Tribuna Sibiului, mai 1971 (Anul 4, nr. 991-1016)

1971-05-23 / nr. 1010

"RO" ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV, nr. 1010! Duminică, 23 mai 19714 pagini 30 bani ■ t ■ Din zori şi pînă-n noapte­­la întreţinerea culturilor! Timpul favorabil creşterii şi dezvoltării plantelor de cultură înregistrat în­ această perioadă în judeţul nostru a determinat şi o veritabilă „explozie“ a bu­ruienilor, fenomen ce poate pune în pericol realizarea unor pro­ducţii agricole la nivelul posibi­lităţilor existente în marea majo­ritate a unităţilor. Deşi pericolul îmburuienării nu este iminent, considerăm că este necesar să atragem atenţia asupra impor­tanţei executării praşilelor AZI şi nu MIM­E, pentru a se asi­gura încă de pe acum condiţiile cele mai favorabile îndeplinirii şi depăşirii indicatorilor de pro­ducţie planificaţi la toate cul­turile. „Niciodată n-am avut efoituri atît de frumoase ca în acest an, afirmă inginerul şef Virgil Şur­­tea, de la C.A.P. Moşna. Consi­der că, practic, cultura de cartofi este încheiată, ceea ce ne per­mite să sperăm că în acest an­­ vom realiza nu 14 000 kg la hec­tar, cît ne-am planificat, ci 16— 17 tone. Praşila I la această cultură s-a terminat pe întreaga suprafaţă, de 105 ha, lucrarea a fost executată excelent, aşa că sunt toate condiţiile pentru ca producţia de 5 200 kg pe care am înregistrat-o în 1970 să rămînă doar o amintire. La sfecla de zahăr praşila a­e fost terminată pe întreaga su­prafaţă de 90 ha, iar răritul pa 30 ha. Am intrat cu toate for­ţele la praşila porumbului pen­tru boabe, la praşila a II-a la cartofi, la praşila a II-a la vie. In acest an ne-am planificat o producţie de 2 300 kg boabe de porumb la ha. Cred că vom ob­ţine uşor însă 2 500 kg, pentru că oamenii noştri ştiu ce-nseam­­nă o praşilă făcută la timp: 500 kg/ha“. Este imposibil acum să numeri oamenii prezenţi pe cîmpurile Moşne. Rămînem la cifra indi­cată de inginerul şef: peste 700 la ACESTE ZILE PE OGO de oameni vin zilnic la lucru, din zori şi pînă-n noapte cern pămîntul cu sapele, pentru dis­trugerea , buruienilor, pentru a deschide „ferestrele pămîntului* şi a face cale liberă belşugului. Aceeaşi muncă, aceleaşi proble­me se pot întîlni şi la Şeica Ma­re. Bineînţeles, cu unele mici „retuşări“. Inginerul şef Aurel Petrişor ne relatează că şi aici acordul glo­bal a influenţat în bine partici­parea oamenilor­­ la lucru. Efor­turile cooperatorilor şi ale me­canizatorilor s-au concretizat în erbicidarea griului și orzului pe 210 ha, a porumbului siloz pe 40 ha, în executarea prașîlei ma­\\\\\\\V\\\\\\\\\\VVA\k\\\\\\\\\\\\\V\\\\W»(WTO^^ m­ale la porumbul pentru boabe pe 62 ha, la cartofi de vară pe 15 ha, la cartofi de toamnă pe 25 ha. Se pare însă că la Șeica Mare nu sunt folosite din plin toate zilele prielnice lucrului în cîmp. Aşa, de exemplu, în ziua de 19 mai la întreţinerea culturilor erau mobilizaţi doar 120 de coo­peratori, în timp ce mai mult de 200 erau prezenţi la... tîrgul de vite. Specialistul unităţii afirmă că „nu există pericol de îmbu­­ruienare la nici o cultură". Con­siderăm că inginerul şef este cel mai competent să aprecieze sta­rea de vegetaţie a culturilor. Insă în hotarul „Hedel“ porum­bul pentru boabe nu se prezintă chiar excelent, pe unele porţiuni de teren buruiana tinde să su­foce plantele, iar sfecla de zahăr pe unele tarlale cere de urgenţă praşila a 11-a. Or, necesitatea prevenirii oricărui fel de sur­prize impune o mobilizare a tu­turor forţelor la executarea lu­crărilor de întreţinere, de care depinde în cel mai înalt grad obţinerea unor producţii cît mai bune. Fără a minimaliza