Tribuna Sibiului, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 890-914)

1971-01-26 / nr. 909

Pagina 2 Coloana diverselor Să fim serioşi Se mai întîmplă, şi în a­­cest secol XX, minuni chiar dacă nu ne vine a crede. Una a făcut-o Moise Tima­­ru. Despre ce este vorba? E­­lisabeta Silaghi din Sibiu, strada 9 Mai nr. 83, iubitoa­re de păsări, dădea în fieca­re zi mîncare unor porum­bei. Acest fapt l-a supărat pe instructorul Consiliului popular municipal care a a­­mendat-o cu 50 lei. A fost nevoie de o contestaţie, de o şedinţă la Consiliul popular municipal pentru ca amenda aceasta, dată pe­ nedrept, să fie anulată. Ar fi cazul să li se atragă atenţia instructorilor volun­tari, să treacă prin sita dea­să şi purificatoare a raţiunii, orice reclamaţie pe care le-o transmit unii vecini „bine­voitori“. A înapoi la Timişoara S-a întîmplat în 12 ianu­arie. Daniel Sorin Popiţi din Bucureşti a plecat cu un au­toturism din Capitală pînă la Timişoara. Şi-n oraşul de pe Bega l-a lăsat pe proprieta­rul maşinii, care a binevoit să-l ducă pină la Timişoara, fără o valiză cu obiecte de îmbrăcăminte. L-a urmărit pînă s-a îndepărtat de maşi­nă după care a deschis gea­mul, apoi uşa, a luat valiza şi... dus a fost. A venit a­­poi cu trenul la Sibiu. Dar ghinion. Lucrătorii de mili­ţie l-au prins şi, după ce şi-a recunoscut fapta şi du­pă ce au fost găsite obiecte­le furate, Daniel Sorin Po­piţi a fost „împachetat“ și el și trimis la Timişoara ... Călătorul In ziua de 30 decembrie,­­Maxim Codarcea din­ Copşa Mică a furat o cheie cu aju­torul căreia a intrat în lo­cuinţele numiţilor Miron Sirbu, Dumitru Sasu şi Pa­vel Olaru. A furat de aici o­­biecte de îmbrăcăminte şi bani. De la Miron Sîrbu a furat şi un carnet C.E.C. cu un sold de 500 lei. După a­­ceastă ispravă a dispărut i­­mediat din localitate şi vin­de lucrurile în Braşov. Tot în acest oraş scoate de la C.E.C. suma de 450 lei de pe libretul lui M. S. făcîn­­du-se nevăzut şi din Braşov, apărînd însă de data aceasta în Bistriţa. Aici însă e prins, iar tribunalul îl va judeca pentru fals material în în­scrisuri oficiale, furt. Atenţiune şoferi! Este de dorit ca pe timp de ceaţă să se circule cu mare prudenţă şi cu o aten­ţie sporită. Altfel se pot în­­tîmpla accidente cu conse­cinţe grave. Aşa s-a întîm­plat în dimineaţa zilei de 17 ianuarie pe drumul naţional Sibiu-Mediaş, înspre Sibiu venea o turmă de oi, con­dusă de ciobanii Gheorghe Nistor şi Ghiţă Gheorghe. In aceeaşi direcţie venea şi auto­basculanta cu nr. 31 SB 1504, aparţinătoare Direcţiei terito­riale pentru gospodărirea a­­pelor Sibiu, condusă de şo­ferul Ioan Ciucur. Fiind o ceaţă foarte deasă, deşi cir­cula cu viteză normală, n-a observat oile şi a intrat în turmă accidentînd grav 24 oi. De notat faptul că cei doi ciobani nu aveau asupra lor felinare, deşi aveau a­­ceastă obligaţie ... Circulind cu atenţie sporită, astfel de întîmplări nedorite pot fi evitate. Flagrant delict Ioan, Theil Intre­­lo­ lancu Stan, David Vicol Gheorghe şi Walter, tinichigii la prinderea de locuinţe caluri Sibiu, sectorul repa­raţii complexe, au fost prinşi sustrăgînd din gestiu­nea lor cantitatea de 213 kg tablă zincată şi 22 kg cosi­tor aliaj pe care le-au vîn­­dut unor cetăţeni cu suma de 2 980 lei. Bunurile nota­te au fost sustrase din plu­surile pe care şi le-au creat în procesul de producţie. Cercetările continuă. AL. SOMEŞANU Articole noi Cooperativa .Arta Sibiului*, fi­delă înnoirii produselor sale, pe măsura diversificării gusturilor, a pregătit modele noi de cuverturi (tină, bumbac şi P.N.A.) cu moti­ve folclorice