi propuse DIN SIFORUL ZOOTEHNIC, unitatea şi-a propus să obţină de la cele 239 vaci o producţie medie anuală de 1 850 lapte, adică o producţie totală de 3 700 hl şi 175 viţei, cu un consum total de 8 835 norme de lucru. Menţionăm că valoarea fiecărui viţel produs s-a , calculat la 1 h 1 lapte. Pentru a afla cîştigul mediu al unui îngrijitor-mulgător care are în primire un Tot, de 16 vaci, se stabileşte în primul rînd producţia totală ce trebuie să ,o realizeze anual. Avînd în vedere producţia medie planificată, de la cele 16 vaci trebuie , să se obţină o producţie totală de 29 600 lapte. La aceasta se adaugă contravaloarea celor 12 viţei planificaţi a se obţine şi se ajunge la concluzia că un îngrijitor-mulgător realizează o producţie animalieră totală, echivalentă în lapte, de 308 ha, la care valoarea manoperei este de 18 778 lei, adică 61 lei pentru fiecare hectolitru de lapte produs.Valoarea tarifului de plată pe hectolitru de lapte se află împărţind valoarea totală a celor 8 833 norme de lucru (a 27 lei fiecare) la producţia totală animalieră planificată echivalată în lapte de vacă, de 3 875 ha). Să presupunem că un cooperator care efectuează anual 250 zile calendaristice ia în acord global obţine-^ rea următoarelor producţii: 2 000 kg grîu, de pe 1 ha de, cultură îngrijită, 6 000 kg cartofi de pe 0,50 ha, 1 150 kg porumb boabe de pe 0,50 ha, 5 750 kg sfeclă de zahăr de pe 0.25 ha, 1 022 kg struguri de pe 0.25 ha podgorie. Acest cooperator mai are posibilitatea să efectueze cca 00 norme de lucru fără contract în diferite sectoare de activitate din cooperativa agricula. Pentru realizarea producţiilor înscrise în angajament cooperatorul va primi următoarele produse: a) pentru 2 tone de grîu, producţie realizată de pe 1 ha: 31 kg de grîu, 25 kg porumb boabe, 30 kg cartofi, 9 kg struguri şi alte produse, precum şi 160 lei în numerar; b) pentru 1 150 kg porumb boabe produse de pe 0,50 ha cultură îngrijită: 49 kg grîu, 40 kg porumb, 47 kg cartofi, 13 kg struguri şi alte produse, precum şi 267 lei în numerar; c) pentru 6 000 kg cartofi — producţie realizată de pe 0,50 ha, 145 kg grîu, 117 kg porumb boabe, 137 kg cartofi, 40 kg struguri şi alte produse, precum şi 734 lei în numerar; d) pentru producţia de 5 750 kg sfeclă de zahăr realizată de pe 0,25 ha, 114 kg grîu, 93 kg porumb boabe, 109 kg cartofi, 31 kg struguri şi alte produse, precum şi 554 lei în numerar e) pentru producţia de 103* kg struguri produsă: 201 kg grîu, 163 kg porumb boabe, 115 kg cartofi, 55 kg struguri şi alte produse, precum şi 1 021 Iei în numerar. Recapitulînd această remuneraţie, la care se adaugă plata muncii pentru cele cca 60 norme de lucru efectuate fără contract, pentru activitatea anuală desfăşurată cooperatorul primeşte 716 kg grîu, 581 kg porumb boabe, 605 kg cartofi, 196 kg struguri şi alte produse, precum şi 3 632 lei în numerar. , Un îngrijitor-mulgător care are în primire 16 vaci cu lapte, de la care obţine 296 hg lapte şi 12 Viţei, va fi retribuit ca 2 011 kg grîu, 1 660 kg porumb boabe, 1 913 kg cartofi, 553 kg struguri şi alte produse, precum şi 9 942 lei în numerar. La acest nivel, cîştigul mediu lunar realizat de un îngrijitor-mulgător este de 1565 lei, avînd în vedere că valoarea manoperei fiecăruia din cei 30* h 1 lapte de vacă ce se realizează este de 61 lei. Ţinem să precizăm că orice depăşire a producţiei planificate se repercutează direct asupra sporirii cîștigurilor cooperatorilor. Am dat numai un exemplu de calculare a acordului global, fiecărei adunări generale revenindu-i sarcina de a hotărî asupra aplicării acestei noi forme de retribuire a muncii numai în unele sau în toate sectoarele productive ale unităţii. Aplicarea acordului global constituie o acţiune de mare importanţă pentru lucrătorii din agricultură. Corectitudinea şi exactitatea calculelor contribuie la atingerea scopurilor acestei forme noi de retribuire a muncii în agricultură. Adoptarea acordului va contribui la mobilizarea unor importante potenţe de sporire a producţiei agricole, la cointeresarea activă a cooperatorilor pentru efectuarea unor lucrări de foarte bună calitate, pentru ca în acest an să se realizeze un puternic reviriment in obţinerea