nici un moment hotărîrea oamenilor din Şeica Mare de a munci exemplar în acest an, atragem atenţia că este de datoria­ consiliului da conducere, a specialiştilor, a şe­filor de ferme să, acţioneze efi­cient pentru materializarea aces­tei hotărîri. GH. VALEANU Se impun măsuri susţinute pentru realizarea planului pe luna mai Din datele centralizate la Direcţia judeţeană de statistică rezultă că în­­tr-o serie de unităţi industriale rit­mul de muncă a fost mult diminuat. Aceasta a făcut ca producţia marfă la nivelul judeţului, din planul lunii mai, să se realizeze în primele două decade doar în proporţie de 58,3 la sută. In municipiul Sibiu situaţia este şi mai îngrijorătoare. S-a realizat doar 55,9 la sută din planul produc­ţiei marfă. După cum spuneam, un număr în­semnat de întreprinderi se prezintă cu nerealizări şi mai mari. Este vorba de: „Independenţa“ (50 la sută), I.R.U.M. (43,1 la sută), Uzina de piese auto (54,5), Industria laptelui (51,2), Antrepozitul frigorific (23), Industria cărnii (50,4), AMET (27,2), MACO (51,9), din Sibiu, Fabrica de şuruburi (51,4), „Emailul roşu“ (51,2), din Me­­diaş, „Sticla“ Avrig (50,8), Uzina me­canică Mîrşa (54) şi altele. Ca urmare s-au înregistrat şi o serie de restanţe la planul pe principalele sortimente, printre care: 46 autobasculante, 372 remorci basculante, 867 000 cărămizi şi blocuri ceramice, 16 067 hl lapte şi produse lactate, cît şi 86 000 cără­mizi şi mobilă In valoare de 1 182 000 lei la unităţile de industrie locală. In cea mai mare parte cauzele a­­duse în justificarea nerealizărilor ţin de neasigurarea bazei materiale, de­fecţiuni mecanice Ia utilaje, atacarea cu intimere a anumitor comenzi, lipsa forţei de muncă calificată etc. Toate aceste neajunsuri pot fi înlă­turate. Este nevoie doar de o mobili­zare a compartimentelor care con­cură la buna aprovizionare a între­prinderilor (în special în sectorul construcţiilor de maşini, unde reali­zările decadale sunt foarte reduse), de rezolvarea cu operativitate a proble­melor ridicate de planul de colabo­­rări. La fabrica „Record" vor trebui să se înlăture cît mai urgent dereglă­rile în funcţionarea utilajelor. In ceea ce priveşte lipsa de tîmplari, invocată de conducerea AMET Sibiu, cre­dem că este cazul să se găsească, In sfîrşit, o soluţie. De aproape un an, în fiecare raportare decadală este tre­cută şi această cauză. In această pe­rioadă puteau fi calificaţi un număr suficient de muncitori. A rămas pentru ultima decadă a acestei luni un volum mare de pro­ducţie de realizat. Pentru a preîntîm­­pina situaţia de a nu se realiza sar­cina de plan la nivelul judeţului, cît şi pe fiecare întreprindere în parte, colectivele de muncă vor trebui să depună eforturi susţinute, să mobili­zeze toate rezervele existente. C. D. Toţi iluzioniştii, scamatorii, care nu fac decit să dispară nişte mărunte obiecte, rămîn simpli diletanţi dacă îi compa­răm cu unii lucrători de la I.C.I.L. Sibiana, care au făcut să dispară mai multe tone de brîn­­ză. Cantitatea respectivă a fost dată în două „felii“, fiecare a­­vînd istoria ei. Susţinerea celor afirmate mai sus se poate face cu cîteva detalii, simple ca în­treaga taaşinaţiune ce s-a folosit în afacerea respectivă. Iată da­tele! Ion Ţurcanu, şef de depozit la sectorul II Orlat, este găsit cu un minus în gestiune de peste 200 000 lei. Trebuie să predea gestiunea. Pentru aceasta, bine­înţeles, se alcătuieşte o comisie competentă şi astfel începe ope­raţia de predare-primire. Totul decurge normal, pînă în momen­tul în care comisia descoperă un plus de vreo 4 000 kg brînză. Aceasta este prima mare