româneşti de prin părţile Sadului. De asemenea, se află un stadiu avansat pregătirea unor noi modele de rochiţe pen­tru fetiţe pînă la 4 ani, in­com­binaţii coloristice şi croi deosebit de atractive. Fază judeţea­nă la bienala de teatru In ziua de duminică, 24 ianuarie, în sala Casei de cultură a Sindica­telor din Mediaş, s-a desfăşurat fa­za judeţeană (centrul Mediaş) a ce­lui de-al VI-lea Festival bienal de teatru de amatori „IX. Caragiale", în faţa juriului de selecţie pentru faza următoare, s-au prezentat for­maţiile de teatru în limbile româ­nă şi germană — ale căminelor cul­turale din Brateiu (cu piesa Diplo­maţia doamnei Eseu de Constanta Marin), Bazna (cu piesa Dezertorul de M. Sorbul), Atei şi Tirnava (cu piesa Mireasa cu maşina de H. Kehrer) şi Dirlos (cu piesa Et­kl­thim de Hans Lienerth — In dialect săsesc) şi Casa de cul­tură a sindicatelor din Mediaş (cu montajul muzical-literar „Slavă partidului*). în faţa juriului s-au mai prezentat recitatori şi un monolog, aparţinînd căminului cultural din Aţei. Hotărîrea juriului va fi pronunţa­tă după vizionarea şi a celorlalte centre ale actualei faze judeţene — Sibiu, Şeica Mare, Ocna Sibiului, Cristian şi Agnita. Păcat numai că spectatorii medieşeni au ţinut să fie atit de puţin prezenţi la o astfel de interesantă desfăşurare de forţe ar­tistice. sport­. „ H­ellDBH Cupa de iarnă Trei partide au „declanşat“ dumi­nică Interesul iubitorilor handbalului din Sibiu. Este vorba de partidele din cadrul „Cupei de iarnă“ care, deşi s-au lăsat aşteptate, au furnizat un frumos rendez-vous sportiv. Le vom descrie pe rând, căutînd a surprinde în puţine cuvinte nota caracteristică fiecăruia: Textila Cisnădie — Automecanica Mediaş 15—15 (10—7) Cum arată şi scorul final, partida a fost echilibrată. Textila a realizat mai mult în prima repriză, când Hietsch (6) şi Albu (6) au punctat ritmic. In repriza secundă medieşenii s-au pus pe picioare, realizând acţiuni eficace prin Mökesch (4), Silex (4) şi Gross (2). Metalul Copşa Mică — Şcoala sportivă Sibiu 20—22 (8—10) Elevii sibieni au adus revirimentul zilei, motiv pentru care se cuvine să sportă. prezentăm formaţia Învingătoarei Branea, Beer (portari), Schuster, Clo­cea, Kraus, Roth, Barthel, Tarcea, Brom, Coşa, Theil, Robescu, Geor­­gescu. Metalul Copşa Mică s-a re­marcat, în special prin Dăian şi Stein­­tzel. Independenţa Sibiu — A.S.A. Sibiu 24—19 (9—10) Evoluţia scorului a fost interesantă pînă la pauză. Clasa handbaliştilor de la Independenţa şi-a spus totuşi cu­­vîntul prin Roth, Stentzel, Oană, Sa­­vu, Zickeli, nume de la care se aş­teaptă Intrarea în divizia A. Militarii au realizat faze frumoase, aplaudate, în fazele de apărare (portarul a fost la înălţime) şi în fazele de atac, cînd Balint sau Popovici au găsit „cheia“ golului. Foarte combativul Oancea a­­jucat însă sub valoarea obişnuită. C. VIOREL Alpinism Un început promiţător Sîmbătă seara, în sala de proiecţie a­ Liceului „Gheorghe Itazăr" din Si­ Lung şi greu, dar în acelaşi timp eroic a fost drumul străbătut de miş­carea muncitorească din România, drum de lupte şi sacrificii. Pe acest drum greu încercat, mişcarea sindicală din România şi-a adus o contribuţie de seamă. Apărută şi dezvoltată în ţara noas­tră încă din ultimele decenii ale se­colului trecut, mişcarea sindicală s-a afirmat încă de la începuturile sale ca o mişcare unitară, apărătoare a intereselor oamenilor muncii. Crearea Partidului Comunist Român, moment de răscruce în viaţa clasei muncitoare, a poporului nostru, a avut profunde repercusiuni şi asupra sindicatelor, care au devenit organi­zaţii