producţiei vegetale şi animaliere în cooperativele agricole. Ing. CORNEL POPESUU, Z“ vicepreşedinte »1 U.J.C.A.P. Ing. GH. CARADINARU salt in sporirea eficientei economice de agricultură Anul IV, nr. 800 In aceste zile în activitatea consiliilor populare Pregătirea acţiunilor viitoare început de an •— Începutul unor troi activităţi In munca consiliilor populare orăşeneşti şi comunale din judeţul nostru este tematica grupajului da faţă, realizat cu sprijinul corespondenţilor ziarului. De pretutindeni am fost informaţi că în aceste zile la consiliile populare sedesfăşoară o activitate febrilă de pregătire a sesiunilor ce se vor desfăşura în cursul acestei luni, şi a primei jumătăţi a lunii viitoare, sesiuni ce vor pune în centrul dezbaterilor planul economic pe 1971 şi bugetul aferent. Comisiile permanente verifică cu acest prilej eficienţa economică a propunerilor făcute anticipat de cetăţeni, propuneri care au fost materializate. Se verifică, de asemenea, activitatea unităţilor finanţate de consiliile populare, pentru a se prezenta informări despre modul în care au fost folosite fondurile alocate pînă acum. La OCNĂ SIBIULUI două Colective (conduse de vicepreşedintele şi respectiv secretarul consiliului) au sarcina de a urmări pe concret realizările pe plan edilitar-gospodăresc ale anului trecut, urmînd să concretizeze în proiectul de hotărîri, care va fi supus aprobării sesiunii din 29 ianuarie, obiectivele ce se vor ataca în 1971. Membrilor celor cinci comisii permanente" li s-au trasat sarcini asemănătoare în domeniul de specialitate pe care-l reprezintă, urmând să aducă în discuţia viitoarei sesiuni argumente pro sau contra continuării sau începerii unor lucrări de utilitate publică. Din constatările de pînă acum, la Ocna Sibiului este sigur că se va deschide un mare şantier al muncii patriotice, pentru construirea unei baze sportive moderne (care va polariza munca patriotică a unui mare număr de cetăţeni şi a tineretului mai ales) şi amenajarea unui parc şi a unor zone verzi pe o suprafaţă de 5 hectare. În BLA JEL atenţia cetăţenilor este îndreptată spre obiective ce interesează satele aparţinătoare: Romaneşti şi Păucea. Spre primul sat, aflat la o distanţă de 5 km de centrul de comună, se va pietrui un drum de legătură util , lucrarea urmînd să fie subvenţionată din contribuţia voluntar bănească şi realizată prin muncă efectiv prestata de sătenii celor două aşezări. La Păucea construcţia noii şcoli — în valoare de 300 000 lei — ridică (conform devizului întocmit şi aflat de pe acum în posesia beneficiarilor), atît probleme materiale (rezolvabile prin contribuţia voluntar bănească a oamenilor interesaţi să aibă în sat o şcoală de 4 clase), cit şi problema materializării unor participări de muncă necalificată pentru executarea unui asemenea obiectiv de maximă însemnătate. MERCUREA SIBIULUI va extinde pe încă 3 000 mp suprafaţa trotuarelor placate cu dale din beton şi va adăuga încă trei săli de clasă la Şcoala generală din Dobîrca. Acestea sînt doar două din obiectivele ce vor fi supuse discuţiilor viitoarei sesiuni a consiliului popular comunal. Pentru că la AVRIG valoarea muncilor patriotice preconizate a fi executate în acest an va depăşi 430 000 lei, comisiile permanente studiază în aceste zile modalităţile de atacare a obiectivelor stabilite încă de pe acum. Chiar în aceste zile aproape 200 de cetăţeni au participat la o acţiune patriotică pentru curăţirea iazului ce străbate comuna pe o lungime de 1 500 m. Comisia de gospodărie a stabilit, de asemenea, etapele reparaţiilor drumului dintre satele Sacadate şi Glîmboaca, drum care în prezent este impracticabil pentru vehicule. In domeniul cooperaţiei s-au găsit posibilităţi de extindere a prestărilor de servicii către populaţie prin înfiinţarea unor unităţi noi. Pina la 15 februarie, cind in sesiunile tuturor consiliilor populare din judeţ vor fi definitivate planurile economice şi bugetul, deputaţii, comisiile permanente vor urmări — aşa cum este cazul la Alţîna, Atei sau Orlata— terminarea lucrărilor începute la căminele culturale, pentru a fi date în folosinţă în acest an, la Rîul Sadului şi Cîrţa se va urmări încheierea lucrărilor de aducţiune a apei şi respectiv