felie... Apoi, pe parcurs, se mai constată că o altă cantitate de brînză — 6 842 kg — s-a stricat şi nu mai poate fi folosită la nimic. Apare, astfel, a doua mare felie de brîn­ză, care va fi pusă într-un cir­­cuit foarte ciudat, ca şi prima, de i. Dar ce se întîmplă între timp? Ion Ţurcanu ia o notă de tran­sfer pe care era trecută deja o cantitate de brînză şi mai adau­gă... 4181 kg brînză. Comisia, însă, şi-a dat seama de „inge­niozitatea“ lui Ţurcanu şi a fă­cut anularea cuvenită. „De ce, domnilor? — a vrut să pară a­­fectat Ţurcanu. Mi-am adus a­­minte că am primit această brînză mai de mult, dar nu mai ştiu ce am făcut cu actul de transfer“. Pur şi simplu, a uitat... Aşa să fie? Iată ce declară Vasile Cobrescu preşedintele co­misiei: „S-a hotărît ca orice in­trare sau ieşire de marfă să nu se facă decit în prezenţa comi­siei şi a celor doi gestionari — predător şi primitor“. Şi totuşi... Nu se găseşte bo­nul şi pace. Brînză venise de la Sibiu. Se fac, deci, cercetări la locul de unde se expediase. Nu se găseşte nici un act din care să rezulte că a plecat cantitatea respectivă. Miliţia economică a municipiului, după mai multe investigaţii, stabileşte că, într-a­devăr, cele 4141 kg de brîni­­fuseseră înregistrate la ieşir Apoi, toate cele trei exemplare ale bonului au dispărut. Dove­zile de care dispunea miliţia nu erau neglijabile. Aşa că iată-l pe Nicolae Stoian — cel care ştia de expedierea brînzei, venind după un amar de vreme: „Uite, dom’le, l-am găsit“. Evrika! — a zîmbit căpitanul de miliţie loan Mirea, care efectua cerce­tările. Şi avea de ce să zîm­­bească. Originalul se afla nerupt, la cotorul bonierului, care fusese m­­enţionat ascuns. Argumentul lu Stoian că nu-l observase în­­tn coperţile bonierului — deşi era singurul bon aflat acolo, şi (mai ales) către mijloc — nu era decît un argument pueril. Ba mai mult, buzunarul lui Stoian ştia şi de al doilea exemplar. La contabilitate se ridicase din u­­merii „Nu ştiu nimic*. Toţi re­petau aceeaşi formulă, pe care parcă ar fi învăţat-o anume. De altfel am­ mai reţinut şi o altă faţă a problemei. Ce în­seamnă pentru respectivii 4 000 kg? Mai nimic... Aşa cum un fumător mofturos şi-ar arunca ţigara neconsumată sau cum ţi-ai schimba batista... „Foarte ciu­dat — ne spunea căpitanul Mi­rea I-am întrebat pe cei anche­taţi cam ce înseamnă 4 000 kg brînză. Nimic — mi s-a spus. E o cantitate neglijabilă, care, la cantităţile industriale de brînză ce se produc poate să rezulte dintr-o însemnată adăugare de... apă sau în alt mod“. Cam acestea despre una din „feliile“ de brînză. Povestea cu cea de-a doua sună altfel, desi­gur, şi dispoziţiile ce s-au dat şi executat nu înseamnă decît... (Continuare în pag a II-a) MARIN NIŢA C­um poate să dispară un vagon de brînză...? - ANCHETA Efectuarea praşilelor mecanice şi manuale la porumbul pentru boabe este o preocupare de bază pentru oamenii muncii din agri­cultură în acest sezon. în foto­grafie, mecanizatorii Constantin Coţofan şi Ion Buia, de la C.A.P. Şoroştin, execută praşila I mecanică la porumbul pentru boabe în hotarul „Laburile lungi“, realizînd împreună o viteză zilnică de 35 ha Vizita unei delegaţii de partid şi guvernamentale condusă de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU d­in Republica Populară Mongolă l­a invitaţia Comitetului Central partid şi guvernamentală a Repu­­siliului de Stat, va fac© o vizită al Partidului Popular Revoluţionar blîdiî Socialîste România, condusă oficială de prietenie în Republica *­« * ■ *■»—» *«■»"»« ^AnuNiA,uMrS: "f** * *■»“ Populare Mongole, o delegaţie de munist Român, preşedintele Cou­­mătate