Tribuna Sibiului, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 890-914)

1971-01-14 / nr. 899

y-f­m­m­c.­­ fc­.P .V .• 1 f 1 - Formă nouă "de retribuire a mun­cii în agricultură, acordul global constituie piatra unghiulară a complexului de măsuri organizato­rice preconizate pentru sporirea eficienței activității în acest sector, economic. Dezideratul major al ori­cărei forme de retribuire a mun­cii este stabilirea cuantumului plăţii efectuate în directă propor­­ţionalitate cu rezultatul obţinut. Or, în economie rezultatul este material — producţia realizată — şi măsurabil exact. Acordul global constituie forma cea mai adecvată de retribuire a muncii în actuala etapă a dezvoltării agriculturii coo­peratiste. Pentru aplicarea acestei măsuri organizatorice se cer a fi îndepli­nite unele condiţii fundamentale. In primul rînd, normele de lucru adoptate trebuie să fie bine funda­ Să presupunem că într-o cooperati­vă agricolă cu o valoare a producţiei globale de 8 565 000 lei, planificată a se realiza cu cheltuieli materiale în valoare de 3 487 000 lei, se obţine o producţie netă de 5 078 000 lei. Pentru fondul­ de acumulare se repartizează 914 000 lei, iar pentru fondul de con­sum — 4 164 000 lei. Avîndu-se în ve­dere fondurile statutare, pentru re­tribuirea muncii membrilor coopera­tori se repartizează 3 777 000 lei. După ce s-au efectuat devizele de lucrări, s-a constatat că pentru realizarea pro­ducţiei planificate se vor consuma 136 000 norme de lucru. Valoric deci, la o normă de lucru revin 27 lei. In urma repartizării producţiei destina­te retribuirii muncii se constată că „valoarea unei norme de lucru este constituită din 14 lei în produse şi 13 lei în numerar. Acest ultim calcul a permis să se constate că pentru o normă de­ lucru efectuată cooperato­rii vor primi, în natură, 2,840 kg grâu, 2,3 kg porumb boabe, 8,7 kg montate ştiinţific, pentru a oferi o bază sigură de pornire în calcu­lul tarifelor de plată. Apoi, devi­zele de lucrări întocmite trebuie să fie realiste, în concordanţă cu noile tehnologii de lucru, să pre­zinte garanţia obţinerii unei spo­rite eficienţe economice a activi­tăţii de producţie. Ambele cerinţe sunt satisfăcute numai prin cunoaş­terea profundă a condiţiilor speci­fice de realizare a producţiei din fiecare sector. Numai după reali­zarea acestor deziderate de bază se poate trece la calcularea tari­felor de plată a manoperei pentru fiecare produs, la discutarea aces­tora în cadrul consiliilor de con­ducere și apoi în adunările gene­rale ale cooperatorilor, la adopta­rea și aplicarea acordului global ca formă nouă de retribuire a muncii membrilor, cooperatori, cartofi, 0,780 kg struguri şi alte pro­duse. Pentru a se calcula valoarea mano­perei pe unitatea de produs se por­neşte de la consumul de norme de lucru planificate, conform devizelor, pentru obţinerea fiecărui produs. # LA PORUMB s-a planificat o pro­ducţie medie de 2 300 kg, pe o supra­faţă de 220 ha, cu un consum de 35 norme de lucru la hectar. Aceasta înseamnă o retribuire a muncii în valoare medie de 945 lei la hectar sau 410 lei pentru fiecare tonă (un consum de 15 norme de lucru pentru o tonă de porumb boabe). Deci pen­tru o tonă de porumb produs, coope­ratorii vor primi în natură 42.600 kg grîu, 34,500 kg porumb boabe, 40,500 kg cartofi, 11,700 kg struguri şi alte produse, care au o valoare totală de 210 lei, precum şi 200 lei în numerar. Am afirmat că aceasta este valoa­rea medie, avîndu-se în vedere că, dacă la nivelul unităţii se poate vorbi de o valoare