Tribuna Sibiului, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 965-990)

1971-04-08 / nr. 971

Anul IV, tin 97! TO­A­TE MĂSURILE PENTRU PREVENIREA INCENDIILOR Statisticile ne arată că trt­ lunile de primăvară — şi îndeosebi în lu­na aprilie — creşte simţitor numă­rul incendiilor, atît în mediul rural, cît şi în cel urban. Dintre cauzele care favorizează cel mai mult izbucnirea incendiilor desprindem: creşterea bruscă a tem­peraturii, lipsa de precipitaţii şi vin­­turile uscate, neglijenţa şi nepăsa­rea manifestată în aprecierea peri­colului, jocul copiilor cu focul, dis­trugerea prin ardere a uscăturilor (stufărişuri, ierburi, frunze etc.) la distanţe mai mici de 200 m de pă­dure sau foc deschis, nesuprave­­c­heat, împotriva unor asemenea manifes­tări, în fiecare primăvară se orga- • nizează, de către comitetele execu­tive ale consiliilor populare, contro­lul la gospodăriile cetăţenilor, cu care prilej se stabilesc şi măsurile ce se impun a fi luate de fiecare gospodar. Aceleaşi măsuri se iau şi pentru obiectivele sociale — şcoli, cămine, grădiniţe etc. — unde, pe lingă fap­tul că se prescriu măsuri pentru a­­părarea acestora, se asigură şi in­struirea necesară a celor ce se află în respectivele unităţi. Un sector important care prezin­tă pericol de incendiu primăvara îl constituie cel forestier unde fuma­tul și focul deschis sunt doar două din cauzele care lovesc în interesul general și provoacă mari pierderi materiale. Amplasarea necorespunzătoare a surselor de încălzit, iluminat și fo­losirea acestora într-un mod neco­respunzător au contribuit, de aseme­nea, pînă acum la înregistrarea unor incendii cu rezultate tragice. Cât­eva exemple de incendii din judeţul nostru, unele cu urmări des­tul de grave, sunt edificatoare pen­tru a evidenţia pregnant unde duce nerespectarea regulilor de preveni­re a acestora. Astfel, familia Petru Buduleci din comuna Cristian, folo­sind în mod necorespunzător lampa cu petrol, a incendiat casa, în ur­ma cărui fapt soţia şi copilul au suferit arsuri grave, iar Petru Bu­­duleci a decedat. Din aceleaşi cau­ze au ajuns in spital, cu arsuri gra­ce Maria Drăgulea si Ana Pocza din oraşul Dumbrăveni, Ana Tubuc, din comuna Axente Sever. Cetăţeancu Maria Hartmann din oraşul Cisna­­die , pentru că nu şi-a suprave­gheat copilul care s-a jucat cu chi­briturile, a luat foc şi ca urmare a arsurilor, a decedat în spital. Un alt exemplu de acest fel ni-l oferă cetăţenii f­lorin Lepşa şi Ioan Mun­­teanu, din comuna Răşinari, care In ziua de 27 I a.c. au provocat un in­cendiu in pădure, fapt pentru care au fost trimişi în faţa instanţelor judecătoreşti. Asemenea stări­­de lucruri impun luarea unor măsuri categorice de către comitetele executive ale con­siliilor populare, acţiuni la care să participe cu toată hotărîrea organi­zaţiile U.T.C., de pionieri, femei, co­lective de salariaţi din instituţii şi întreprinderi, formaţiile civile de pază contra incendiilor, toţi locui­torii comunelor şi oraşelor. Imperios se pune problema organi­zării, pe lingă formaţiile P.C.I., a unor active lărgite (patrule) prin ca­re să se asigure zilnic controlul ho­tarului administrativ, interzicînd ori­cărui cetăţean (major sau minor) de a desfăşura activităţi ce favorizează focul. Pentru că in acest an, în mod deo­sebit, jocul copiilor cu focul a pro­vocat incendii care s-au soldat cu mari pagube materiale si victime o­­meneşti, este