revoluţionare tot mai puternice şi combative. La numai un an însă după centralizarea şi unificarea, în cadrul Congresului general din iunie 1922, a tuturor organizaţiilor sindica­le din România, liderii social-demo­­craţi de dreapta , au determinat scin­darea mişcării sindicale, fapt care a adus cu sine mari greutăţi mişcării noastre muncitoreşti. Partidul Comunist Român a activat neîntrerupt de-a lungul anilor pentru triumful ideii de unitate politică şi organizatorică a clasei muncitoare, în­lăturarea sciziunii şi restabilirea uni­tăţii de acţiune, devenind unul­ din obiectivele de seamă ale activităţii comuniştilor, precum şi ale celorlalte elemente înaintate, progresiste. Ideea unităţii străbate ca un fir roşu de-a lungul deceniilor de luptă ale clasei muncitoare. Această idee a frontului unic s-a materializat de multe ori in timpul bătăliilor de clasă din vremea regimului burghezo-moşieresc. Aşa s-a întîmplat, de pildă, în perioada cri­zei din 1929—1933, cînd, în cadrul co­mitetelor de acţiune, muncitorii au acţionat uniţi, indiferent de convin­gerile politice sau apartenen­ţa sin­dicală. Participînd activ la bătăliile de clasă organizate şi conduse de partidul comunist pentru drepturi şi libertăţi democratice, sindicatele din ţara­­noastră şi-au adus o valoroasă contribuţie la înfăptuirea şi consoli­darea unirii tuturor forţelor progre­siste şi democratica intr-un singur «rsart wir« fi «igura şuc£t­ ul luptei Împotriva fascismului şi reacţiunii, pentru o Românie liberă şi democra­tică. Crearea, in a doua jumătate a lunii aprilie 1944, a Frontului Unic Munci­toresc — coloana vertebrală a tutu­ror forţelor democratice progresiste hotărîte să lupte pentru eliberarea ţării de sub jugul fascismului — a­­portul său determinant la consolida­rea acestor forţe şi la înfăptuirea ac­tului istoric de la 23 August 1944, or­ganizat şi condus de P.C.R. — iată factori şi evenimente de natură a evi­denţia măsura forţei unite a clasei muncitoare, a întregului popor. In noua conjunctură social-politică şi economică creată in ţara noastră după victoria insurecţiei armate, P.C.R. a acordat o atenţie deosebită consolidării unităţii muncitoreşti, vi­­zînd in aceasta o premisă esenţială pentr­­­îndeplinirea cu succes a mi­siunii istorice a clasei muncitoare de a călăuzi întregul popor în revoluţia şi construcţia socialistă. Un mare rol revenea mişcării sin­dicale şi tocmai de aceea una dintre primele măsuri iniţiate de partidul comunist după victoria insurecţiei ar­mate, a fost crearea Comisiei centrale ,« organizare » mişcării sindicale u­nite din România. Refacerea mişcării sindicale pe baza unităţii şi a prin­cipiului luptei de clasă, punctul de vedere comun al P.C.R. şi P.S.D. fa­ţă de marile probleme aflate în faţa forţelor revoluţionare, participarea co­mună la mitinguri şi demonstraţii de stradă pentru răsturnarea guvernelor cu majoritate reacţionară, înfăptuirea reformei agrare pe cale revoluţionară, curăţirea aparatului de stat de ele­mentele fasciste, susţinerea cu forţe umane şi materiale a războiului an­tihitlerist au contribuit la ridicarea continuă a conştiinţei politice a clasei muncitoare, la întărirea combativităţii ei. In toată această perioadă, ca şi după aceea, Frontul Unic Muncito­resc s-a întărit şi s-a consolidat, s-a cimentat unitatea clasei muncitoare. In scopul perfecţionării structurii organizatorice a sindicatelor, al cla­rificării sarcinilor lor de viitor a fost convocat la sfirşitul lunii ianuarie 1945 Congresul General al Sindicate­lor din România. Deschis în Bucureşti, în ziua de 20 ianuarie 