Tribuna Sibiului, mai 1971 (Anul 4, nr. 991-1016)
1971-05-23 / nr. 1010
"RO" ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV, nr. 1010! Duminică, 23 mai 19714 pagini 30 bani ■ t ■ Din zori şi pînă-n noaptela întreţinerea culturilor! Timpul favorabil creşterii şi dezvoltării plantelor de cultură înregistrat în această perioadă în judeţul nostru a determinat şi o veritabilă „explozie“ a buruienilor, fenomen ce poate pune în pericol realizarea unor producţii agricole la nivelul posibilităţilor existente în marea majoritate a unităţilor. Deşi pericolul îmburuienării nu este iminent, considerăm că este necesar să atragem atenţia asupra importanţei executării praşilelor AZI şi nu MIME, pentru a se asigura încă de pe acum condiţiile cele mai favorabile îndeplinirii şi depăşirii indicatorilor de producţie planificaţi la toate culturile. „Niciodată n-am avut efoituri atît de frumoase ca în acest an, afirmă inginerul şef Virgil Şurtea, de la C.A.P. Moşna. Consider că, practic, cultura de cartofi este încheiată, ceea ce ne permite să sperăm că în acest an vom realiza nu 14 000 kg la hectar, cît ne-am planificat, ci 16— 17 tone. Praşila I la această cultură s-a terminat pe întreaga suprafaţă, de 105 ha, lucrarea a fost executată excelent, aşa că sunt toate condiţiile pentru ca producţia de 5 200 kg pe care am înregistrat-o în 1970 să rămînă doar o amintire. La sfecla de zahăr praşila ae fost terminată pe întreaga suprafaţă de 90 ha, iar răritul pa 30 ha. Am intrat cu toate forţele la praşila porumbului pentru boabe, la praşila a II-a la cartofi, la praşila a II-a la vie. In acest an ne-am planificat o producţie de 2 300 kg boabe de porumb la ha. Cred că vom obţine uşor însă 2 500 kg, pentru că oamenii noştri ştiu ce-nseamnă o praşilă făcută la timp: 500 kg/ha“. Este imposibil acum să numeri oamenii prezenţi pe cîmpurile Moşne. Rămînem la cifra indicată de inginerul şef: peste 700 la ACESTE ZILE PE OGO de oameni vin zilnic la lucru, din zori şi pînă-n noapte cern pămîntul cu sapele, pentru distrugerea , buruienilor, pentru a deschide „ferestrele pămîntului* şi a face cale liberă belşugului. Aceeaşi muncă, aceleaşi probleme se pot întîlni şi la Şeica Mare. Bineînţeles, cu unele mici „retuşări“. Inginerul şef Aurel Petrişor ne relatează că şi aici acordul global a influenţat în bine participarea oamenilor la lucru. Eforturile cooperatorilor şi ale mecanizatorilor s-au concretizat în erbicidarea griului și orzului pe 210 ha, a porumbului siloz pe 40 ha, în executarea prașîlei ma\\\\\\\V\\\\\\\\\\VVA\k\\\\\\\\\\\\\V\\\\W»(WTO^^ male la porumbul pentru boabe pe 62 ha, la cartofi de vară pe 15 ha, la cartofi de toamnă pe 25 ha. Se pare însă că la Șeica Mare nu sunt folosite din plin toate zilele prielnice lucrului în cîmp. Aşa, de exemplu, în ziua de 19 mai la întreţinerea culturilor erau mobilizaţi doar 120 de cooperatori, în timp ce mai mult de 200 erau prezenţi la... tîrgul de vite. Specialistul unităţii afirmă că „nu există pericol de îmburuienare la nici o cultură". Considerăm că inginerul şef este cel mai competent să aprecieze starea de vegetaţie a culturilor. Insă în hotarul „Hedel“ porumbul pentru boabe nu se prezintă chiar excelent, pe unele porţiuni de teren buruiana tinde să sufoce plantele, iar sfecla de zahăr pe unele tarlale cere de urgenţă praşila a 11-a. Or, necesitatea prevenirii oricărui fel de surprize impune o mobilizare a tuturor forţelor la executarea lucrărilor de întreţinere, de care depinde în cel mai înalt grad obţinerea unor producţii cît mai bune. Fără a minimaliza nici