Tribuna Sibiului, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 890-914)

1971-01-16 / nr. 901

Pagina 2 ­I­s I IS Is Is Is Is Is Is \s IV IVIs IsIV Is IsIs Is \s ‚s \•s s I Şcoala a democracies coop er allste (Urmare din pag. I) rele de producţie să se obţină un puternic reviriment in cel mai scurt timp. Pentru ca lucrările adunării ge­­nerale să îndeplinească aceste deziderate majore, este necesar ca dările de seamă să fie cit mai analitice, să cuprindă aspectele fundamentale ale modului cum au fost îndeplinite sarcinile de pro­ducţie în anul care a trecut, să critice cu curaj, intr-un mod con­structiv, toate deficientele ce s-au semnalat In activitatea consiliu­lui de conducere, a specialiştilor şi brigadierilor, a cooperatorilor şi mecanizatorilor, pentru a oferi un prilej de profunde învăţămin­te. De aceea, darea de seamă tre­buie să fie o emanaţie a gîndirii colective, rod al muncii unor largi colective de cooperatori, mecanizatori şi specialişti. La în­tocmirea acestui document de bază trebuie mobilizaţi oamenii cei mai competenţi, cu maturitate politică, cunoscători avizaţi ai re­alităţilor în care s-a desfăşurat procesul de producţie în anul tre­cut şi ai perspectivelor deschise agriculturii cooperatiste de cerin­ţele mereu crescînde ale socie­tăţii noastre în plin avînt al dezvoltării sale. Trebuie să se renunţe la practicile învechite, de întocmire a dării de seamă nu­mai de către cîţiva oameni care, oricît de bine intenţionaţi ar fi, nu pot cuprinde singuri întreaga realitate complexă a activităţii u­­nităţilor. Măsurile preconizate pentru îmbunătăţirea activităţii în agri­cultură, cum sunt noile forme de retribuire a muncii cooperatorilor, modernizarea tehnologiilor de lu­cru, profilarea producţiei şi spe­cializarea unităţilor, noile forme adoptate în organizarea muncii etc., impun o reconsiderare a mo­dalităţilor de expunere a acestui complex în faţa masei de coope­­ratori. Este necesară întocmirea u­nor grafice, planşe, calcule eco­nomice adecvate, care să fie pre­zentate adunărilor generale şi explicate amănunţit de către spe­cialişti, pentru ca toţi cooperato­rii să înţeleagă sensul profund al măsurilor preconizate, să se con­vingă de justeţea şi necesitatea lor, să se mobilizeze apoi cu ho­­tărîre pentru aplicarea lor in practică. Adunările generale ale coope­ratorilor trebuie să ia măsuri con­crete pentru organizarea muncii şi a producţiei. Să stabilească formaţiile de lucru, brigăzile complexe de producţie, formate din cooperatori şi mecanizatori, care să asigure executarea la­ timp a tuturor lucrărilor agricole. De asemenea, să se acţioneze mai hotărît in direcţia profilării pro­ducţiei şi a specializării sectoare­lor. La dezbaterea problemelor le­gate de realizarea producţiei a­­gricole trebuie să participe cu­ mai mulţi cooperatori, care să-şi exprime deschis părerea despre modul cum s-a muncit în anul tre­cut şi să facă propuneri concrete vizând îmbunătăţirea activităţii în sectoarele în care lucrează. Brigadierii şi şefii de ferme, şe­fii de echipe, cooperatorii şi me­canizatorii trebuie să împărtă­şească adunării generale din ex­perienţa lor, pentru ca prin efor­turile reunite ale tuturora acti­vitatea de producţie în anul aces­ta să cunoască o îmbunătăţire substanţială. Un accent deosebit trebuie pus pe pregătirea, încă de pe acum, a producţiei vegetale şi anima­liere a acestui an. Toţi coopera­torii să fie mobilizaţi la transpor­tul în cîmp “a­ îngrăşămintelor na­turale, la aplicarea îngrăşăminte­“­lor chimice, la efectuarea luptă­­rilor