ridicarea unui dispensar comunal. Toate acestea reprezintă traducerea în viaţă a propunerilor făcute de cetăţeni, în folosul obştei. AL. CONSTANTINESCU Imaginea de mai jos ne convinge o dată in plus că graniţa dintre meşteşug şi artă, dispare atunci cînd transparenţele sticlei de la „Vitrometan“ capătă virtuţi nobile... Din prima decadă Pentru textiliştii Cisnădiei rezultatele primei decade ale anului sunt îmbucurătoare. Aşa după cum ne informează corespondentul nostru I. Andrei, pe lingă realizarea integrală a indicatorilor, colectivul secţiei covoare, din cadrul Uzinelor textile, a dat peste plan 1 332 mp ţesături — reprezentind covoare clasice, Tornay, Axminster şi Julled, 974 covoare tip Moldova — iar cel de la centrul de sortare şi spălare 8 210 kg linuri. S-au evidenţiat in această primă etapă schimburile conduse de I. Ionescu, Dumitru Popa, I. Drăgoi şi I. Berescu. Tribuna Sibiului Cadru din expoziţia elveţiană „Industrial design“, deschisă la Casa artelor din Sibiu De la Ministerul Ministerul Sănătăţii aduce la cunoştinţă că începînd cu data de 14 ianuarie, în toate judeţele ţării se va desfăşura acţiunea de vaccinare antipoliomielitică a copiilor născuţi între 1 noiembrie 1909 şi 1 decembrie 1970. Vaccinul, produs de Institutul „Dr. I. Cantacuzino“ din Bucureşti se va administra sub formă de picături, pe cale bucală. Vaccinarea se face prin circumscripţiile sanitare teritoriale în trei etape: 14—20 ianuarie; 14—20 februarie; 14—20 aprilie. Copiii născuţi în luna decembrie 1970, vor fi vaccinaţi în etapele din februarie şi aprilie, iar cei născuţi în lunile ianuarie şi februarie 1971 în etapa din aprilie. La această acţiune sunt invitaţi a-şi prezenta copiii, la circumscripţiile sanitare teritoriale, atît localnicii, cit şi familiile cu domiciliu flotant, sau care în etapele de vaccinare se află ocazional în localitate. (Agerpres) m s jmr * * MT * jmr * *mr * *mr s jmr r j* — * s Is s s Is s is Is► 1* Strașnică... 9 mustrare! „In noiembrie 1970 am efectuat un control pe linie igieno-sanitară la restaurantul „La turn". Constatînd abateri de la normele elementare de igienă — aspecte în recidivă — am încheiat procesverbal de contravenţie. In decembrie, revenind pentru a vedea dacă au fost remediate aspectele sesizate de noi am fost pusă în situaţia penibilă de a fi „trasă la răspundere" pentru prejudiciile cauzate responsabilului Vasile Eftimie. Însoţit de o „armată“ de subalterni (cărora voia să le dovedească „cine mi-s eu") m-a interpelat pe un ton ridicat — ironic şi apoi a procedat intr-un mod greu de admis: nl-a apucat brutal de mină, m-a bruscat şi ofensat, m-a împins afară petreeîndu-mă cu vorbe jignitoare. A continuat răfuiala pînă în holul dinspre Piaţa 6 Martie, reuşind chiar performanţa de a aduna spectatori din rîndul trecătorilor". (Semnează Marcel Pintea, asistentă de igienă, circumscripţia I, Sibiu). Inspectoratul sanitar judeţean a cerut conducerii I.H.R. să ia măsuri. Şi s-au luat! Vasile Eftimie a fost... mustrat. Straşnic. Stimaţi responsabili, tovarăşe Eftimie, cîndvă mai... inoportunează cu controalele, puneţi mina pe vătraie şi să nu rămînă picior de nepoftit. „Ce cauţi, domnule, In unitatea mea?“ — să le spuneţi. Că şefii dumneavoastră o să vă mai mustre puţin, nu-i nimic. (Nota bene:... Interesantă optică despre disciplină, despreîntronarea ei. Vă invităm, stimaţi tovarăşi din conducerea I.H.R., să ne explicaţi şi nouă mecanismul cu... mustrarea!). Ieri, la „Zahana“ Un consumator, prof. L. V., a dorit, în dimineaţa zilei de ieri, să se înfrupte dintr-o piftie gustoasă, dintr-acelea care surîd a nette petisant prin geamurile vitrinelor frigorifice. Zis şi făcut. A venit ciolanul prins straşnic la rece, şi-a luat locul pe masă şi a zîmbit galeş, numai să-l înghiţi. Cu el, laolaltă, au sosit trei chifle zîmbăreţe numa’ să le dai gata... Cînd să înceapă festinul, consumatorul a constatat (evident stupefiat) că respectivele „zîmbărețe" nu se dau bătute în nici un fel. Putea trece peste ele un tanc și tot... ca piatra rămîneau. Ce să fără omul? S-a supărat și a pretins altele. Acelea erau bune. Ce zice responsabilul? (Apropo de servire civilizată, corectă, de solicitudine, de grijă etc., etc.). De