un moment hotărîrea oamenilor din Şeica Mare de a munci exemplar în acest an, atragem atenţia că este de datoria consiliului da conducere, a specialiştilor, a şefilor de ferme să, acţioneze eficient pentru materializarea acestei hotărîri. GH. VALEANU Se impun măsuri susţinute pentru realizarea planului pe luna mai Din datele centralizate la Direcţia judeţeană de statistică rezultă că într-o serie de unităţi industriale ritmul de muncă a fost mult diminuat. Aceasta a făcut ca producţia marfă la nivelul judeţului, din planul lunii mai, să se realizeze în primele două decade doar în proporţie de 58,3 la sută. In municipiul Sibiu situaţia este şi mai îngrijorătoare. S-a realizat doar 55,9 la sută din planul producţiei marfă. După cum spuneam, un număr însemnat de întreprinderi se prezintă cu nerealizări şi mai mari. Este vorba de: „Independenţa“ (50 la sută), I.R.U.M. (43,1 la sută), Uzina de piese auto (54,5), Industria laptelui (51,2), Antrepozitul frigorific (23), Industria cărnii (50,4), AMET (27,2), MACO (51,9), din Sibiu, Fabrica de şuruburi (51,4), „Emailul roşu“ (51,2), din Mediaş, „Sticla“ Avrig (50,8), Uzina mecanică Mîrşa (54) şi altele. Ca urmare s-au înregistrat şi o serie de restanţe la planul pe principalele sortimente, printre care: 46 autobasculante, 372 remorci basculante, 867 000 cărămizi şi blocuri ceramice, 16 067 hl lapte şi produse lactate, cît şi 86 000 cărămizi şi mobilă In valoare de 1 182 000 lei la unităţile de industrie locală. In cea mai mare parte cauzele aduse în justificarea nerealizărilor ţin de neasigurarea bazei materiale, defecţiuni mecanice Ia utilaje, atacarea cu intimere a anumitor comenzi, lipsa forţei de muncă calificată etc. Toate aceste neajunsuri pot fi înlăturate. Este nevoie doar de o mobilizare a compartimentelor care concură la buna aprovizionare a întreprinderilor (în special în sectorul construcţiilor de maşini, unde realizările decadale sunt foarte reduse), de rezolvarea cu operativitate a problemelor ridicate de planul de colaborări. La fabrica „Record" vor trebui să se înlăture cît mai urgent dereglările în funcţionarea utilajelor. In ceea ce priveşte lipsa de tîmplari, invocată de conducerea AMET Sibiu, credem că este cazul să se găsească, In sfîrşit, o soluţie. De aproape un an, în fiecare raportare decadală este trecută şi această cauză. In această perioadă puteau fi calificaţi un număr suficient de muncitori. A rămas pentru ultima decadă a acestei luni un volum mare de producţie de realizat. Pentru a preîntîmpina situaţia de a nu se realiza sarcina de plan la nivelul judeţului, cît şi pe fiecare întreprindere în parte, colectivele de muncă vor trebui să depună eforturi susţinute, să mobilizeze toate rezervele existente. C. D. Toţi iluzioniştii, scamatorii, care nu fac decit să dispară nişte mărunte obiecte, rămîn simpli diletanţi dacă îi comparăm cu unii lucrători de la I.C.I.L. Sibiana, care au făcut să dispară mai multe tone de brînză. Cantitatea respectivă a fost dată în două „felii“, fiecare avînd istoria ei. Susţinerea celor afirmate mai sus se poate face cu cîteva detalii, simple ca întreaga taaşinaţiune ce s-a folosit în afacerea respectivă. Iată datele! Ion Ţurcanu, şef de depozit la sectorul II Orlat, este găsit cu un minus în gestiune de peste 200 000 lei. Trebuie să predea gestiunea. Pentru aceasta, bineînţeles, se alcătuieşte o comisie competentă şi astfel începe operaţia de predare-primire. Totul decurge normal, pînă în momentul în care comisia descoperă un plus de vreo 4 000 kg brînză. Aceasta este prima mare felie... Apoi, pe parcurs, se mai constată că o altă cantitate de brînză — 6 842 kg — s-a stricat şi nu mai poate fi folosită la nimic. Apare, astfel, a doua mare felie de brînză, care va fi pusă într-un circuit foarte ciudat, ca şi prima, de i. Dar ce se întîmplă între timp? Ion Ţurcanu ia o notă de transfer pe care era trecută deja o cantitate de brînză şi mai adaugă... 