în legumicultura, în pomi­cultură, pe păşuni şi fin­eţe şi în toate celelalte sect­o­are. Partici­parea la muncă trebuie intensifi­cată în aceast­ă perioadă întrucât numai astfel poate fi plătit mini­mul garant­at şi in lunile de iar­nă, în producţia animalieră să fie urmărit sistematic modul de rea­lizare a indicatorilor planificaţi la montă şi fătări, la efective to­tale şi matfă, la producţia tota­lă şi marfă. De asemenea, o grijă deosebită trebuie să se manifeste in gospodărirea furajelor. Pe lingă dezbaterea problemelor de realizare a producţiei agrico­le, adunările generale din unele cooperative agricole sunt chemate în acest an să aleagă noi organe de conducere. în consiliile de conducere, comisiile de revizie şi de judecată trebuie să fie aleşi oameni competenţi, cinstiţi şi harnici, care să prezinte garanţia îndeplinirii exemplare a manda­tului de mare responsabilitate în­credinţat. Este cunoscut faptul că dacă activitatea de producţie es­te încă nesatisfăcătoare în unele cooperative agricole, aceasta se explică şi prin munca deficitară a unor preşedinţi şi a altor cadre de conducere. Noile organe care vor fi alese au sarcini de mare responsabili­tate în actuala etapă a dezvoltării agriculturii cooperatiste. Acesta este un motiv în plus de sporire a exigenţei adunării generale în privinţa încredinţării mandatului de conducere. Cei aleşi trebuie să fie cei mai buni fii ai obştei/ oameni care au dovedit prijilî­ o activitate practică îndelungată o competenţă operativă în rezolva­rea problemelor, maturitate poli­tică în munca cu egumenii, o cinste ireproşabilă ip, gestionarea averii obşteşti şLAfi comportamentul so­cial şi. fi hărnicie deosebită. ,îfj felul acesta adunările gene­rale de dări de seamă şi alegeri îşi vor îndeplini importanta lor misiune, vor contribui la creşterea maturităţii politice a ţărănimii co­operatiste, creînd premise sigure pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de producţie pe anul 1971 şi pentru îmbunătăţirea sub­stanţială a activităţii de produc­ţie in toate sectoarele culturii co­operatiste. IsIsIs­IsIV. Rolul creditului (Urmare din pag. I) se necorespunzStoare, ne­­respectarea termenelor con­tractuale, tergiversarea In clarificarea unor refuzuri de plată si debite, neurmă­­rirea IncasSrii In termene normale a unor produse expediate, In special la ex­port, depășirea costurilor, respectiv executarea de produse nerentabile etc., s-a ajuns la imobilizări de fonduri prin formarea de stocuri supranormative, de prisos şi fără utilizare, de materii şi materiale, In pro­ducţie neterminată, In pro­duse finite, In refuzuri de plată şi debite neclarifica­te şi neurmărite la timp etc. Pe lingă faptul că creea­ză greutăţi financiare în­treprinderii respective prin dezechilibrul între încasări şi plăţi, reflectate în îm­prumuturi bancare restante şi în depăşirea limitei de creditare, aceste imobilizări în loc să accelereze vite­za de rotaţie a mijloacelor materiale şi băneşti duc la o încetinire a ei. Or, după cum se ştie, accelerarea vi­tezei d­­ rotaţie a mijloace­lor materiale şi băneşti es­te unul dintre factorii in­disolubil lăţiaţi de ridicarea eficienţei economice. Rea­lizarea acestui imperativ presupune perfecţionarea întregului sistem de apro­vizionare tehnico-materială, a procesului de producţie şi a desfacerii produselor, pe baza întăririi spiritului gospodăresc în angajarea fondurilor statului, instau­rării unui regim strict de economii, eliminarea chel­tuielilor neproductive, rea­ducerea in circuitul econo­mic a tuturor stocurilor su­pranormative, de prisos şi fără mişcare. Aşa cum se subliniază în Expunerea tovarăşului Ni­­colae Ceauşescu la şe­dinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a gu­vernului din 25 noiembrie 1970 ...