a lunii iunie a. c. La şantierul de construcţii din Mediaş Mai mult interes pentru introdu­cerea acordului global! Multiplele avantaje ale sistemului de retribuire a muncii prin noua for­mulă de salarizare în acord global — pe de o parte scurtarea termene­lor de execuţie a lucrărilor, reduce­rea cheltuielilor, ridicarea calităţii obiectivelor, părţilor de obiective şi a lucrărilor de specialitate construite, iar pe de altă parte creşterea coin­teresării formaţiilor de lucru şi mai buna stabilire a cadrelor pe şan­tier­e au constituit un mijloc de mobilizare a constructorilor de pe toate şantierele de construcţii. Analiza în detaliu a modului în care comitetul de partid, organiza­ţiile de bază, conducerea şantierului, şefii de lot, maiştrii şi tehnicienii Şantierului de construcţii Mediaş s-au străduit să aplice acordul global, a rezultatelor obţinute, a măsurilor ce se impun în continuare­ în acest do­meniu, au scos însă în relief atît părţile bune cît şi lipsurile existente pe cele cinci loturi de construcţii din municipiu. Faptul că pe întregul an 1970 acordul global s-a aplicat doar la 25 la sută din volumul total al lucrărilor executate a dat de gîn­dit comitetului de partid, conducerii şantierului, care acţionînd prompt, prin măsuri politice şi tehnico-o­rga­­nizatorice, aveau să înregistreze în scurt timp, respectiv la sfîrşitul tri­mestrului, un salt cifrat la 53 pro­cente de muncă în acord global Modest, dar deosebit de edificator pentru a demonstra că se poate şi mai mult. Acest lucru iese în evi­denţă la fiecare punct de lucru şi lot, luat în parte, cît şi pe întregul şantier în ansamblu. Incontestabil, dacă unele formaţii de lucru nu ar fi dus lipsa unor ma­teriale de construcţii ca fîşii prefa­bricate, cărămizi, fitingărie pentru in­stalaţii etc., iar întocmirea documen­taţiilor nu ar fi constituit o frînă pentru executanţi, volumul şi numă­rul lucrărilor executate în acord glo­bal puteau fi mult superioare. Dar nu-i mai puţin adevărat că, chiar acolo unde au fost condiţii, nu a existat o preocupare suficientă pen­tru introducerea sistemului. Acest lucru s-a reflectat în rezultatele ob­ţinute pînă în prezent. Iată, de exemplu, că în timp ce lotul III, condus de tehnicianul Gheorghe Ră­­doi, reuşeşte în mod pozitiv să exe­cute 11 obiective în acord global, reprezentînd 70 la sută din volumul lucrărilor, pe celelalte loturi de con­strucţii situaţia este invers propor­ţională cu posibilităţile existente. La lotul II, condus de inginerul Vasile Andron, se realizează în acord glo­bal doar patru obiective, respectiv 35 la sută din volumul lucrărilor, la lotul de la Agnita, condus de tehni­cianul Wilhelm Thellmann, 3 obiec­tive, echivalente cu 40 la sută din totalul lucrărilor, la lotul I, 8 obiec­tive, respectiv 43 la sută din inves­tiți. Evident, se pune întrebarea: fiind vorba de subunităţi ale aceluiaşi şantier, cum se explică o situaţie atît de diferită? Concluzia ne-o oferă înseşi faptele, rezultatele. La lotul 1, maistrul Karl Schuller, cu sprijinul nemijlocit al biroului organizaţiei de bază a pro­cedat cu mult curaj la aplicarea a­­cordului global în construcţia blocu­rilor 19 şi 20, realizînd peste 80 la sută în acest sistem, ceea ce a faci­litat scurtarea cu 20 la sută a lucră­rilor de execuţie. De asemenea, in cadrul lotului III, la Copşa Mică, Dumbrăveni, Sibiu, maiştrii Arpad Egyed şi Andreas Durst se evident (Continual­e it.­­.