4181 kg brînză. Comisia, însă, şi-a dat seama de „ingeniozitatea“ lui Ţurcanu şi a făcut anularea cuvenită. „De ce, domnilor? — a vrut să pară afectat Ţurcanu. Mi-am adus aminte că am primit această brînză mai de mult, dar nu mai ştiu ce am făcut cu actul de transfer“. Pur şi simplu, a uitat... Aşa să fie? Iată ce declară Vasile Cobrescu preşedintele comisiei: „S-a hotărît ca orice intrare sau ieşire de marfă să nu se facă decit în prezenţa comisiei şi a celor doi gestionari — predător şi primitor“. Şi totuşi... Nu se găseşte bonul şi pace. Brînză venise de la Sibiu. Se fac, deci, cercetări la locul de unde se expediase. Nu se găseşte nici un act din care să rezulte că a plecat cantitatea respectivă. Miliţia economică a municipiului, după mai multe investigaţii, stabileşte că, într-adevăr, cele 4141 kg de brînifuseseră înregistrate la ieşir Apoi, toate cele trei exemplare ale bonului au dispărut. Dovezile de care dispunea miliţia nu erau neglijabile. Aşa că iată-l pe Nicolae Stoian — cel care ştia de expedierea brînzei, venind după un amar de vreme: „Uite, dom’le, l-am găsit“. Evrika! — a zîmbit căpitanul de miliţie loan Mirea, care efectua cercetările. Şi avea de ce să zîmbească. Originalul se afla nerupt, la cotorul bonierului, care fusese menţionat ascuns. Argumentul lu Stoian că nu-l observase întn coperţile bonierului — deşi era singurul bon aflat acolo, şi (mai ales) către mijloc — nu era decît un argument pueril. Ba mai mult, buzunarul lui Stoian ştia şi de al doilea exemplar. La contabilitate se ridicase din umerii „Nu ştiu nimic*. Toţi repetau aceeaşi formulă, pe care parcă ar fi învăţat-o anume. De altfel am mai reţinut şi o altă faţă a problemei. Ce înseamnă pentru respectivii 4 000 kg? Mai nimic... Aşa cum un fumător mofturos şi-ar arunca ţigara neconsumată sau cum ţi-ai schimba batista... „Foarte ciudat — ne spunea căpitanul Mirea I-am întrebat pe cei anchetaţi cam ce înseamnă 4 000 kg brînză. Nimic — mi s-a spus. E o cantitate neglijabilă, care, la cantităţile industriale de brînză ce se produc poate să rezulte dintr-o însemnată adăugare de... apă sau în alt mod“. Cam acestea despre una din „feliile“ de brînză. Povestea cu cea de-a doua sună altfel, desigur, şi dispoziţiile ce s-au dat şi executat nu înseamnă decît... (Continuare în pag a II-a) MARIN NIŢA Cum poate să dispară un vagon de brînză...? - ANCHETA Efectuarea praşilelor mecanice şi manuale la porumbul pentru boabe este o preocupare de bază pentru oamenii muncii din agricultură în acest sezon. în fotografie, mecanizatorii Constantin Coţofan şi Ion Buia, de la C.A.P. Şoroştin, execută praşila I mecanică la porumbul pentru boabe în hotarul „Laburile lungi“, realizînd împreună o viteză zilnică de 35 ha Vizita unei delegaţii de partid şi guvernamentale condusă de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU din Republica Populară Mongolă la invitaţia Comitetului Central partid şi guvernamentală a Repusiliului de Stat, va fac© o vizită al Partidului Popular Revoluţionar blîdiî Socialîste România, condusă oficială de prietenie în Republica *« * ■ *■»—» *«■»"»« ^AnuNiA,uMrS: "f** * *■»“ Populare Mongole, o delegaţie de munist Român, preşedintele Coumătate