necesar a se asigura de către părinţi o supraveghere se­veră. Este de condamnat obiceiul u­­nora de a trimite copiii să cumpere ţigări, chibrituri sau îi lasă singuri cu focul aprins, îi pun să manipuleze, surse de iluminat (felinar, lampă etc.). Contribuţia copiilor şcolari şi pre­şcolari la activitatea de prevenire a incendiilor, poate fi remarcabilă acolo unde învăţătorii şi profesorii au preocupări în acest sens. Este ne­cesar ca în fiecare comună şi sat să se creeze grupe de „Tineri prie­teni ai formaţiilor de pază contra incendiilor". Pregătirea întregii popu­laţii pe această linie , este de ase­menea un deziderat imperios. Co­misiile comunale P.C.I. trebuie să treacă de urgență la instruirea tu­turor locuitorilor, atît cu măsurile ce trebuie respectate în gospodăriile proprii, cît și la locul de muncă. Este necesar să se ia măsuri de că­tre comitetele executive ale consi­liilor populare comunale de revi­zuire a planurilor de apărare atît a aşezărilor omeneşti, cît şi a pădu­rilor. Fiecare cetăţean să ştie ce trebuie şi ce nu trebuie să facă din punct de vedere al respectării nor­melor P.C.l. Să ştie cu ce trebuie să participe la combaterea incendii­lor in cazurile în care acestea ar avea loc la gospodării, întreprinderi, instituţii, păduri etc. Pînă la sfîrşi- tul acestei luni să fie revizuite­­şi puse în stare de funcţionare utila­jele şi materialele de stingere a in­cendiilor, aflate în dotarea forma­ţiilor civile de pompieri. Sa fie de­pistate sursele de alimentare cu apă (rîuri, pîraie, fîntîni, captări etc.) şi dacă este nevoie să se construiască stăvilare sau bazine. Tot ca o măsură ce trebuie luată în acest sens este şi stabilirea mij­loacelor de alarmare a formaţiilor civile de pompieri în caz de incen­diu, această măsură adueîndu-se la cunoştinţa tuturor cetăţenilor din lo­calitatea respectivă. Se va intensifica pregătirea pen­tru intervenţie a formaţiilor de pom­, pieri. Aceleaşi măsuri vor fi luate şi in cadrul şcolilor pentru pregăti­rea elevilor, efectuindu-se pînă la încheierea anului şcolar pe lingă pregătirea teoretica, și un exercițiu de alarmare, împreună cu organele silvice, co­mitetele executive ale consiliilor populare trebuie să asigure suprave­gherea activității păstorilor, a mun­citorilor forestieri, a culegătorilor de fructe de pădure, a ciobanilor etc. Respectînd cu rigurozitate regulile de prevenire şi combatere a incen­diilor, oamenii muncii din localită­ţile judeţului nostru vor aduce o contribuţie însemnată la păstrarea avutului obştesc şi a tuturor bunu­rilor, evitîndu-se astfel distrugerile care pot fi provocate de către acest flagel al neglijenţei. COSTEL ŞERBANESCU secretarul Comitetului execu­tiv al Consiliului popular al judeţului Sibiu Secţia filatură pieptănată a fabricii„Libertatea“ Sibiu. La faza calibrai, 400 kg(8 ore) după care urmează : materia primă este alcătuită în pale­opsitul J Ti •- ■ v . s › ■ ' . l .