­.a­q­u­a) V. BOTOC încheierea Zilelor medicale ale Sibiului“ Ieri în amiază, în sala din Casa albastră a Muzeului Brukenthal din Sibiu, a avut loc închiderea mani­festării medical-ştiinţifice „Zilele me­dicale ale Sibiului". Două zile la rînd, municipiul ■ Sibiu a fost gazda unor comunicări ştiinţifice de va­loare, in care medici sibieni, cadre didactice de valoare din centrele universitare şi alţi medici din dife­rite oraşe ale ţării au rezumat rezul­tatele unor cercetări prestigioase, alese dintr-o problematică prioritară a domeniului de asistenţă sanitară. Tematica abordată a fost de o strin­gentă actualitate — problemele bo­lilor cronice degenerative, a ocro­tirii mamei şi copilului. Din discu­ţiile pe care le-am avut cu persona­lităţi de seamă ale medicinei româ­neşti — profesorul dr. doc. Octavian Fodor, rectorul Institutului de medi­cină şi farmacie din Cluj, profesorul dr. doc. Dan Alessandrescu, prof. dr. doc. Teodor Ilea, prof. dr. doc. Ti­­beriu Spîrchez şi cu alţi invitaţi la „Zilele medicale ale Sibiului" din acest an — a reieşit cu pregnanţă în evidenţă aprecierea nivelului şi a importanţei comunicărilor prezentate, precizarea că a doua „ediţie" a „Zi­lelor medicale ale Sibiului", prin fe­lul cum a fost organizată, prin va­loarea ştiinţifică a comunicărilor, prin participare, s-a ridicat la un nivel superior faţă de prima ediţie. Este acesta un semn bun, o confirmare a valorii cadrelor medicale sibiene, a activităţii lor bogate de cercetare ştiinţifică, a strădaniei pe care o depun, zi de zi, în lupta împotriva durerii. Participanţii la „Zilele medicale ale Sibiului" au adoptat în încheiere o telegramă adresată Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, din care cităm: „Reunite în tradiţionalele „Zile medicale ale Sibiului", cadrele medico-sanitare din judeţul Sibiu îşi exprimă şi cu acest prilej înalta preţuire şi recunoştinţa fierbinte faţă de Partidul Comunist Român. ...Cu această ocazie ne exprimăm încă o dată ataşamentul deplin faţă de politica profund umanistă a parti­dului, închinată progresului, civiliza­ţiei şi culturii, bunăstării întregului popor, în cadrul căreia ocrotirea să­nătăţii, asigurarea unei dezvoltări armonioase, menţinerea şi dezvolta­rea capacităţii de muncă a oameni­lor a ocupat întotdeauna un loc de frunte... Aducând prinosul nostru de recu­noştinţă şi dragoste fierbinte partidu­lui, Comitetului Central, vă asigu­răm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom fundamenta în­treaga noastră activitate pe sporirea continuă a competenţei profesionale, pe dragostea de oameni, pe pasiunea creatoare şi optimismul ce se degajă din prezentul şi viitorul nostru so­cialist; vom face totul pentru a spori partea noastră de contribuţie la creş­terea prestigiului ştiinţei medicale româneşti, la dezvoltarea multilate­rală şi afirmarea viguroasă a po­porului nostru în rândul popoarelor înaintate ale lumii contemporane". ALEXANDRU GRAD SSiSăg&S fV ' ' V' 9' T* 2 Citiți în pag­inp iSIS Mal ■untm .!y.v.4 y.y.4 vXvX;X­\sy,± vX' •• \v. y\V mmmmmm "! 17In partea de est a Sibiului Preludiul unor mari premiere industriale Călătorul care părăseşte Sibiul pe drumul care duce spre Agni­ta, are în faţă priveliştea unui impresionant şantier, vestind noile premiere industriale ale cincinalului Este vorba despre noua zonă industrială de pe ca­lea Nocrichului care va deveni, în perspectiva anilor următori, cea mai mare din oraşul de pe Cibin. Actualitatea este marcată aici de un nou eveniment important: un colectiv al şantierului 505 a început zilele acestea construcţia secţiei de elemente hidropneu­­matice, prevăzută în cadrul noii etape de dezvoltare pe care o cunoaşte binecunoscuta uzină „Balanţa". O hală­­monobloc cu o suprafaţă însumînd cca 10 000 mp, o turnătorie de precizie, depozite