a lunii iunie a. c. La şantierul de construcţii din Mediaş Mai mult interes pentru introducerea acordului global! Multiplele avantaje ale sistemului de retribuire a muncii prin noua formulă de salarizare în acord global — pe de o parte scurtarea termenelor de execuţie a lucrărilor, reducerea cheltuielilor, ridicarea calităţii obiectivelor, părţilor de obiective şi a lucrărilor de specialitate construite, iar pe de altă parte creşterea cointeresării formaţiilor de lucru şi mai buna stabilire a cadrelor pe şantiere au constituit un mijloc de mobilizare a constructorilor de pe toate şantierele de construcţii. Analiza în detaliu a modului în care comitetul de partid, organizaţiile de bază, conducerea şantierului, şefii de lot, maiştrii şi tehnicienii Şantierului de construcţii Mediaş s-au străduit să aplice acordul global, a rezultatelor obţinute, a măsurilor ce se impun în continuare în acest domeniu, au scos însă în relief atît părţile bune cît şi lipsurile existente pe cele cinci loturi de construcţii din municipiu. Faptul că pe întregul an 1970 acordul global s-a aplicat doar la 25 la sută din volumul total al lucrărilor executate a dat de gîndit comitetului de partid, conducerii şantierului, care acţionînd prompt, prin măsuri politice şi tehnico-organizatorice, aveau să înregistreze în scurt timp, respectiv la sfîrşitul trimestrului, un salt cifrat la 53 procente de muncă în acord global Modest, dar deosebit de edificator pentru a demonstra că se poate şi mai mult. Acest lucru iese în evidenţă la fiecare punct de lucru şi lot, luat în parte, cît şi pe întregul şantier în ansamblu. Incontestabil, dacă unele formaţii de lucru nu ar fi dus lipsa unor materiale de construcţii ca fîşii prefabricate, cărămizi, fitingărie pentru instalaţii etc., iar întocmirea documentaţiilor nu ar fi constituit o frînă pentru executanţi, volumul şi numărul lucrărilor executate în acord global puteau fi mult superioare. Dar nu-i mai puţin adevărat că, chiar acolo unde au fost condiţii, nu a existat o preocupare suficientă pentru introducerea sistemului. Acest lucru s-a reflectat în rezultatele obţinute pînă în prezent. Iată, de exemplu, că în timp ce lotul III, condus de tehnicianul Gheorghe Rădoi, reuşeşte în mod pozitiv să execute 11 obiective în acord global, reprezentînd 70 la sută din volumul lucrărilor, pe celelalte loturi de construcţii situaţia este invers proporţională cu posibilităţile existente. La lotul II, condus de inginerul Vasile Andron, se realizează în acord global doar patru obiective, respectiv 35 la sută din volumul lucrărilor, la lotul de la Agnita, condus de tehnicianul Wilhelm Thellmann, 3 obiective, echivalente cu 40 la sută din totalul lucrărilor, la lotul I, 8 obiective, respectiv 43 la sută din investiți. Evident, se pune întrebarea: fiind vorba de subunităţi ale aceluiaşi şantier, cum se explică o situaţie atît de diferită? Concluzia ne-o oferă înseşi faptele, rezultatele. La lotul 1, maistrul Karl Schuller, cu sprijinul nemijlocit al biroului organizaţiei de bază a procedat cu mult curaj la aplicarea acordului global în construcţia blocurilor 19 şi 20, realizînd peste 80 la sută în acest sistem, ceea ce a facilitat scurtarea cu 20 la sută a lucrărilor de execuţie. De asemenea, in cadrul lotului III, la Copşa Mică, Dumbrăveni, Sibiu, maiştrii Arpad Egyed şi Andreas Durst se evident (Continuale it...aqua) V. BOTOC încheierea Zilelor medicale ale Sibiului“ Ieri în amiază, în sala din Casa albastră a Muzeului Brukenthal din Sibiu, a avut loc închiderea manifestării medical-ştiinţifice „Zilele medicale ale Sibiului". Două zile la rînd, municipiul ■ Sibiu a fost gazda unor comunicări ştiinţifice de valoare, in care medici sibieni, cadre didactice de valoare din centrele universitare şi alţi medici din diferite oraşe ale ţării au rezumat rezultatele unor cercetări prestigioase, alese dintr-o problematică prioritară a domeniului de asistenţă sanitară. Tematica abordată a fost de o stringentă actualitate — problemele bolilor cronice degenerative, a ocrotirii mamei şi copilului. Din discuţiile pe care le-am avut cu personalităţi de seamă ale medicinei româneşti — profesorul dr. doc. Octavian Fodor, rectorul Institutului de medicină şi farmacie din Cluj, profesorul dr. doc. Dan Alessandrescu, prof. dr. doc. Teodor Ilea, prof. dr. doc. Tiberiu Spîrchez şi cu alţi invitaţi la „Zilele medicale ale Sibiului" din acest an — a reieşit cu pregnanţă în evidenţă aprecierea nivelului şi a importanţei comunicărilor prezentate, precizarea că a doua „ediţie" a „Zilelor medicale ale Sibiului", prin felul cum a fost organizată, prin valoarea ştiinţifică a comunicărilor, prin participare, s-a ridicat la un nivel superior faţă de prima ediţie. Este acesta un semn bun, o confirmare a valorii cadrelor medicale sibiene, a activităţii lor bogate de cercetare ştiinţifică, a strădaniei pe care o depun, zi de zi, în lupta împotriva durerii. Participanţii la „Zilele medicale ale Sibiului" au adoptat în încheiere o telegramă adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, din care cităm: „Reunite în tradiţionalele „Zile medicale ale Sibiului", cadrele medico-sanitare din judeţul Sibiu îşi exprimă şi cu acest prilej înalta preţuire şi recunoştinţa fierbinte faţă de Partidul Comunist Român. ...Cu această ocazie ne exprimăm încă o dată ataşamentul deplin faţă de politica profund umanistă a partidului, închinată progresului, civilizaţiei şi culturii, bunăstării întregului popor, în cadrul căreia ocrotirea sănătăţii, asigurarea unei dezvoltări armonioase, menţinerea şi dezvoltarea capacităţii de muncă a oamenilor a ocupat întotdeauna un loc de frunte... Aducând prinosul nostru de recunoştinţă şi dragoste fierbinte partidului, Comitetului Central, vă asigurăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom fundamenta întreaga noastră activitate pe sporirea continuă a competenţei profesionale, pe dragostea de oameni, pe pasiunea creatoare şi optimismul ce se degajă din prezentul şi viitorul nostru socialist; vom face totul pentru a spori partea noastră de contribuţie la creşterea prestigiului ştiinţei medicale româneşti, la dezvoltarea multilaterală şi afirmarea viguroasă a poporului nostru în rândul popoarelor înaintate ale lumii contemporane". ALEXANDRU GRAD SSiSăg&S fV ' ' V' 9' T* 2 Citiți în paginp iSIS Mal ■untm .!y.v.4 y.y.4 vXvX;X\sy,± vX' •• \v. y\V mmmmmm "! 17In partea de est a Sibiului Preludiul unor mari premiere industriale Călătorul care părăseşte Sibiul pe drumul care duce spre Agnita, are în faţă priveliştea unui impresionant şantier, vestind noile premiere industriale ale cincinalului Este vorba despre noua zonă industrială de pe calea Nocrichului care va deveni, în perspectiva anilor următori, cea mai mare din oraşul de pe Cibin. Actualitatea este marcată aici de un nou eveniment important: un colectiv al şantierului 505 a început zilele acestea construcţia secţiei de elemente hidropneumatice, prevăzută în cadrul noii etape de dezvoltare pe care o cunoaşte binecunoscuta uzină „Balanţa". O halămonobloc cu o suprafaţă însumînd cca 10 000 mp, o turnătorie de