-X-- .: v:U' •*. -- . -V%. }· ■ Ăi?.. — x * \ • - pm j . . ■. . \ - v‚. v • . . › «t _____^ ^a m m im 0 Retrospective revoluţionare sibiene (Urinare din pag. T) pânzînd chemător comuniştilor, a luat parte la o demonstraţie timp de câ­teva ore pe străzile oraşului, cerînd reprimirea la lucru, protestînd con­tra celor petrecute la Bucureşti şi contra măsurilor teroriste represive în general. Coloanei de demonstranţi, care s-a îndreptat spre Chestura po­liţiei, i s-au alăturat pe parcurs mun­citori ocupaţi in producţie şi cetă­ţeni ai oraşului. Apariţia poliţiei şi încercările de spargere a demonstraţiei au fost în­­timpinate cu vii proteste de demon­stranţi. Aceştia, neintimidîndu-se, şi-au continuat marşul lor de stra­dă pînă­­ ce au obţinut satisfacerea unora dintre revendicări şi promi­siunea satisfacerii celorlalte. ... In primăvara anului 1934 la Si­biu se pun bazele unei secţiuni a organizaţiei democratice a Ligii muncii. ... In toamna anului 1934, cînd în Valea Ghimeşului s-au ridicat la lup­tă laolaltă muncitorii şi ţăranii ro­mâni şi secui, la Sibiu s-au desfă­şurat ample acţiuni de solidaritate. Mişcarea de simpatie s-a dezvoltat şi mai intens în perioada în care ca­pilor răscoalei le-a fost înscenat un monstruos proces, la Miercurea-Ciuc. Poliţia din Sibiu — citim în „Vörös Erdély" din aprilie 1935 — a intero­gat în acele zile 88 de muncitori ro­mâni, germani, maghiari şi ele alte naţionalităţi care în adunările sin­dicale se declaraseră solidari cu ţă­ranii răsculaţi. ... În anii 193­3—1937, la Sibiu şi Mediaş, cu multă intensitate au acti­vat patronate populare­­ şi comitete pentru apărarea antifasciştilor, orga­nizaţii democratice de masă care mi­litau pentru ajutorarea revoluţiona­rilor închişi. ... In acei ani, noi acţiuni greviste se declanşează în fabricile de pe ra­za judeţului. O radiotelegramă din Mediaş din 10 iulie 1936 remarca cu vădită panică faptul că „grevele din Mediaş sunt opera comuniştilor din localitate“. ... La Sibiu, la 7 iunie 1937, peste 400 de muncitori de la fabrica „Rie­ger“, organizaţi de comunişti, au de­monstrat ore în şir pe străzile ora­şului şi în faţa prefecturii cerînd de lucru, anularea concedierilor, apăra­rea dreptului la muncă şi protestînd împotriva acţiunii organizaţiilor fas­­a­ciste. ... Cu vii acţiuni de solidaritate a salutat opinia publică din întreaga ţară, implicit cea din judeţul Sibiu, în anii ilegalităţii partidului comu­nist, lupta necurmată a celor închişi la Dumbrăveni. In primele zile ale anului 1940 — cînd s-a decis muta­rea în secret a deţinutelor comuniste ţin la Dumbrăveni la închisoarea mi­litară Rm. Sărat, în scopul înăspririi regimului aplicat , o amplă mişca­re de protest s-a organizat la Dum­brăveni şi în alte centre ale judeţu­lui. Zeci de scrisori de protest au sosit atunci pe adresa conducerii în­chisorii. Patronajul popular „Dum­brăveni“, organizaţie de apărare a ce­lor închişi, a convocat întruniri de protest în cadrul cărora­­s-a înfierat măsura prin care la scurte intervale deţinutele comuniste fuseseră mutate de la Mislea, la Deva, apoi la Dum­brăveni, iar de aici se intenţiona să fie duse la Rm. Sărat. „La Dumbră­veni stau 68 femei ce nu pot suporta fiziceşte chinurile mutărilor continue, subalimentarea“ — se arăta în pro­test. ... Sfîrşit de august 1940. Ţara în­treagă lua­ act consternată de dicta­tul de la Viena, prin care Germania hitleristă şi acoliţii ei hotărau smul­gerea din teritoriul României a păr­ţii de nord a Transilvaniei, locuită în majoritate covîrşitoare de popu­laţie românească, şi predarea ei Un­gariei horthyste. Indignare pretutindeni în ţară. Pro­testul energic a căpătat proporţii de masă. In oraşul Sibiu, a doua zi după dic­tat, la 1 septembrie, două demonstra­ţii de masă iniţiate de comunişti au antrenat aproape întreaga populaţie. Prima demonstraţie, care a avut loc in cursul dimineţii, a început cu de­filarea