„procesul d­e produc­ţie începe cu aproviziona­rea, se continuă cu produc­ţia şi se încheie cu vînza­­rea. Fiecare conducător de Is Is r./-» centrală şi întreprindere trebuie să înţeleagă că el răspunde de organizarea producţiei, ele funcţionarea întreprinderii, că, în sarci­na sa intră aprovizionarea, gospodărirea judicioasă a mijloacelor materiale şi bă­neşti“... şi că „ciclul de producţie poate fi conside­rat încheiat numai în mă­sura în care s-au încasat banii pentru produsul fabri­cat, fără de care­ nu se poa­te reîncepe procesul de producţie“. Comitetele de direcţie din întreprinderi, cadrele teh­nice şi speciali­ştii din pro­ducţie­ trebuie să manifeste mai mult interes pentru problemele economice fi­nanciare, să cunoască mai bine cum se reflectă în si­tuaţia financiară anumite neajunsuri din producţie, în aceste z­ile, sarcina i­­mediată a conducătorilor de întreprinderi şi a unităţilor bancare este de a stabili cauzele care au determinat creditele restante şi a ce­lor din depăşirea li­mitei de creditare, existente la 31 decembrie 1970, de a în­­tocmi grafice de lichidare şi de a lua cele mai potri­vite măsuri pentru înlătu­rarea efectivă a imobili­zărilor şi prevenirea for­mării altora, în aşa fel in­cit pînă la 31 martie 1971 să se ramburseze integral toate creditele restante şi cele din depăşirea limitei de creditare. sport.. sport... EVITAREA RETROGRADĂRII -sarcină dificilă pentru Vitrometan" 55 Discuțiile purtate cu conducătorii, antrenorii, jucătorii, suporterii echi­pei divizionare C, „Vitrometan“ Me­diaș, au scos la iveală o serie de de­ficiențe, care, credem, în scurtul ră­gaz, pînă la începerea campionatului vor fi cel puţin parţial înlăturate — scopul final fiind salvarea echipei de la retrogradare. Probabil echipa nu ar fi ajuns în această postură dacă conducerea combinatului de sticlă ,,Vitrometan“ Mediaş s-ar­e ocupat mai îndeaproape de asociaţia sportivă, dacă secţia de fotbal ar fi luat din timp măsuri energice împotriva tutu­ror acelora care au privit cu nepă­sare situaţia. In decursul unui întreg tur, secţia de fotbal nu a ţinut, însă, decit o singură analiză cu echipa, cu toate că moralul acesteia era şubrezit. Conducerea tehnică a echipei este asigurată de trei antrenori (instruc­tori voluntari), dar nici unul nu și-a asumat răspunderea în ceea ce pri­vește pregătirea completă a echipei.­­Antrenamentele săptămînale desfășu­­rîndu-se pe malul rîului Tîrnava, lip­­sa vestiarului, a unei magazii pentru păstrarea echipamentului, a materia­lelor ajutătoare, a mingilor de fotbal (echipa are doar cîteva mingi), a ghe­telor, sînt numai cîteva din aspecte­le care s-au repercutat negativ, îm­preună cu celelalte deficiențe, asupra comportării echipei. Dar dacă antre­norilor le revine partea lor de vină în ceea ce priveşte slaba muncă des­făşurată în cadrul echipei prin lipsa de fermitate de care au dat dovadă în luarea celor mai drastice măsuri (s-a văzut doar numărul mare de eliminaţi îm meciurile oficiale), vino- V*tU principaU ai r.uultatalot »lab« răm în totuşi jucătorii, cei care sunt chemaţi să îmbrace tricoul asociaţiei. Slaba comportare a echipei se dato­­reşte modului cum aceştia au înţeles să se pregătească să participe la an­trenamente (în medie 8—9 jucători la fiecare antrenament). Din cauza lipsurilor în pregătire, jucătorii au