precizie, depozite şi alte dotări anexe vor alcătui această secţie, de dimensiunile unei adevărate fabrici, care va fi capabilă, potrivit proiectelor întocmite la I.P.C.M. Bucureşti, să realizeze o producţie de două ori mai mare decît cea a actualelor capacităţi ale uzinei „Balanţa“. Ea va fi pusă în funcţiune la mijlocul anului 1973, urmind ca în final să asigure anual aproape 2 000 tone de elemente pneumatice, atît pentru export, cît şi pentru echiparea diferitelor tipuri de maşini-unelte fabricate de industria românească constructoare de maşini. Peste drum se conturează scheletul de rezistenţă al câtorva dintre principalele obiective menite să asigure dublarea producţiei uzinei „Independenţa“ în actualul cincinal. Este vorba despre uriaşa hală de utilaj complex, turnătoria de fontă, oţel şi neferoase, cuprinzînd şi o hală pentru materiale de fuziune, o bază de nisipuri, o curăţătorie de fontă şi un depozit de piese finite, precum şi alte utilităţi (staţii de oxigen şi conexiuni, centrală de compresoare, hală de alicare-pasivizare, depozite în estacade descoperite, reţea de drumuri şi căi ferate). Prima punere în funcţiune se va consemna aici la sfîrşitul lui 1972, urmînd ca (Continuare în pag. a II-a) V. F. I TELEX • PE GLOB* TELEX «PE GLOB I I I II I I VI I IsL ■ SPECIALIŞTII CENTRULUI SPAŢIAL DE LA CAPE KENNEDY au descoperit vineri o nouă defecţiune la dispozitivul de reglare a consumului de combustibil al rachetei purtătoare a staţiei interplanetare „Mariner-9", pe care N.A.S.A. intenţionează să o lanseze în direcţia planetei Marte. Se speră totuşi ca „Mariner-9“ să poată îi lansat pînă la 6 iunie a.c. sau, în cel mai rău caz, pînă la 16 iunie a.c., data limită a actualei perioade favorabile pentru lansări în direcţia planetei Marte. ■ INCIDENTELE DIN CAPITALA IRLANDEI DE NORD au continuat in cursul nopţii de vineri spre sîmbătă. O patrulă a trupelor britanice a fost atacată cu focuri de armă în cartierul în care predomină catolicii. Un soldat a fost omorît. ■ COSTUL VIEŢII DIN S.U.A. a înregistrat în luna aprilie ritmul cel mai înalt de creştere de la Începutul anului, a anunţat Ministerul JMimcii al S.U.A. Deşi în medie costul vieţii a crescut cu 0,3 la sută, preţurile produselor alimentare şi articolelor de îmbrăcăminte au atins un ritm de 0,9 la sută. Dacă ritmul de sporire a preţurilor la aceste mărfuri se va menţine şi In lunile viitoare la acelaşi nivel, creşterea pe Întregul an va fi de 12 la sută. ■ PRIMUL MINISTRU TURC, Nihat Erim, chestionat din nou vineri seara de către ziarişti asupra soartei consulului israelian .Ephraim Elrom, răpit la începutul acestei săptămîni, a precizat că joi seara ştia că diplomatul este în viață. „De atunci, a adăugat el, nu avem, ca şi dv. nici o noutate în ceea ce-l priveşte". Pe de altă parte, sefia sensulului general al Israelului, care a mai lansat un apel răpitorilor în cursul zilei de miercuri, a difuzat vineri, prin agenţia „Anatolia“, un alt mesaj destinat autorilor răpirii. POTRIVIT UNUI COMUNICAT al postului de radio Ankara, comandamentul stării de asediu din Istanbul a impus interdicţii de circulaţie, începind de sîmbătă seara ora 22,00 (G.M.T.), pînă duminică la ora 13,00. Măsura are menirea de a permite desfăşurarea unei vaste operaţiuni de cercetare în vederea găsirii consulului general al Israelului şi a răpitorilor săi. în perioada amintită, orice trafic feroviar, rutier şi maritim va fi oprit la porţile Istanbulului. Autorităţile au cerut proprietarilor de hoteluri să prezinte liste cu persoanele găzduite. I %I * Is * I% I* IV IV I*