detaşamentelor de premilitari în grupuri compacte, conduse de co­mandanţii respectivi. Populaţia din oraş li s-a alăturat şi împreună s-au îndreptat spre comandamentul Corpu­lui 7 teritorial Sibiu, unde au ţinut un miting. Lozincile lansate de co­munişti au fost aprobate şi scandate de masa demonstranţilor. Solicitat de demonstranţi, generalul Georgescu Peon, comandantul Corpului 7 teri­torial, a rostit un discurs de la fe­reastra sediului comandamentului, co­­borînd apoi în stradă însoţit de ofi­ţeri patrioţi şi preluînd conducerea manifestaţiei. Demonstranţii s-au în­dreptat spre garnizoana regimentului de infanterie, al cărei comandant le-a pus la dispoziţie fanfara, apoi au parcurs străzile oraşului spre re­zidenţa mitropolitană, unde mitropoli­tul a rostit un discurs. Pînă la 12 şi jumătate, înfrăţiţi — muncitori, ţă­rani, intelectuali, funcţionari, elevi, premilitari, soldaţi, ofiţeri, preoţi — au demonstrat pe străzi: circulaţia în oraş a tramvaielor­­şi altor vehicule s-a întrerupt. Oraşul s-a aflat pen­tru o jumătate de zi, practic, în mîi­­nile demonstranţilor, armata a frater­nizat cu poporul. Raportînd despre a­­ceastă demonstraţie, generalul Geor­gescu Peon scria într-o telegramă tri­misă Marelui Stat Major. „Cu această ocazie am văzut lumea zguduită de marea sfîşiere a Ardealului, mii de oameni plîngînd­. Raportînd cele de mai sus, vă aduc la cunoştinţă că în­treg tineretul şcolar ,şi premilitarii, la care s-a asociat tot poporul româ­nesc, sînt zguduiţi de lovitura ne­aşteptată ce ni s-a dat şi ar fi ca­pabil să reacţioneze brutal la apari­ţia viitorilor stăpîni, şi aceasta la Si­biu, unde populaţia nu este lovită direct, ci prin simpatie“. In cursul după-amiezii aceleiaşi zi­le, pe străzile Sibiului s-a desfăşurat o nouă demonstraţie, participanţii purtînd pancarte pe care stă scris! „Nici o brazdă! Trăiască Ardealul ro­mânesc!“ ... în anii celui de-al doilea război mondial, în condiţiile în care mişca­rea de rezistenţă antih­itleristă s-a dezvoltat impetuos în întreaga ţară, a luat fiinţă şi aci, la Sibiu, o fi­lială a organizaţiei democratice a U­­niunii patrioţilor. Ea şi-a desfăşurat activitatea mai ales în rîndurile uni­versitarilor, care pe timpul strămu­tării de la Cluj la Sibiu s-au înca­drat organic în lupta antifascistă, an­­tihitleristă din această zonă. Printre cei mai activi intelectuali participanţi la activitatea Uniunii patrioţilor des­făşurată în Sibiu s-au numărat: D. D Roşea, Constantin Daicoviciu, E­­mil Petrovici, Tiberiu Morariu, Tudor Bugnariu, Zoe Bugnariu, David Pro­­dan, C. Roşea ş.a. Printre acţiunile­ mai importante iniţiate de intelectualii patrioţi din România şi la care şi-au adus o con­tribuţie eficientă şi universitarii din Sibiu s-a numărat trimiterea, în va­ra anului 1944, a cîtorva memorii protestatoare dictatorului fascist Ion Antonescu. In cursul operaţiei de stringere a semnăturilor pe unul d­in memorii, la Sibiu a fost arestat pro­fesorul comunist Mihai Neculce, ve­nit aici cu misiune specială. ... Vii proteste au fost exprimate, în toamna anului 1943, faţă de­ în­scenarea, la Sibiu, a procesului in­tentat unui mare număr de patrioţi, membri ai organizaţiei comuniste lo­cale, utecişti, membri ai Uniunii pa­trioţilor şi ai altor organizaţii demo­cratice. Printre cei judecaţi şi con­damnaţi prin sentinţa judecătorească d­in decembrie 1943 se aflau mulţi fruntaşi din localitate