1954, congresul reunea reprezentanţi ai sindicatelor din toată ţara: comunişti, social-de­­mocraţi sau fără de partid. Lucrările congresului au reliefat simţul înalt de­­răspundere al clasei muncitoare, înţele­gerea rolului deosebit ce îi revenea in lupta revoluţionară. In atenţia dez­baterilor congresului s-au aflat marile probleme care stăteau atunci în faţa ţării. Congresul a chemat sindicatele să sprijine cu toate forţele, pe toate căile posibile, războiul antihitlerist. De asemenea, congresul a pus în faţa sindicatelor ca una din sarcinile im­portante, mobilizarea tuturor celor ce muncesc pentru refacerea economiei naţionale. In vederea îmbunătăţirii si­tuaţiei economice şi sociale a celor ce muncesc, congresul a cerut luarea de măsuri severe pentru stăvilirea scumpetei, împotriva speculanţilor şi sabotorilor. Congresul s-a pronunţat pentru instaurarea unui guvern al Frontului Naţional Democrat, care să cuprindă toate forţele democratice, in­teresate a contribui la­­ refacerea şi democratizarea ţării în spiritul inter­naţionalismului , proletar caracteristic comuniştilor români, congresul a ho­­tărit ca la baza mişcării sindicale din ţara noastră să fie aşezat principiul solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Congresul a hotărit crearea Confe­deraţiei Generale a Muncii şi a adop­tat statutul acesteia. Crearea Confe­deraţiei­­Generale • Muncii a consfin­ţit victoria principiilor marxism-leni­­nismului asupra celor reformiste, a­­sigurind întărirea sindicatelor ca or­ganizaţie de masă revoluţionară a clasei muncitoare. In perioada care a urmat, sindica­tele s-au remarcat ca o forţă deose­bit de activă în mobilizarea tuturor forţelor pentru înfăptuirea programu­lui de refacere a economiei naţionale stabilit de Conferinţa Naţională a P.C.R. din octombrie 1945. Făurirea, în februarie 1948, a parti­dului revoluţionar unic al clasei mun­citoare, pe baza principiilor organi­zatorice, politice şi ideologice ale mar­­xism-leninismului, a pus capăt pen­tru totdeauna sciziunii din mişcarea noastră muncitorească, asigurînd în a­­celaşi timp şi un cadru deosebit de favorabil activităţii sindicatelor din ţara noastră . In înfăptuirea măreţei ""opere de construire a socialismului şi de ri­dicare continuă a patriei noastre, sin­dicatelor le revine un rol din ce in ce mai important. „Cuprinzînd masele largi de salariaţi din toate domeniile activităţii sociale — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul sindicatelor, din mai 1936 ~ *Ms«tteb­­uia t«£« seastr.ls­m vechi şi bogate tradiţii de lupt* în slujba intereselor celor ce muncesc, aduc în condiţiile orinduirii socialiste o contribuţie importantă la dezvolta­rea societăţii, la înfăptuirea aspira­ţiilor de progres şi bunăstare ale în­tregului nostru popor“. Reprezentând astăzi in ţara noastră organizaţia obştească cea mai mare a clasei muncitoare, sindicatele cuprind oameni ai muncii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi. Ele îndeplinesc un rol­ însem­nat în educa­ţia "naşelor­ largi ale­ oamenilor mun­cii in spiritul atitudinii înaintate faţă de muncă, al răspunderii pentru rea­lizarea planurilor de producţie, în creşterea nivelului profesional, tehnic şi cultural al clasei muncitoare. In ansamblul realităţilor etapei pe care o parcurge ţara noastră în pre­zent şi a obiectivelor stabilite prin programul elaborat de cel de-al X-lea Congres al P.C.R., rolul şi sarcinile sindicatelor s-au amplificat, au căpătat noi dimensiuni. Perfecţionarea continuă a orândui­rii sociale şi de stat, adîncirea de­mocraţiei socialiste, asigură