recurs în partidele ofi­ciale la practici nepermise pe terenul de sport, fapt ce a făcut ca la fiecare a treia etapă un jucător să fie elimi­nat. Nerespectarea sarcinilor de joc pe echipă şi individuale, viaţa extra­­sportivă necontrolată,­ sfidarea cole­gilor, atitudinile ireverenţioase la an­trenamente cit şi în jocurile oficiale, toate aceste aspecte s-au reflectat un... doar bruma de puncte acumulate în turul acestui campionat. "Dar oare este totul pierdut? Deşi (inexplicabil!) pînă la data de 14 ia­nuarie n-a început pregătirea, echipa „Vitrometan" poate şi trebuie să evite retrogradarea! Pentru aceasta, în con­ducerea asociaţiei, in secţia de fotbal, trebuie aleşi oameni competenţi, cu­noscători în ale fotbalului şi care să muncească cu pasiune. E nerpie de un antrenor cu experienţă — nu de trei! —, care să nu tolereze abateri disciplinare. De asemenea se impune împrospătarea lotului cu elemente ti­nere, înlăturarea jucătorilor necores­punzători, certaţi cu disciplina şi eti­ca sportivă. Muncitorii, toţi iubitorii fotbalului din combinatul de sticlă „Vitrome­tan" Mediaş, sunt hotărîţi să-şi spri­jine cu căldură echipa, şi sunt con­vinşi că formaţia lor favorită va şti să treacă peste acest impas. Fro­, A­­ZANCA TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu comu­nică o vrem­e frumoasă cu cerul va­riabil. Vîntul va sufla potrivit din sectorul estic şi sud-estic. Minimele vor fi cuprinse între —10 şi —4 gra­de, iar maximele vor oscila între ze­ro şi plus 7 grade. Dimineaţa ceaţă locală. CINEMA SIBIU, PACEA: In ghearele in­vizibile ale dr. Mabuse (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); ARTA: Vinătoare de vrăjitoare (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINERETULUI: Soa­rele alb al pustiului (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); INDEPENDENTA: Hei, tu! (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEMBRIE: Eu sunt Cuba (o­­rele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00; 20,00). Si e­a azicem azi• MB MEDIAȘ: PROGRESUL: King Kong evadează (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,1­5); TINE­RETULUI: Ultimul mohican (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNI­, REA: Anicina (orele 10,00; 16,00; 18,00; 20,00). CISNADIE: POPULAR: Intilni­rea (orele 11,00; 1­6,00; 18,00 si 20,00). AGNITA: 8 MAI: Reconstituirea (orele 10,00; 16,00 si 18,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Marele semn albastru (orele 18,00­­­i 20,00). BAZNA-BAI: Război şi pace, seriile III şi IV (orele 1600 şi 18,30). OCNA SIBIULUI: Pentru ţara şi rege (orele 17,00 şi 19,00). APOLDU DE SUS, 23 AUGUST: Ultima dragoste (orele 17,00 şi 19,00). TELEVIZIUNE 17,00 Deschiderea emisiunii. Emisiune in limba germană. 18,10 Publicitate. IMS Bună seara, fete! Bună sea, băieţi! 19.15 Publicitate. 19,20 1 001 de seri. Emisiune pent cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 T­ele-enciclopedia. 20.50 Formaţii şi solişti de mun­că populară. 21.10 Filmi serial. Incoruptibilii. Povestea bandei lui Wally Legen??. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.10 Campionatele europene de s­tiute. înregistrare de la In (Austria). 22.30 Gala schiţelor lui I. L. t rggiale. 23.30 închiderea emisiunii. Cadru din filmul Vinatoare de vrăjitoare, care rulează la cinematograful „Arta" din Sibiu \s Is Is IN­­ IsIs \ *S N \ S Is *s *s *s \s \s Is Is * Is Is Is »sI\Is *s\ IsIs !