unică a manoperei pe fiecare unitate de produs, pentru di­ferite terenuri valoarea manoperei di­feră, în funcție de fertilitatea acesto­ra. Să exemplificăm. Dacă un prim cooperator ia în acord global produ­cerea porumbului de pe 0,5 ha cu o fertilitate bună, planificîndu-se o pro­ducție medie de 2 800 kg porumb boa­be la ha, un altul — pe un teren cu­­ fertilitate medie (2 300 kg/ha) şi un al treilea — pe un teren cu fertili­tate scăzută (1 800 kg/ha), se stabi­lesc coeficienţii de fertilitate pentru terenurile repartizate celor trei coo­peratori. Având în vedere că produc­ţia medie planificată pe unitate este de 2 300 kg/ha, se cuvine ca­­ să fie coeficientul pentru fertilitatea tere­nurilor celui de-al 2-lea cooperator, P Pentru stabilirea coeficienţilor de fer­tilitate a terenurilor repartizate pri­mului cooperator se împart 2 300 la 2 800, de unde rezultă 0,82, iar celui de-al treilea, 2 300 la 1 800, de unde rezultă 1,28. 1Pentru a afla valoarea manoperei pentru tona de porumb boabe produs de primul cooperator se înmulţeşte 410 lei (valoarea medie a manoperei) cu 0,82 şi rezultă 336 lei. Pentru cel de-al doilea coopera­tor valoarea manoperei este de 410 lei. Pentru al treilea cooperator , valoarea manoperei va fi 410x1,28*1, 525 lei. Aceste diferenţieri sunt necesare în­­trucît la o egalizare a manoperei pentru diferitele grade de fertilitate a terenurilor cooperatorii sunt stimu­laţi să lucreze numai terenurile cu fertilitatea cea mai bună, pentru că în aceste condiţii se obţin veniturile cele mai mari. Or, interesul general al economiei unităţii impune cultiva­rea — în cele mai bune condiţii — a tuturor terenurilor agricole, indife­rent de gradul lor de fertilitate. Avîndu-se în vedere că s-a plani­ficat o producţie medie de 2 000 kg C.FITJ de pe fiecare din cele 343 ha cultivate, cu un consum de 11 norme convenţionale la hectar, revine un consum planificat de 5,5 norme de lucru pentru o tonă de grîu. Aceasta înseamnă că valoarea manoperei pen­tru o tonă de grîu va fi în medie de 148,5 lei. Conform repartizării produ­selor la o normă de lucru, pentru ob­ţinerea unei tone de grîu cooperatorii urmează să primească în natură 15,820 kg grîu, 12,650 kg porumb, 14,850 kg cartofi, 4,290 kg struguri şi alte produse, a căror valoare totală este de 77 lei, precum şi 72 lei în nu­merar. CONSULTAŢIE Pentru producerea unei tone de CARTOFI s-a prevăzut un consum de 8,5 norme de lucru (12 tone- pro­ducţie medie de pe 85 ha, cu un con­sum de 102 norme de lucru la fie­care hectar). Pentru o tonă de car­tofi realizată cooperatorii vor primi, în natură 24,140 kg grîu, 19,550 kg po­rumb boabe, 22,970 kg cartofi, 6,630 kg struguri şi alte produse — care au o valoare totală de 119 lei — şi 110 lei în numerar. Calculul manoperei pentru o tonă de SFECLĂ DE ZAHĂR arată că, în­­trucît la această cultură s-a planifi­cat o producţie medie de 23 tone de pe fiecare din cele 55 ha, cu un con­sum de 157 norme­ de lucru la hec­tar (adică cca 7 norme de lucru pen­tru fiecare tonă de produs), coopera­torii vor primi produse şi numerar în valoare medie de 184 lei pentru fiecare tonă de sfeclă de zahăr pro­dusă. IN VITICULTURA s-a planificat realizarea unei producţii medii de 4 111 kg struguri de pe fiecare din cele 72 ha, cu un consum de 284 nor­me de lucru la hectar, deci 69 nor­me de lucru pentru fiecare tonă de struguri produsă. Pentru fiecare mie de kg struguri ce se realizează coo­peratorii vor primi, în natură, 195,900 kg grîu, 158,700 kg porumb boabe, 111,780 kg cartofi, 53,220 