atragerea întregului popor la opera de edificare a orinduirii socialiste, creează cadrul instituţionalizat, prin care sindicatele sunt investite cu largi atribuţii în viaţa economică şi socială. De aseme­nea, sindicatele îşi aduc contribuţia cuvenită în cadrul Frontului Unităţii Socialiste, organism politic larg repre­zentativ, a cărui prezenţă vie în pa­tria noastră este simţită pe tărîmul conducerii treburilor obşteşti, al mo­bilizării tuturor forţelor la construc­ţia socialismului. , Răspunzind chemării partidului şi traducînd în viaţă hotărîrile Congre­sului al X-lea, sindicatele din patria noastră contribuie la dezvoltarea avu­ţiei , materiale şi spirituale ,a poporu­lui, la continua perfecţionare a com­partimentelor vieţii sociale, se înca­drează hotărît şi cu toate forţele în efortul susţinut al întregului popor de faurtre pe pămîntul României a societăţii socialiste multilateral dez­voltate. CONSTANTIN DRAGUŞIN ferpetător ştaraţii­o ).a Muzeul CON GENERAL AL SINDICATELOR (ianuarie 1040) — DE FAURIRE A UNIIAţii CLASEI NOASTRE î Tribuna Sibiului Anul l\\ nr. 909 b­rfTM— M Azi, la pupitrul filarmonicii sibiene, dirijorul Hans Kindler din R.F. a Germaniei Muzician erudit, dirijorul Hans Kindler s-a născut la Berlin In anul 1908. A urmat cursurile Şco­lii superioare de muzică din ora­şul natal, Imbrătişînd apoi ca­riera de şef de orchestră. In pre­zent, este prim-dirijor şi director al Operei din Bremerhaven. A condus orchestre prestigioase In Germania, Olanda, Franţa, Ceho­slovacia, Polonia etc., bucurîn­­du-se pretutindeni de elogioase aprecieri. Distinsul oaspete a avut ama­bilitatea să răspundă Întrebări­lor noastre. — Stimate maestre, trăim o e­pocă În care lniăptuirile In toa­te domeniile se succed cu o re­peziciune care abia ne permite consemnarea lor. Faptul că şi muzica a fost antrenată pe ţări­­mul unor febrile căutări a noi modalităţi de expresie c­irese. Afişul programului ce-1 condu­ceţi azi anunţă lucrări de Händel, Mozart şi Schumann. Indică oare aceasta o anume poziţie a dv. faţă de muzica nouă? H. K.: Nu. Apreciez noua mu­­zică şi respect pe creatorii ei. Sunt de părere insă că nu va face un tur de onoare prin sălile de concert. Mi se pare că noua muzică cîştigă cînd se asociază cu alte arte: filmul, baletul, plas­tica etc. Mă întreb dacă nu cum­va ştergerea barierei dintre su­netul muzical, aşa cum l-a de­finit o evoluţie milenară, şi zgomot nu înseamnă un fel de divorţ cu noţiunea de muzică in accepţia pe care i-o dau Bach, Beethoven sau Schönberg. Nu văd cum am putea urmări pe o scenă trei timpani şi şapte mag­­netofoane. Aceasta nu Înseamnă că azi nu se scrie o muzică no­uă, ca expresie, dar care rămî­­ne in limitele a ceea ce obişnuit numim muzică. Această muzică o promovez şi eu. — Publicul de pretutindeni ac­ceptă cu greu sau de loc noile experienţe. Raţiunea de a fi a unei orchestre simfonice este aceea de a avea un public că­ruia să-i ofere producţia sa. Cum decideţi asupra alcătuirii repertoriului? H. K.: Eu afirm că numărul au­ditorilor nu s-a Împuţinat. E important să găsim loc in pro­grame şi pentru muzica modernă, dar cu moderaţie. S-ar putea ca nefăcînd acest lucru să plătim scump peste vreo 10 ani. — Stimate maestre, vă aflaţi In faza finală a lucrului cu or­chestra sibiană. Cum vi se pare colaborarea? Reuşiţi să traduceţi In fapt intenţiile dv. interpreta­tive? H. K.: E o Întrebare de rutină la care de obicei oaspeţii răs­pund de bine. Vă asigur insă de sinceritatea celor spuse de mine. Am umblat prin multe ţări şi am dirijat mai multe orchestre. Mul­te probleme