­­Is Is Is Is V-aţi pierdut buletinul Ştiţi ce trebuie să faceţi? Intr-un singur an, peste 1.500 cetă­ţeni din judeţul nostru­­ţi-au pierdut buletinul de identitate. Care sunt cau­zele? V-aţi întrebat vreodată care pot fi implicaţiile? Din acest toţaV■■■fe loc nesemnifica­tiv, aproape ".-10 buletine aparţin u­­nor cetăţilii locuitori ai municipiului Sibiu... ..1 ai comunelor învecinate şi peste 250 unor cetăţeni care au do­miciliul în municipiul Mediaş şi în comunele învecinate. Să ne oprim puţin la cauze. Din studiul reclamaţiilor depuse de cetă­ţeni la organele de miliţie, se degajă ci­te­va concluzii: marea majoritate a pierderilor s-a datorat modului de­fectuos de păstrare a actelor, ele fiind purtate în buzunarele exterioare ale hainelor la un loc cu batistele de bu­zunar, în sacoşe, la un loc cu diverse cumpărături etc. Şi locurile arătate de cetăţeni sunt ilustrative: peste 180 buletine de iden­titate au fost pierdute în magazine, restaurante şi bufete, peste 100 în au­tobuze, peste 100 în pieţe şi oboare şi peste 1 000 în împrejurări necunos­cute, care evidenţiază şi mai clar nea­tenţia şi neglijenţa (călătorind cu haina pe mină, pe tractoare, in caro­seria diferitelor autovehicule, pe cîmp sau în păduri cu ocazia excursiilor sau a executării diverselor lucrări). In afara celor enumerate mai tre­buie să amintim şi, în acelaşi timp, să combatem unele practici dăună­toare şi ilegale folosite de unii sala­riaţi de la recepţia hotelurilor, fişie­rele policlinicilor, camerele de gardă ale spitalelor, de cantaragiii pieţelor de zarzavat, administratorii dormitoa­relor comune, campingurilor, conduc­torilor şi controlorilor de bilete C.F.Tt. etc., care opresc buletinele de identi­tate drept garanţie pentru unele bu­nuri eliberate, pentru efectuarea unor înscrisuri şi înregistrări şi uită a mai restitui documentul de identitate ti­tularilor.­­In acest loc, reamintim că depunerea buletinului In­gaj este in­terzisă). Din această categorie de cauze, un singur exemplu este edificatori cu o­­cazia unei verificări efectuate la Spi- Implicaţiile nerespectării unor obligaţii cetăţeneşti talul de adulţi din municipiul Mediaş, au fost găsite nu mai puţin de 18 bu­letine de identitate reţinute şi aban­donate de cetăţeni în perioada anilor 1969—1970 (este evident că multe din acestea au fost reclamate ca pierdute sau furate). Discuţia trebuie continuată şi pri­vind numeroasele implicaţii care se nasc o­­dată cu pierderea buletinului de identitate: în primul rînd, potri­vit legislaţiei în vigoare, pierderea, furtul sau distrugerea B.I., trebuie anunţată în maximum 48 ore celui mai apropiat organ de miliţie, neres­pectarea acestei prevederi legale con­stituind contravenţie, sancţionîndu-se cu amendă de la 40 la 100 lei. In al doilea rînd, eliberarea unui nou bu­letin de identitate în locul celui pier­dut se face numai în baza achitării, ele către persoana în cauză, a unui timbru fiscal de 50 lei, plus taxa le­gală reprezentînd contravaloarea im­primatului propriu-zis. Acestor impli­caţii de natură pecuniară trebuie să le adăugăm un element care nu poate fi trecut cu vederea, timpul consu­mat de persoanele în cauză şi de funcţionarii care confecţionează şi e­­liberează noile buletine de identitate. Aşadar, grija­ şi vigilenţa, atenţia ce se cer pentru păstrarea buletinelor de identitate în bune condiţiuni sunt mi­nime în comparaţie cu neajunsurile implicate de pierderea acestora. Este demn de reţinut şi faptul că, uneori, buletinele de identitate pier­dute, pot ajunge în mina unor ele­mente infractoare, care le folosesc !