ai mişcării an­tihitleriste, antidictatoriale. „Departe de a-i intimida — era nevoită să constate însăşi Siguranţa în zilele ur­mătoare încheierii procesului — sen­tinţa Curţii Marţiale i-a îndîrjit şi mai mult împotriva actualului sistem de guvernare. Părerea generală este că, condamnaţii nu vor trebui să exe­cute pedepsele aplicate deoarece în scurtă vreme vor urma schimbările fundamentale favorabile muncitori­mii“. ... In zilele lui august 1944 în­­ care, răspunzînd chemărilor înflăcărate ale P.C.R., întregul nostru popor a luat parte la înfăptuirea insurecţiei ar­mate antifasciste, la Sibiu, Mediaş, Copşa Mică, Dumbrăveni, Cisnădie, în celelalte centre urbane şi rurale ale judeţului s-au înregistrat o serie de acţiuni prin care populaţia locală a ţinut să-şi exprime solidaritatea şi participarea directă la înfăptuirea marelui act al eliberării patriei de sub jugul fascist. Victoria insurecţiei armate din au­gust 1944, organizată şi condusă de P C.R., a deschis calea unei epoci de profundă înnoire a ţării, de feri­cire şi bunăstare. Oamenii muncii d­in judeţul Sibiu, prin acţiunile lor, des­făşurate sub îndrumarea şi conduce­rea comuniştilor, şi-au adus contri­buţia la această luptă eroică şi grea pentru înlăturarea exploatării şi con­struirea unei vieţi noi, prospere, pentru pace şi un viitor luminos al patriei. In momentele în care întregul po­por întîmpină cea de-a 50-a aniver­sare a creării Partidului Comunist Român cu noi şi prestigioase succese în opera de făurire a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate în pa­tria noastră, oamenii muncii din o­­raşul Sibiu, din judeţul care-i poar­tă numele — români, germani, ma­ghiari şi de alte naţionalităţi — aduc cu toată dăruirea, cu tot entuziasmul contribuţia lor eficientă la împlinirea idealurilor nobile socialiste şi comu­niste, către care locuitorii întregii ţări se avîntă cu încredere. Oamenii muncii de pe aceste me­leaguri pot fi mîndri că umăr la umăr cu toată ţara, au contribuit şi ei la clădirea edificiului luminos al socialismului în România, că sub con­ducerea comuniştilor au participat şi ei, cu toată dăruirea, la crearea con­diţiilor şi la înfăptuirile revoluţionare ale căror consecinţe binefăcătoare pentru întreaga noastră naţiune le simţim din plin astăzi. Tribuna Sibiului Realizări în fer­mele LA.S. Sibiu Hotărîţi să-şi realizeze în mod exemplar sarcinile de producţie pe acest an, lucrătorii şi specia­liştii din fermele I.A.S. Sibiu desfăşoară o activitate prodi­gioasă în toate sectoarele. Or­ganizarea judicioasă a muncii, folosirea integrală a capacităţi­lor productive se materializează zilnic în rezultate remarcabile. • In sectorul vegetal consem­năm încheierea însămînţării cul­turilor din prima epocă, inclu­siv a cartofilor de toamnă. De remarcat că în actualul sezon, date fiind condiţiile deosebit de favorabile, lucrările agricole s-au desfăşurat la un înalt ni­vel agrotehnic, condiţie hotărî­­toare în realizarea de producţii sporite. S-au însămînţat cu ma­zăre — 180 ha, grîu furajer de primăvară — 60 ha, ovăz — 170 ha, plante perene noi — 368 ha, rădăcinoase pentru furaj — 200 ha, plante anuale pentru masă verde — 160 ha, cartofi de va­ră — 200 ha şi cartofi de toam­nă 275 ha. • Pomicultorii depun şi ei e­­­fon­turii susţinute în vederea a­­sigurării unei baze solide pro­ducţiei de fructe. La ferma „Va­lea Hambei“, condusă de ing. Maria David s-au