kg struguri și alte produse, care­ au o valoare totală de 953 lei, precum și 912 lei în numerar. Precizăm că aceste valori reprezintă medii, întrucît tariful concret pe fie­care tonă de produs se stabileşte pe fiecare tarla în funcţie de producţia medie planificată a se realiza de pe aceste terenuri, după fertilitatea lor naturală. Aceste diferenţieri sunt sar­cini ale consiliului de conducere și ale specialiştilor, urmînd ca aduna­rea generală să hotărască aprobarea tarifelor de plată calculate şi propu­se DIN SI­­­FORUL ZOOTEHNIC, uni­tatea şi-a propus să obţină de la­ cele 239 vaci o producţie medie anuală de 1 850­­ lapte, adică o producţie totală de 3 700 hl şi 175 viţei, cu un con­sum total de 8 835 norme de lucru. Menţionăm că valoarea fiecărui viţel produs s-a , calculat la 1 h 1 lapte. Pentru a afla cîştigul mediu al unui îngrijitor-mulgător care are în pri­mire un Tot, de 16 vaci, se stabileşte în primul rînd producţia totală ce trebuie să ,o realizeze anual. Avînd în vedere producţia medie planificată, de la cele 16 vaci trebuie , să se ob­ţină o producţie totală de 29 600­­ lap­te. La aceasta se adaugă contravaloa­rea celor 12 viţei planificaţi a se ob­ţine şi se ajunge la concluzia că un îngrijitor-mulgător realizează o pro­ducţie animalieră totală, echivalentă în lapte, de 308 h­a, la care valoarea manoperei este de 18 778 lei, adică 61 lei pentru fiecare hectolitru de lapte produs.­­Valoarea tarifului de plată pe hectolitru de lapte se află împărţind valoarea totală a celor 8 833 norme de lucru (a 27 lei fiecare) la producţia totală animalieră plani­ficată echivalată în lapte de vacă, de 3 875 h­a). Să presupunem că un cooperator care efectuează anual 250 zile calen­daristice ia în acord global obţine-^ rea următoarelor producţii: 2 000 kg grîu, de­ pe 1 ha de, cultură îngrijită, 6 000 kg cartofi de pe 0,50 ha, 1 150 kg porumb boabe de pe 0,50 ha, 5 750­ kg sfeclă de zahăr de pe 0.25 ha, 1 022 kg struguri de pe 0.25 ha pod­gorie. Acest cooperator mai are posibili­tatea să efectueze cca 00 norme de lucru fără contract în diferite sectoa­re de activitate din cooperativa agri­­cula. Pentru realizarea producţiilor în­scrise în angajament cooperatorul va primi următoarele produse: a) pentru 2 tone de grîu, producţie realizată de pe 1 ha: 31 kg de grîu, 25 kg porumb boabe, 30 kg cartofi, 9 kg struguri şi alte produse, precum şi 160 lei în numerar; b) pentru 1 150 kg porumb boabe produse de pe 0,50 ha cultură îngri­jită: 49 kg grîu, 40 kg porumb, 47 kg cartofi, 13 kg struguri şi alte produ­se, precum şi 267 lei în numerar; c) pentru 6 000 kg cartofi — pro­ducţie realizată de pe 0,50 h­a, 145 kg grîu, 117 kg porumb boabe, 137 kg cartofi, 40 kg struguri şi alte produse, precum şi 734 lei în numerar; d) pentru producţia de 5 750 kg sfe­clă de zahăr realizată de pe 0,25 ha, 114 kg grîu, 93 kg porumb boabe, 109 kg cartofi, 31 k­g struguri şi alte pro­duse, precum şi 554 lei în numerar­ e) pentru producţia de 1­03* kg stru­guri produsă: 201 kg grîu, 163 kg po­rumb boabe, 115 kg cartofi, 55 kg struguri şi alte produse, precum şi 1 021 Iei în numerar. Recapitulînd această remuneraţie, la care se adaugă plata muncii pentr­u cele cca 60 norme de lucru efectuate fără contract, pentru activitatea a­­nuală desfăşurată cooperatorul pri­meşte 716 kg grîu, 581 kg porumb boabe, 605 kg cartofi, 196 kg struguri şi alte produse, precum şi 3 632 lei în numerar. , Un îngrijitor-mulgător care are în primire 16 vaci cu lapte, de la care obţine 296 h­g lapte şi 12 Viţei, va