le-am găsit aici re­zolvate. Ceea ce am reuşit pînă acum, in repetiţii. Îmi dă cre­dinţa că vom oferi publicului o foarte bună interpretare a pro­gramului. Remarc sensibilitatea, muzicalitatea, ca şi capacitatea colectivului simfonia din Sibiu, de a se adapta la cerinţele diri­jorului. Convorbire consemnată de T. T®HAT1 Avrigul - o comună în plină urbanizare (Urmare din pag. 1) Mirşa, fapt ce explică procesul atenuării rapi­de a diferenţelor dintre sat şi oraş. Faptul se reflectă In felul de via­ţă al oamenilor, începînd de la aspectul străzilor — în majoritate cu tro­tuare asfaltate — conti­­nuînd cu construcţia clă­dirilor şi încheind cu gradul ridicat de confort din locuinţele cetăţeni­lor. De curînd, într-o discuţie, neobositul pri­mar al comunei, Lazar Bădilă, ne-a spus: „Di­ferenţa între Avrigul de altă dată şi cel de astăzi este kilometrică. Eu sunt avrigean şi cunosc bine întreaga comună încă înainte de-a fi fost pri­mar. Se poate spune că, mai ales în ultimul de­ceniu, la Avrig s-a mu­tat un adevărat oraş. Toţi oamenii işi dau sea­ma de aceasta fie că lo­cuiesc­­în colonia Fabri­cii de sticlă sau în blocurile noi de la Mîr­şa, fie că au rămas pe ogoare şi trăiesc In Să­­cădate, Bradu sau Glîm­­boaca". Am considerat sufi­ciente aceste cuvinte ca­re exprimă — fără-ndo­­ială — mîndria discret­­disimulată a primarului ■— pentru a circumscrie esenţial­ui plenar o rea­litate la care oamenii din comuna Avrig au pus din plin umărul pen­tru a o face într-adevăr pe măsura timpurilor noastre. Am rămas însă datori oamenilor, acelo­ra care şi-au exprimat dragostea faţă de comu­na în care trăiesc parti­­cipînd cu toate forţele la acţiunile patriotice, la edificarea unui Avrig nou, a unei localităţi a­­tiasă, în toate privinţele, la nivelul oraşului. Lor, adică celor care s-au si­tuat şi se vor afla mereu în frunte — li se cuvi­ne un alt reportaj, inti­tulat simplu, dar semni­ficativ: „Oamenii''. Li-l promitem... sport... biți, iubitorii alpinismului au avut pri­lejul de a se reîntâlni cu crestele în­zăpezite ale Făgărașului, cu ajutorul p peliculei­ cinematograffice.­ Profesorul Virgil Ionescu, de la sus­­numitul liceu, a prezentat o peliculă de 16 mm, realizată în iarna trecută de o echipă formată din 8 alpinişti din secţiile de performanţă C.F.R. (6) şi Voinţa (2) Sibiu, avîndu-l în „cap de coardă” pe cunoscutul an­trenor Toma Boerescu. Filmul a constituit o bună propa­gandă pentru iubitorii alpinismului. Cu acest prilej s-au pus bazele unui cerc al alpiniştilor, ce îşi propune a populariza în cadrul unei expoziţii In Sibiu aspecte fotografice din turele efectuate în 1970. In agenda secţiilor de alpinism C.F.R. şi Voinţa s-a prevăzut ca, în­­cepînd din martie 1971, să se efec­tueze un număr de 15 ture de iarnă pentru obţinerea Insignei de alpinist. Aşadar, un început promiţător care, sperăm, va contribui din plin la re­învierea unei vechi tradiţii în acest curajos sport. I. ILIK SĂRBĂTORIREA UNIRII Duminică, 24 ianuarie, la clubul „7 Noiembrie“, Şcoala generală nr. 12 a organizat sărbătorirea Unirii Principatelor Române. In faţa unui public numeros, micii artişti, sub conducerea talentatelor în­văţătoare Florica Corneşan, Grete Broschi şi Maria Şoima au executat cu măiestrie coruri, recitări despre Unire, piesa de teatru „Moş Ion Roa­tă şi Unirea" şi o scenă cu caracter pionieresc. Festivitatea, s-a încheiat cu jocuri populare româneşti şi ale naţionalităţilor conlocuitoare şi Ho­ra Unirii. • La Ocna Sibiului, duminică, 24 ianuarie, au avut loc ample manifestaţii cultural-artistice dedi­cate aniversării Unirii