încheiat stro­pitul II şi tăierile de rărire şi fructificare. Totodată, pe mai bine de 40 ha .au fost adminis­trate 800 tone îngrăşăminte or­ganice iar pe întreaga suprafaţă de livadă pe rod de 208 ha, ci­te 500 kg superfosfat, 290 kg sare potasică şi 300 kg azotat de amoniu la hectar. • Şi lucrătorii din fermele specializate pe producţia de lap­te au obţinut rezultate bune în primul trimestru. Ingrijitorii­­mulgători de la ferma „Cisnă­­die-gară", şef fermă ing. Ioan Teodosescu au realizat o pro­ducţie medie de 9,5 litri lapte de la fiecare din cele 300 vaci Pintzgau furajate. Recordul în această direcţie este deţinut în­să de ferma „Viile Sibiului“, condusă de ing. Neagoş Radu cu o producţie zilnică de 20 li­tri lapte de la fiecare vacă fu­rajată. In primele 3 luni ale li­nului lucrătorii din această fer­mă au livrat peste plan 98 hl lapte. • O altă fermă ale cărei re­zultate o situează în primele rînduri în întrecerea socialistă este cea de porcine, condusă­­de , medicul veterinar Ioani Mărgi­­neanu. Pînă la finele lunii mar­tie de la această fermă s-au li­vrat în plus 19 tone carne de porc şi 107 scrofiţe de prăsilă. Curier Juridic VICTORIA GRIP — Sibiu, str. Papiu Ilarian 8. La dezbaterea suc­cesorală care are loc la Notariatul de stat nu veţi introduce în masa succesorală obiectele de care amin­tiţi, dacă acestea au fost dobîndite din contribuţia personală a dv. In cazul cînd ceilalţi succesori cu vo­­caţiune la succesiune vor pretinde cuprinderea şi a acestor obiecte în masa succesorală, atunci va trebui să faceţi dovada în faţa instanţei cu orice mijloace de probă, că a­­cestea au fost procurate cu banii proveniţi din vînzarea bunurilor personale. GHEORGHE BARBU — Mediaş. In situaţia cînd dv. vi s-a desfăcut contractul de muncă conform art. 18 din Codul muncii, după reînca­drare veţi beneficia de concediul de odihnă cu durată în funcţie de vechimea totală ce aveţi în muncă, în situaţia expusă în scrisoare, a­­vînd vechime în muncă 21 ani, pri­mul concediu vi se acordă după o vechime de 11 luni, deci după 1 a­­prilie 1971, cînd la concediul pe anul calendaristic curent, de 24 zile, vi se acordă și cota pentru lunile anului 1970 (1 mai — 21 de­cembrie 1970), deci total 42 zile lucrătoare. 102VN STANCU — Satul Ruși nr. 271, comuna Slimnic. Art. 61 din Codul muncii prevede că angajații au dreptul la un repaus fără în­trerupere pe cel puțin 24 ore , în general zi de repaus saptămî­­nal este duminica. Orele de mun­că prestate de salariați în zilele de repaus săptămînal se vor com­pensa cu timp liber corespunzător­­ în cursul următoarelor două săp­­tămîni, iar în cazul când acest lu­cru nu este posibil şi salariatul consimte se vor retribui conform art. 391 din Codul muncii cu un spor egal cu salariul tarifar. IOAN FABIAN — Sibiu. Perioa­da cît aţi fost scos din, producţie şi aţi îndeplinit funcţia de pre­şedinte de stat şi după care v-aţi reîntors la vechiul loc de muncă se consideră vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate. I. B. Sibiu — Ministerul Muncii — departamentul salarizării cu nr. 20 444/971 precizează că absolvenţii institutelor de învăţămînt superior, în primul şi al doilea an de acti­vitate, sunt salariaţi cu salariile prevăzute în nomenclatoarele cu funcţii pentru aceste perioade de activitate, în care nu se include timpul cât unii absolvenţi au efec­tuat stagiul militar, au­ fost în con­cedii pentru