fi retribuit ca 2 011 kg grîu, 1 660 kg porumb boabe, 1 913 kg cartofi, 553 kg struguri şi alte produse, precum şi 9 942 lei în numerar. La acest ni­vel, cîştigul mediu lunar realizat de un îngrijitor-mulgător este de 1565 lei, avînd în vedere că valoarea ma­noperei fiecăruia din cei 30* h 1 lapte de vacă ce se realizează este de 61 lei. Ţinem să precizăm că orice depă­şire a producţiei planificate se reper­cutează direct asupra sporirii cîști­­gurilor cooperatorilor. Am dat numai un exemplu de cal­culare a acordului global, fiecărei a­­dunări generale revenindu-i sarcina de a hotărî asupra aplicării acestei noi forme de retribuire a muncii nu­mai în unele sau în toate sectoarele productive ale unităţii. Aplicarea acordului global consti­tuie o acţiune de mare importanţă pentru lucrătorii din agricultură. Co­rectitudinea şi­ exactitatea calculelor contribuie la atingerea scopurilor a­­cestei forme noi de retribuire a mun­cii în agricultură. Adoptarea acordului va contribui la mobilizarea unor importante potenţe de sporire a producţiei agricole, la cointeresarea activă a cooperatorilor pentru efectuarea unor lucrări de foarte bună calitate, pentru ca în a­­cest an să se realizeze un puternic reviriment in obţinerea producţiei ve­getale şi animaliere în cooperativele agricole. Ing. CORNEL POPESUU, Z“ vicepreşedinte »1 U.J.C.A.P. Ing. GH. CARADINARU salt in sporirea eficientei economice de agricultură Anul IV, nr. 800 In aceste zile în activitatea consiliilor populare Pregătirea acţiunilor viitoare început de an •— Începutul unor troi activităţi In­ munca consiliilor populare orăşeneşti şi comunale din judeţul nostru este tematica grupa­jului da faţă, realizat cu sprijinul corespondenţilor ziarului. De pretu­tindeni am fost informaţi că în a­­ceste zile la consiliile populare se­­desfăşoară o activitate febrilă de pregătire a sesiunilor ce se vor des­făşura în cursul acestei luni, şi a primei jumătăţi a lunii viitoare, se­siuni ce vor pune în centrul dezba­terilor planul economic pe 1971 şi bugetul aferent. Comisiile permanen­te verifică cu acest prilej eficienţa economică a propunerilor făcute anti­cipat de cetăţeni, propuneri care au­ fost materializate. Se verifică, de ase­menea, activitatea unităţilor finanţate de consiliile populare, pentru a se pre­zenta informări despre modul în ca­re au fost folosite fondurile alocate pînă acum.­­ La OCNĂ S­IBIULUI două Colective (conduse de vicepreşedin­tele şi respectiv secretarul consiliu­lui) au sarcina de a urmări pe con­cret realizările pe plan edilitar-gos­­podăresc ale anului trecut, u­rmînd să concretizeze în proiectul de ho­­tărîri, care va fi supus aprobării se­siunii din 29 ianuarie, obiectivele­­ ce se vor ataca în 1971. Membrilor celor cinci comisii permanente" li s-au trasat sarcini asemănătoare în domeniul de specialitate pe care-l reprezintă, urmând să aducă în dis­cuţia viitoarei sesiuni argumente pro sau contra continuării sau începerii unor lucrări de utilitate publică. Din constatările de pînă acum, la Ocna Sibiului este sigur că se va deschide un mare şantier al muncii patriotice, pentru construirea unei baze sportive moderne (care va po­lariza munca patriotică a unui mare număr de cetăţeni şi a tineretului mai ales) şi amenajarea unui parc şi a unor zone verzi pe o suprafaţă de 5 hectare. În BL­A JEL atenţia cetăţenilor este îndreptată spre obiective ce interesează satele aparţinătoare: Ro­maneşti şi Păucea. Spre primul sat, aflat la o distanţă de 5 km de cen­trul de comună, se va pietrui un