* Interesul lor, sustrăgîndu-se activită­ţii de urmărire penală ori chiar să­­vîrşind noi infracţiuni, situaţii care, din păcate, s-au petrecut atît în ju­deţul nostru cit şi în alte localităţi din ţară. iată suficiente motive pentru a con­sidera util să ne adresăm cetăţenilor judeţului nostru cerîndu-le să respecte cu stricteţe normele elementare de păstrare a buletinelor de identitate, norme care nu-s altceva decit obli­gaţii cetăţeneşti dintre cele mai sim­ple. Credem că nu e lipsit de interes să reamintim unele dintre aceste nor­me: orice cetăţean care a împlinit vîrsta de 14 ani este obligat să se pre­zinte la organul de miliţie pe raza căruia domiciliază, în vederea obţine­rii buletinului de identitate. La fel trebuie să procedeze cetăţenii cărora le-a expirat termenul de valabilitate a buletinului de identitate, in acest caz ,prezentarea putîndu-se face în termen de 15 zile de la data expirării. Anunţarea pierderii buletinului se face printr-o declaraţie scrisă, în ca­re, pe lingă datele de stare civilă ale păgubaşului, se vor menţiona urmă­toarele: data şi locul, împrejurările în care s-a produs pierderea, furtul sau distrugerea, persoanele care au mai fost de faţă, precum şi alte date com­plimentare. Depunerea recistiraţiei va fi pre­cedată de o temeinică verificare din partea celui în cauză, pentru a evita situaţiile — pînă în prezent destul de numeroase — cînd, la puţin timp du­pă obţinerea noului buletin de­­ iden­titate, a fost găsit cel iniţial fie uitat în îmbrăcăminte, fie în alte locuri in care nu s-a căutat. Ne exprimăm convingerea că,­­ci­tind rîndurile de faţă, cetăţenii jude­ţului nostru îşi vor aduce o contri­buţie sporită pe linia respectării nor­melor legale de primire, folosire şi păstrare a buletinelor de identitate, iar cazurile de pierdere a acestora vor cunoaşte o scădere substanţială în­ viitor. Lt. colonel, BUJOR FRECHE adjunct al şefului I.M.J. Sibiu Oră de studiu la Facultatea de istorie şi filologie Sibiu Tribuna Sibiului NOUTĂŢI IN LIBRARII SEEGIU FARCAŞAN: „Vă caută un taur", Editura Albatros, 440 pa­gini, lei 12. CORNELIU ŞTEFANACHE: „Paralele" — roman, Editura Junimea, 190 pagini, lei 5,75. nov FRANCISCO de QUEVEDO y VILLEGAS: „Don Pablos Buscon si alte povestiri", traducere de Aurel Covaci. Prefaţă şi tabel cronologic de Cornel Mihai Ionescu. Editura Univers, colecţia „Clasicii literaturii universale", 260 pagini, lei 8. GEORGES DUHAMEL: „Puterea muzicii", traducere de Adina Ar­­senescu. Editura Muzicală, 151 pagini, lei 6. JAMES OLIVER CURWOOD: „Nomazii nordului", în româneşte de Lidia Cucu-Sadoveanu. Editura Ion Creangă, 268 pagini, lei 4.75. E.T.A. HOFFMANN: „Urciorul de aur", traduceri AL Philippide şi O. Cristi. Editura Ion Creangă, colecţia „Biblioteca pentru toţi copiii“, 1­­19 pagini, lei 9.50. EDGAR ALLAN I’OE: „Aventurile lui Gordon Pym", in românește de Mircea Alexandrescu. Editura Dacia, Cluj, 232 pagini, iei 6. *­­ ♦ ♦ ♦ VEŞTI - AGRICULTURA JUDEŢULUI Lucrări în livadă Principala preocupare a lucratori­lor din fermele pomicole ale I.A.S. Ruja o constituie pregătirea condiţii­­lor de realizare a producţiei din a­­cest an. Recent, a fost încheiat al doilea stropit de iarnă la cei 36 009 pomi, din care 22 000 pe rod. Conti­nuă, de asemenea, acţiunea de ferti­lizare a solului. Pe 180 hectare s-au transportat şi aplicat îngrăşăminte naturale, revenind in medie 30 tone la hectar. Activitate susţinută la S. U­. A. IVercupea Sibiului Lucratorii staţiunii desfăşoară o activitate susţinută în vederea pre­gătirii tractoarelor şi a celorlalte ut­ilaje agricole necesare în campania de primăvară. Organizarea temeinică a muncii a