incapacitate de muncă mai mari de 30 de zile, sau au a­­vut concedii de maternitate. Deci se cere să fie activitate efectivă în producţie, de la încadrare, după absolvirea studiilor superioare. CAIUS CONSTANTIN­ESC­U consilier juridic Pe una din străzile cartierului Terezian din Sibiu Foto: FRED M­SS Plantatul cartofilor (Urmare din pag. I) hotarul „Capul ogrăzii" . pnde. iptr. preună cu şefii de echipe, repatri­au sarcinile de producţie pe echipe. Oamenii sînt hotărîţi să realizeze în acest an producţii bune de cartofi. :R. Aurel Gavrilă, preşedintele C.A.P. Scoreiu. Azi am început plan­tatul cartofilor la Sărata, în hota­rul „In Mierea", acţiune în care sînt antrenaţi cca 40 oameni şi aici, la Scoreiu, unde sînt cca 20 de coope­ratori. Consiliul de conducere, în şe­dinţa sa de lucru din 5 IV a.c. a ho­­tărit să ia toate măsurile pentru ca plantatul cartofilor de toamnă pe în­treaga suprafaţă planificată, de 100 ha., să se încheie pînă la data de 20 IV a.c. Vom realiza o viteză zil­nică de 8—10 ha, aşa că avem toa­te condiţiile pentru a ne îndeplini angajamentul. Am repartizat sarcini­le pe membrii consiliului de condu­cere. Toate condiţiile sunt favora­bile în acest an pentru obţinerea u­­nor producţii de cartofi foarte bu­ne. Am amplasat cultura pe terenu­rile cele mai fertile, pregătim patul germinan­t ca la carte, vom asigura o densitate optimă culturii. Ne mai lipseşte din magazie 40 tone mate­rial semincer, cantitate pe care a­­cum o ridicăm din gara Arpaşu de Jos. Dacă şi tractoarele ar merge bine —­ şi cred că vor merge — noi sîntem siguri că şi Scoreiul în acest an va obţine rezultate bune la cul­tura cartofilor de toamnă. După cum uşor s-a putut constata, pregătirile intense, buna organizare a muncii încep să dea roade. Coo­peratorii din zona Văii Oltului — şi nu numai cei de aici — sunt hotă­­rîţi ca în această primăvară să exe­cute numai lucrări de bună calitate, pentru a pune baze temeinice obţi­nerii unor producţii agricole la ni­velul actualelor cerinţe sociale. Mai rămine doar un aspect al... tehnologiei de lucru: în toate cele trei unităţi vizitate se lucra — sau se preconiza să se lucreze — ma­nual la plantatul cartofilor. Cu­­noaştend bine specificul local al a­­cestei zone, mai ales în privinţa cul­turii cartofilor: inexistenţa unor cantităţi „industriale“ de îngrăşă­minte naturale determină aplicarea la cuib a acestui material indispen­sabil realizării unor producţii mari de cartofi. Or, în condiţiile acestei metode de fertilizare a terenului es­te improprie plantarea mecanizată a cartofilor. Bineînţeles, consiliile de conducere, specialiştii din aceste unităţi sunt singuri în măsură să stabilească tehnologiile de lucru ale culturilor. Dar, la întrebările noas­tre insistente asupra cauzelor ce au determinat orientarea acestor orga­nisme către plantarea manuală a cartofilor, interlocutorii noştri nu ne-au convins în argumentare. Con­siderăm că, de exemplu, la Porum­­bacu de Jos, unde de altfel îngrăşă­­mintele naturale au fost aplicate prin împrăştiere înaintea efectuării arăturii, forţa de muncă putea fi fo­losită la alte acţiuni de mare im­portanţă pentru economia unităţii, iar plantatul cartofilor să fie exe­cutat mecanizat. Asupra acestor probleme de folosire cu maximum de randament a forţei de muncă, pentru sporirea valorii normei con­venţionale şi nu pentru mărirea nu­mărului de norme convenţionale re­alizate