drum de legătură util , lucrarea ur­­mînd să fie subvenţionată din con­tribuţia voluntar bănească şi reali­zată prin muncă efectiv prestata de sătenii celor două aşezări. La Păucea construcţia noii şcoli — în valoare de 300 000 lei — ridică (conform de­vizului întocmit şi aflat de pe acum în posesia beneficiarilor), atît pro­bleme materiale (rezolvabile prin contribuţia voluntar bănească a oa­menilor interesaţi să aibă în sat o şcoală de 4 clase), cit şi problema materializării unor participări de muncă necalificată pentru executa­rea unui asemenea obiectiv de maxi­mă însemnătate. MERCUREA SIBIULUI va extinde pe încă 3 000 mp supra­­faţa trotuarelor placate cu dale din beton şi va adăuga încă trei săli de clasă la Şcoala generală din Dobîr­­ca. Acestea sînt doar două din o­­biectivele ce vor fi supuse discuţii­lor viitoarei sesiuni a consiliului popular comunal. Pentru că la AVRIG valoarea muncilor patriotice preconizate a fi executate în acest an va depăşi 430 000 lei, comisiile permanente stu­diază în aceste zile modalităţile de atacare a obiectivelor stabilite încă de pe acum. Chiar în aceste zile aproape 200 de cetăţeni au participat la o acţiu­ne patriotică pentru curăţirea iazu­lui ce străbate comuna pe o lungi­me de 1 500 m. Comisia de gospodă­rie a stabilit, de asemenea, etapele reparaţiilor drumului dintre satele Sacadate şi Glîmboaca, drum care în prezent este impracticabil pentru vehicule. In domeniul cooperaţiei s-au găsit posibilităţi de extindere a prestărilor de servicii către popu­laţie prin înfiinţarea unor unităţi noi. Pina la 15 februarie, cind in se­siunile tuturor consiliilor populare din judeţ vor fi definitivate planuri­le economice şi bugetul, deputaţii, co­misiile permanente vor urmări — aşa cum este cazul la Alţîna, Atei sau Orlat­a— terminarea lucrărilor începute la căminele culturale, pen­tru a fi date în folosinţă în acest an, la Rîul Sadului şi Cîrţa se va urmări încheierea lucrărilor de aduc­­ţiune a apei şi respectiv ridicarea unui dispensar comunal. Toate a­­cestea reprezintă traducerea în via­ţă a propunerilor făcute de cetăţeni, în folosul obştei. AL. CONSTANTINESCU Imaginea de mai jos ne con­vinge o dată in plus că graniţa dintre meşteşug şi artă, dispare atunci cînd transparenţele sti­clei de la „Vitrometan“ capătă virtuţi nobile... Din prima decadă Pentru textiliştii Cisnădiei re­zultatele­ primei decade ale anu­lui sunt îmbucurătoare. Aşa după cum ne informează coresponden­tul nostru I. Andrei, pe lingă realizarea integrală a indicatori­lor, colectivul secţiei covoare, din cadrul Uzinelor textile, a dat peste plan 1 332 m­p ţesături — reprezentind covoare clasice, Tornay, Axminster şi Julled, 974 covoare tip Moldova — iar cel de la centrul de sortare şi spă­lare 8 210 kg linuri. S-au evidenţiat in această pri­mă etapă schimburile conduse de I. Ionescu, Dumitru Popa, I. Dră­­goi şi I. Berescu. Tribuna Sibiului Cadru din expoziţia elveţiană „Industrial design“, deschisă la Casa artelor din Sibiu De la Ministerul Ministerul Sănătăţii aduce la cunoştinţă că începînd cu data de 14 ianuarie, în toate judeţele ţării se va desfăşura acţiunea de vaccinare antipoliomielitică a copiilor născuţi între 1 no­iembrie 1909 şi 1 decembrie 1970. Vaccinul, produs de Insti­tutul „Dr. I. Cantacuzino“ din Bucureşti se va administra sub formă de picături, pe cale bu­cală. Vaccinarea se face prin cir­cumscripţiile sanitare teritoria­le în trei etape: 14—20 ianuarie; 14—20 februarie; 14—20 apri­lie. Copiii născuţi în luna de­cembrie 1970, vor fi vaccinaţi în etapele din februarie şi apri­lie, iar cei născuţi în lunile ianuarie şi februarie 1971 în e­­tapa din aprilie. La această ac­ţiune sunt invitaţi a-şi prezenta copiii, la circumscripţiile sani­tare teritoriale, atît localnicii, cit şi familiile cu domiciliu flo­tant, sau care în etapele de vaccinare se află ocazional în localitate. (Agerpres) m s jmr * * MT * jmr * *mr * *mr s jmr r j* — * s Is s s Is s is Is► 1* Strașnică... 