Principate­lor. Dimineaţa, la Casa de cultu­ra, In faţa a 200 de localnici prof. Silviu Bogdan a evocat zilele lu­nii ianuarie a neuitatului 1859 şi importanţa actului Unirii. La staţiunea balneară din loca­litate s-a prezentat o conferinţă pe aceeaşi temă. Ambele expu­neri au fost urmate de programe artistice adecvate prezentate de formaţiile artistice de amatori ale Casei de cultură şi respectiv ala staţiunii Ocna. Măsuri hotărâtoare (Urmare din pag. I) special a acelora de rub­ii deschise,­­mult solicitate la export. Rezultate­le obţinute p­rin acum de către co­lectivul laboratorului ne îndreptă­ţesc să ne exprimăm siguranţa în reuşita măsurilor de îmbunătăţiri calitative ce se întreprind aici. După cum ne relata ing. C. Ta­­tomir, directorul uzinei, „în privinţa­ relaţiilor cu beneficiarii, a sondării pieţei externe, în acest an se stă mult mai bine. Spre finele anului trecut câţiva din specialiştii noştri au făcut două deplasări in străină­tate — Italia şi R.F. a Germaniei. In urma acestor vizite s-au putut trage anumite concluzii privind cu­lorile, formele de prezentare, ten­dinţele viitoare privind calitatea. Astfel, vom trece la execuţia de vase emailate în culori variate, în special deschise şi cu decoruri a­­plicate, iar pentru obţinerea unei calităţi superioare vom aplica un bord din tablă inoxidabilă. S-a fă­cut un studiu pentru aplicarea bor­dului, în prezent problema fiind re­zolvată din punct de vedere tehno­logic. De asemenea, în acelaşi scop al lărgirii relaţiilor cu beneficiarii, u­­zina noastră a fost vizitată de o se­­c­­ie de delegaţii ale unor firme, stră- ^ ine. In felul acesta beneficiarii se conving de posibilităţile noastre, se discută la concret, rezolvîndu-se o­­perativ multe din pretenţiile lor. In fine, tot ca o măsură menită să contribuie la accelerarea livrări­lor de produse la export, a elimi­nării anumitor intermediari, cit şi pentru o prospectare a pieţii exter­ne într-o mai directă cunoştinţă de cauză, mai aproape de specificul u­­zinei, consider că este aceea prin care, din acest an, un serviciu din centrala noastră industrială se o­­cupă direct de comerţul exterior, preluînd aceste operaţii de la Ro­­mâno-export". Aşadar, la „Emailul roşu" în a­­cest an s-a trecut mai hotărît la a­­plicarea unor măsuri care să per­mită atit sporirea volumului fizic al producţiei, în general, cit şi a celei destinate exportului, punîn­­du-se accent pe îmbunătăţirea ca­lităţii, pe diversificarea din punctul de vedere al tipurilor, modelelor şi culorilor vaselor emailate. Realiză­rile din perioada ce urmează vor demonstra eficienţa acestor măsuri. I Noutăţi la Depoul A C. F. R. Sibiu • • 1.â Depoul A C.F.R. Sibiu s-a­­ dat de curînd în folosinţă o insta­­­­laţie pentru alimentarea locomoti­­­­velor hidraulice cu motorină, ceea • ce duce la scurtarea şi mecanizarea­­ procesului tehnologic de alimenta-­­ re. Instalaţia creează posibilitatea­­ realizării linei importante eficien­­­­ţe economice. «­­ • Tot de curînd a fost dat în­­ folosinţă un electropalan de 5 tone • pentru încărcarea şi descărcarea­­ roţilor de locomotivă din vagon. • înainte de darea în folosinţă a­­ electropalanului aceste lucrări s» î executau cu ajutorul unei maca- S rale manual. Prin această dotare m S se realizează o însemnată reducere­­ de personal, o bună protecţie a • muncii şi o însemnată eficienţă e- e conomică. ; • Pentru efectuarea unor repa­r- raţii de bună calitate la locomoti-I vele Diesel electrice şi hidraulice, • pînă în data de 1 martie se va da­­ în folosință un canal cu buzunar. ■ ■ t r, NICOLAE

Next