în toate sectoarele de activi­tate — va trebui să reflecteze mai mult consiliile de conducere, pentru ca, într-adevăr, şi pe Valea Oltului să se extindă tehnologiile avansate de lucru în cultura cartofului, bine­înţeles, avîndu-se în vedere în pri­mul rind obţinerea unor producţii cît mai mari, deziderat major ce poate fi atins numai prin asigurarea unei densități optime la această cul­tură. # 11 NORMAREA-pîrghie de micșo­rare a consumurilor (Urmare din pag. I) nul pe schimb, cu o calificare co­respunzătoare care să stabilească modul cum se debitează materia­lele, pe baza unui plan de croi o­­perativ, pentru ca deșeurile rezul­tate să fie cît mai mici. Totuși, măsura nu ni­ se pare întru totul suficientă. Considerăm necesar a se acţiona şi în direcţia circulaţiei unor documente de evidenţă. Bu­năoară trebuie să existe , aşa după cum arăta şi tehnologul şef, o­ magazie de deşeuri recuperabile unde să se înregistreze toate can­tităţile rezultate. O dată luate în evidenţă acestea ar putea fi avu­te în vedere pe viitor, cînd se sta­bileşte cantitatea de material ne­cesară secţiei, ar determina noi căutări pentru micşorarea în conti­nuare a consumurilor de materiale. Tot cu ocazia analizei întreprinse a reieşit un alt fapt, insuficienta — sau mai bine-zis — neutilizarea sistemului de stimulente materiale pentru economii realizate faţă de normele de consum. Deşi încă din prima jumătate a anului trecut s-a reglementat recompensarea mun­citorilor şi a personalului de con­ducere din secţii cu pînă la 50 la­­sută din valoarea economiilor rea­lizate, pînă acum nu s-a plătit nimic. Conducerea uzinei aşteaptă nu ştim ce instrucţiuni de aplicare a legii... Iată deci cum sunt înţele­se măsurile luate de conducerea de partid şi de stat pentru cointe­resare şi stimulare a oamenilor muncii de a economisi resursele materiale. Indiferent de argumen­te, indiferent de rezultate, dincolo de aspectele menţionate reiese clar că la uzina „Automecanica“ Mediaş există încă suficiente rezerve de economisire a materialelor. Aştep­tăm ca în curînd toate căile posi­bile să-şi găsească concretețea. ■■ I Vlăstare din I » * teiul lui I Eminescu — S transplantare lin „Subarini“! î Azi, cu începere de la ora­­ 13:00, pe esplanada Eminescu din­­ parcul sibian Subarini van avea 5 ioc o festivitate pionierească­­ prilejuită de plantarea a doi pu­­­ie­ţi de tei la statuia poetului. • Aduse special de la Iași, viăsla­■ rele din trunchiul legendarului i lei al lui Eminescu care vor fi­­ transplantate in pămintul sibian, ■ capătă sensul simbolic al proli­­­­ferării geniului poetic românesc,­­ omagiu pios al reintegrării lui­­ Eminescu in circuitul cosmic al î naturii patriei.­­ Festivitatea este organizată de ■ Consiliul municipal Sibiu al or­­­­ganizației pionierilor. Pagina 3 ­ Probleme ale tineretului ■■j în dezbatere ■ In cadrul acţiunilor cultural­– educative ce se organizează in­­ această perioadă de către Comi­■ telul municipal Mediaş al U.T.C. , se înscrie şi masa rotundă inti­­­­tulată „Cine sunt absolvenţii ai a­nului 1970“, care va avea loc azi, ■ 1 aprilie, ora 19,00 la Clubul ti­­­­neretului. Vor participa secre­­­tarii U.T.C., responsabilii comi­­­siilor cu problemele profesionale­­ şi sociale ale tineretului, cond­u­­­­cători de întreprinderi, maiştri , din cadrul întreprinderilor care­­ au primit în 1970 absolvenţi ai­­ şcolilor profesionale.­ ­ E. SANDU

Next