aproape două luni (exact din 16 noiembrie’70), Direcţia co mercială, în urma intervenţiei ziarului nostru, a indicat I.C.S. Alimentara, prin adresa sa 783, „să amenajeze provizoriu un chioşc de lapte şi prine" în noul cvartal de locuinţe „Ştrand“, din Sibiu, pentru ca cetăţenii ca- re locuiesc în zona respectivă să fie scutiţi de a mai bate drumurile pînă la unităţile comerciale de pe, bulevardul Victoriei sau Valea Poplăcii, prea îndepărtate. * De atunci am mai intervenit şi noi | de nenumărate ori la conducerea I.C.S. Alimentara şi de fiecare | dată ni s-a răspuns: „Mîine fas cem", „pînă poimîine se rezolvă", „Gata! Săptămlna viitoare va | funcţiona". In ultima discuţie asculă cu tovarăşul Ion Artimon, | şeful serviciului producţie de la Alimentara, am aflat că „tocmai y e plecat cineva acolo ca să pu- | nă chioşcul în funcţie“. (1) Ce părere are Direcţia corner y diată de modul cum se execută I r . indicaţiile date, de „operativitatea" cu care sunt traduse In viaţă sarcinile de serviciu de către unitățile subordonate? Nu consi- g deră că datorează cuiva un răs- I puns? s \ V. DOREA S AL. IONUȚ * - * s v jm. . / Mr / «V / «r . ^ ) Rep/i 'ică Direcției j comerciale J I s Pagina 3 Pentru o utilizare eficienta (Urmare din pag. I) ficaţi în meseriile de strungari, lăcătuşi, frezori, electricieni etc., accentul trebuie pus pe îmbunătăţirea planurilor de şcolarizare, pe sincronizarea acestora cu nevoile producţiei. Dispunem de şcoli profesionale care ar putea pregăti cadre suficiente. Este necesar însă să se acorde atenţie mai mare felului în care sunt recrutaţi tinerii, modului cum îşi însuşesc meseria, cum se desfăşoară programul de practică, în paralel urmărindu-se rezolvarea în cele mai bune condiţiuni a problemelor de cazare şi viaţă a acestora. Urmărirea pregătirii cadrelor, a intrării lor în producţie în mod ritmic, după necesităţi, în funcţie de perioadele de dare în funcţiune a obiectivelor de investiţii, trebuie să se facă, lună de lună, în cursul acestui an şi al întregului cincinal. Generalizarea schimbului II, introducerea — acolo unde nu există — a schimbului III sau generalizarea acestuia, presupune, pe lingă asigurarea cu forţa de muncă şi o serie de alte măsuri de natură organizatorică. La întreprinderile producătoare de maşini-unelte este necesară efectuarea unei analize a capacităţilor existente, a încărcării secţiilor de sculărie şi a mecanicului şef în vederea folosirii lor la întreaga capacitate, pentru realizarea de repere şi subansamble care să permită desfăşurarea activităţii de producţie în secţiile de bază în cele mai bune condiţii. Din analiza capacităţilor de producţie trebuie să rezulte necesarul de maşini la aceste secţii şi, în funcţie de acesta, să se facă o redistribuire a lor în aşa fel încît să nu mai rămînă utilaje în afara procesului de producţie sau cu o utilizare incompletă. Planul de reparaţii capitale, revizii periodice sau reparaţii curente va trebui strict respectat şi pus în concordanţă cu programul de producţie al fiecărei secţii. Din preocupările specialiştilor nu trebuie să scape nici un moment modernizarea proceselor de producţie. In acest sens este nevoie de o mai mare receptivitate la nou, de aplicarea în practică a studiilor făcute pe linia optimizării fluxurilor tehnologice, de sincronizarea operaţiilor pentru lucrul la mai multe maşini, de utilizarea maşinilor cu comandă program etc. De asemenea, pentru realizarea unnui spor de producţie, fără investiţii suplimentare din punct de vedere al construcţiilor, vor trebui folosite la maximum toate suprafeţele existente, iar pentru utilarea lor e necesar să se bucure şi în continuare de o mare atenţie realizarea măsurilor propuse în planul tehnic, a lucrărilor de mică mecanizare, lucrări la care Întreprinderile libiene au o bună experiență. Sigur că acum, la început de an, la început de cincinal fiecare colectiv de muncă și-a pus în față astfel de probleme. Fiecare colectiv va căuta să realizeze în cele mai bune condiţii sarcinile rezultate din planul de stat, din indicaţiile conducătorului partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu ocazia vizitei de lucru făcută în întreprinderile judeţului nostru. . .