9 mustrare! „In noiembrie 1970 am efectuat un control pe linie igieno-sanita­­ră la restaurantul „La turn". Con­­statînd abateri de la normele­ e­­lementare de igienă — aspecte în recidivă — am încheiat proces­­verbal de contravenţie. In de­cembrie, revenind pentru a ve­dea dacă au fost remediate as­pectele sesizate de noi am fost pusă în situaţia penibilă de a fi „trasă la răspundere" pentru pre­judiciile cauzate responsabilului Vasile Eftimie. Însoţit de o „ar­mată“ de subalterni (cărora voia să le dovedească „cine mi-s eu") m-a interpelat pe un ton ridicat — ironic şi apoi a procedat in­tr-un mod greu de admis: nl-a apucat brutal de mină, m-a brus­cat şi ofensat, m-a împins afară petreeîndu-mă cu vorbe jignitoa­re. A continuat răfuiala pînă în holul dinspre Piaţa 6 Martie, reu­şind chiar performanţa de a a­­duna spectatori din rîndul trecă­torilor". (Semnează Marcel­ Pin­­tea, asistentă de igienă, circum­scripţia I, Sibiu). Inspectoratul sanitar judeţean a cerut conducerii I.H.R. să ia măsuri. Şi s-au luat! Vasile Eft­i­­mie a fost... mustrat. Straşnic. Stimaţi responsabili, tovarăşe Ef­timie, cînd­­vă mai... inoportu­­nează cu controalele, puneţi mi­na pe vătraie şi să nu rămînă pi­cior de nepoftit. „Ce cauţi, dom­nule, In unitatea mea?“ — să le spuneţi. Că şefii dumneavoastră o să vă mai mustre puţin, nu-i nimic. (Nota bene:... Interesantă op­tică despre disciplină, despre­­în­tronarea ei. Vă invităm, stimaţi tovarăşi din conducerea I.H.R., să ne explicaţi şi nouă mecanis­mul cu... mustrarea!). Ieri, la „Zahana“ Un consumator, prof. L. V., a dorit, în dimineaţa zilei de ieri, să se înfrupte dintr-o piftie gus­toasă, dintr-acelea care surîd a­­ nette petisant prin geamurile vitrinelor frigorifice. Zis şi făcut. A venit ciolanul prins straşnic la rece, şi-a luat locul pe masă şi a zîmbit galeş, numai să-l în­ghiţi. Cu el, laolaltă, au sosit trei chifle zîmbăreţe numa’ să le dai gata... Cînd să înceapă festinul, con­sumatorul a constatat (evident stupefiat) că respectivele „zîmbă­­rețe" nu se dau bătute în nici un fel. Putea trece peste ele un tanc și tot... ca piatra rămîneau. Ce să fără omul? S-a supărat și a pretins altele. Acelea erau bune. Ce zice responsabilul? (Apropo de servire civilizată, corectă, de solicitudine, de grijă etc., etc.). De aproape două luni (exact­­ din 16 noiembrie’70), Direcţia co­­­ mercială, în urma intervenţiei­­ ziarului nostru, a indicat­­ I.C.S. Alimentara, prin adresa s­a 783, „să amenajeze provizoriu­­ un chioşc de lapte şi prine" în­­ noul cvartal de locuinţe „Ştrand“,­­ din Sibiu, pentru ca cetăţenii ca-­­ re locuiesc în zona respectivă să­­ fie scutiţi de a mai bate drumu­rile pînă la unităţile comerciale de pe, bulevardul Victoriei sau V­­­alea Poplăcii, prea îndepărtate. * De atunci am mai intervenit şi noi | de nenumărate ori la conducerea­­ I.C.S. Alimentara şi de fiecare | dată ni s-a răspuns: „Mîine fa­­s cem", „pînă poimîine se rezolvă",­ „Gata! Săptămlna viitoare va | funcţiona". In ultima discuţie a­­s­culă cu tovarăşul Ion Artimon, | şeful serviciului producţie de la­­ Alimentara, am aflat că „tocmai y e plecat cineva acolo ca să pu- | nă chioşcul în funcţie“. (1) Ce părere are Direcţia corner­ y diată de modul cum se execută I r . indicaţiile date, de „operativita­tea" cu care sunt traduse In via­ţă sarcinile de serviciu de către­­ unitățile subordonate? Nu consi- g deră că datorează cuiva un răs- I puns? s \ V. DOREA S AL. IONUȚ * - * s v jm. . / Mr / «V / «r . ^ ) Rep/i 'ică Direcției j comerciale J I s Pagina 3 Pentru o utilizare eficienta (Urmare din pag. I) ficaţi în meseriile de strungari, lăcă­tuşi, frezori, electricieni etc., accen­tul trebuie pus pe îmbunătăţirea pla­nurilor de şcolarizare, pe sincroniza­rea acestora cu nevoile producţiei. Dispunem de şcoli profesionale care ar putea pregăti cadre suficiente. Este necesar însă să se acorde aten­ţie mai mare felului în care sunt re­crutaţi tinerii, modului cum îşi în­suşesc meseria, cum se desfăşoară programul de practică, în paralel ur­­mărindu-se rezolvarea în cele mai bune condiţiuni a problemelor de ca­zare şi viaţă a acestora. U­rmărirea pregătirii cadrelor, a intrării lor în producţie în mod ritmic, după nece­sităţi, în funcţie de perioadele de dare în funcţiune a obiectivelor de investiţii, trebuie să se facă, lună de lună, în cursul acestui an şi al întregului cincinal. Generalizarea schimbului II, intro­ducerea — acolo unde nu există — a schimbului III sau generalizarea acestuia, presupune, pe lingă asigu­rarea cu forţa de muncă şi o serie de alte măsuri de natură organiza­torică. La întreprinderile producătoare de maşini-unelte este necesară efectua­rea unei analize a capacităţilor exis­tente, a încărcării secţiilor de scu­­lărie şi a mecanicului şef în vede­rea folosirii lor la întreaga capaci­tate, pentru realizarea de repere şi subansamble care să permită desfă­şurarea activităţii de producţie în secţiile de bază în cele mai bune condiţii. Din analiza capacităţilor de producţie trebuie să rezulte necesa­rul de maşini la aceste secţii şi, în funcţie de acesta, să se facă o re­distribuire a lor în aşa fel încît să nu mai rămînă utilaje în afara pro­cesului de producţie­ sau cu o utili­zare incompletă. Planul de reparaţii capitale, revizii periodice sau repa­raţii curente va trebui strict respec­tat şi pus în concordanţă cu progra­mul de producţie al fiecărei secţii. Din preocupările specialiştilor nu trebuie să scape nici un moment mo­dernizarea proceselor de producţie. In acest sens este nevoie de o mai mare receptivitate la nou, de apli­carea în practică a studiilor făcute pe linia optimizării fluxurilor tehno­logice, de sincronizarea operaţiilor pentru lucrul la mai multe maşini, de utilizarea maşinilor cu comandă program etc. De asemenea, pentru realizarea un­nui spor de producţie, fără investi­ţii suplimentare din punct de vedere al construcţiilor, vor trebui folosite la maximum toate suprafeţele exis­tente, iar pentru utilarea lor e ne­cesar să se bucure şi în continuare de o mare atenţie realizarea măsuri­lor propuse în planul tehnic, a lu­crărilor de mică mecanizare, lucrări la care Întreprinderile libiene au o bună experiență. Sigur că acum, la început de an, la început de cincinal fiecare colec­tiv de muncă și-a pus în față astfel de probleme. Fiecare colectiv va căuta să realizeze în cele mai bune condiţii sarcinile rezultate din planul de stat, din indicaţiile conducătoru­lui partidului şi statului nostru, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, cu oca­zia vizitei de lucru făcută în între­prinderile judeţului nostru. . .

Next