şi alte dotări anexe vor alcătui această secţie, de dimen­siunile unei adevărate fabrici, care va fi capabilă, potrivit pro­iectelor întocmite la I.P.C.M. Bucureşti, să realizeze o produc­ţie de două ori mai mare decît cea a actualelor capacităţi ale uzinei „Balanţa“. Ea va fi pusă în funcţiune la mijlocul anului 1973, urmind ca în final să asi­gure anual aproape 2 000 tone de elemente pneumatice, atît pentru export, cît şi pentru echiparea diferitelor tipuri de maşini-unelte fabricate de industria româneas­că constructoare de maşini. Peste drum se conturează sche­letul de rezistenţă al câtorva dintre principalele obiective me­nite să asigure dublarea produc­ţiei uzinei „Independenţa“ în ac­tualul cincinal. Este vorba despre uriaşa hală de utilaj complex, turnătoria de fontă, oţel şi nefe­roase, cuprinzînd şi o hală pen­tru materiale de fuziune, o bază de nisipuri, o curăţătorie de fontă şi un depozit de piese fi­nite, precum şi alte utilităţi (staţii de oxigen şi conexiuni, centrală de compresoare, hală de alica­­re-pasivizare, depozite în esta­cade descoperite, reţea de dru­muri şi căi ferate). Prima punere în funcţiune se va consemna aici la sfîrşitul lui 1972, urmînd ca (Continuare în pag. a II-a) V. F. I TELEX • PE GLOB* TELEX «PE GLOB­ ­ I I I II I I VI I IsL ■ SPECIALIŞTII CENTRULUI SPAŢIAL DE LA CAPE KENNE­DY au descoperit vineri o nouă defecţiune la dispozitivul de re­glare a consumului de combustibil al rachetei purtătoare a staţiei interplanetare „Mariner-9", pe care N.A.S.A. intenţionează să o lanseze în direcţia planetei Marte. Se speră totuşi ca „Mariner-9“ să poată îi lansat pînă la 6 iunie a.c. sau, în cel mai rău caz, pînă la 16 iunie a.c., data limită a actualei perioade favorabile pen­tru lansări în direcţia planetei Marte. ■ INCIDENTELE DIN CAPITALA IRLANDEI DE NORD au continuat in cursul nopţii de vineri spre sîmbătă. O patrulă a trupelor bri­tanice a fost atacată cu focuri de armă în cartierul în care predo­mină catolicii. Un soldat a fost omorît. ■ COSTUL VIEŢII DIN S.U.A. a înregistrat în luna aprilie ritmul cel mai înalt de creştere de la Începutul anului, a anunţat Minis­terul JMimcii al S.U.A. Deşi în medie costul vieţii a crescut cu 0,3 la sută, preţurile produselor alimentare şi articolelor de îmbră­căminte au atins un ritm de 0,9 la sută. Dacă ritmul de sporire a preţurilor la aceste mărfuri se va menţine şi In lunile viitoare la acelaşi nivel, creşterea pe Între­gul an va fi de 12 la sută. ■ PRIMUL MINISTRU TURC, Nihat Erim, chestionat din nou vineri seara de către ziarişti asu­pra soartei consulului israelian .E­phraim Elrom, răpit la începutul a­­cestei săptămîni, a precizat că joi seara ştia că diplomatul este în viață. „De atunci, a adăugat el, nu avem, ca şi dv. nici o noutate în ceea ce-l priveşte". Pe de altă parte, sefia sensu­­lului general al Israelului, care a mai lansat un apel răpitorilor în cursul zilei de miercuri, a difuzat vineri, prin agenţia „Anatolia“, un alt mesaj destinat autorilor răpirii.­­ POTRIVIT UNUI COMUNI­CAT al postului de radio Ankara, comandamentul stării de asediu din Istanbul a impus interdicţii de cir­culaţie, începind de sîmbătă seara ora 22,00 (G.M.T.), pînă duminică la ora 13,00. Măsura are menirea de a permite desfăşurarea unei vaste operaţiuni de cercetare în vederea găsirii consulului general al Is­raelului şi a răpitorilor săi. în perioada amintită, orice tra­fic feroviar, rutier şi maritim va fi oprit la porţile Istanbulului. Autorităţile au cerut proprietari­lor de hoteluri să prezinte liste cu persoanele găzduite. I %I * Is *­ I% I* IV IV I*

Next