făcut posibilă realizarea a peste 60 la sută din planul­ de re­paraţii. Au fost reparate 75 tractoa­re, 86 semănători S.U. 29, 70 semănă­tori pentru porumb, 51 cultivatoare, 129 pluguri pentru tractor, 121 gra­pe cu discuri etc. La realizarea pla­nului de reparaţii , contribuţie im­portantă o au mecanicii Nicolae Rân­jea, Gheorghe Schuster, Vasile Tu­dor, Gheorghe Georgean şi Constan­tin Paştiu. Reparaţiile se află intr-un stadiu avansat şi in cadrul secţiilor,, mai ales la cele din Mercurea Sibiului, Apoldu de Sus şi Sîngătin. Carne pentru fondul de stat De la crescătoriile de păsări ale cooperativelor agricole din Tîrnava, Blăjel, Brab­iu, Valea Viilor şi Cris­tian, pînă in prezent s-au livrat, uni­tăţilor de desfacere circa 10 000 de găini. Totodată, a început repopu­larea crescătoriilor cu pui de o zi de la întreprinderea agricolă de stat „Avicola" Sibiu. Primii pui au şi a­­juns în unităţi: 4 500 la Tîrnava, 3 000 la Cristian, 3 000 la Stejerişul şi 3 000 la Ighişul Nou. Printre pînze de păianjeni... Mulţi cetăţeni ai oraşului Cis­­nădie, mai cu seamă tineri ama­tori de muzică uşoară, s-au bucu­rat cînd au văzut afişul ce anun­ţa pentru ziua de 10 ianuarie a. c. spectacolul formaţiei sibiene „Fru­­mus". „Cel ce am avut bilete la balcon ”— ne scrie un grup de ti­neri (O. Bordec, E. Taloş, G. Co­­panu şi C. Taloş) — a trebuit să stăm în poziţii incomode pentru a nu „deranja” prizele de păian­jeni. Cit despre praful de pe scau­­ne să nu vorbim. Dacă sala (Ca­sei orăşeneşti a sindicatelor —■ n.n.) nu a fost prea primitoare apoi nici spectacolul nu s-a ridi­cat la nivel corespunzător. Din cei şase solişti anunţaţi au cîn­­tat, doar patru“. Poate vor fi rupte astfel de pînze. Fără păcăleli! In anul ce a trecut amatorii de film din oraşul Ocna Sibiului au fost adeseori păcăliţi. De obicei se anunţau cele două filme cupla­te, spectatorii plăteau desigur du­blu (3 lei un bilet) însă rula nu­mai un singur film şi, eventual, o completare. Bunăoară, cînd s-a a­­nunţat rularea cuplată a filmelor „Dragoste şi viteză" şi „Singură­tate in doi" sau „Păcatul dragos­tei" şi „12 scaune", ca să dăm numai două exemple­­— se speci­fică în scrisoare — au fost pre­zentate doar cîte unul din ele. La desele întrebări puse în legă­tură cu aceste nereguli se primea răspunsul „Şi unul este destul. Doar v-a plăcut, nu?“ Deoarece nu este unicul caz care provoacă nemulţumiri în rondul spectatorilor (metoda s-a mai practicat şi în alte localităţi din judeţul nostru), solicităm in­tervenţia promptă a întreprinderii judeţene cinematografice pentru ca începînd cu anul acesta, ase­menea situaţii să nu se mai re­pete. De ce cu intîrzieri ? Pensionarul I. Nestor (Sibiu Hipodrom, blocul turn­), ne semna­lează unele aspecte­ negative în legătură cu difuzarea presei. „Sînt abonat­, printre altele, la „Tribuna Sibiului" — scrie semnatarul. Nu ştiu de ce ziarul mi se aduce de către factor a doua zi sau, In cel mai fericit caz, în ziua apariţiei seara, între orele 20—22. De ce nu mi se aduce pînă la prînz?" Această întrebare o punem şi noi Direcţiei de poştă şi telecomuni­caţii, respectiv Oficiului Sibiu. Rubrică realizată de S. MAGEANU. Mica publicitate Vind sau schimb casă fami­liară în Bucureşti cu similar Sibiu. Informaţii Sibiu, str. Şerpuită nr. 25 — Munteanu. Vind cărucior combinat şi pat din lemn pentru copil. Sibiu str. T. Vladimirescu 3, apartamen­tul 2. TEATRU La Teatrul de stat din Sibiu, 19:30, spectacol cu: Răzbunarea fleurului, iar la Șeica Mică, S.A­tata vrea să se însoare (în lt. germană).

Next