Tribuna Sibiului, noiembrie 1973 (Anul 6, nr. 1768-1793)
1973-11-08 / nr. 1774
Bilanţ in activitatea de autoutilare REZULTATE DE ANSAMBLU BUNE, DAR ÎNCĂ INEGAL REPARTIZATE Sunt mai bine de doi ani de cînd, în cadrul expunerii susţinute la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, referindu-se la necesitatea valorificării depline a priceperii şi entuziasmului oamenilor muncii, arăta: „... este cunoscut că atunci când am pus sarcini în faţa muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi a cercetătorilor am rezolvat multe probleme complicate. Chiar la unele utilaje importate, pînă la urmă a trebuit să-i punem pe tehnicienii români să găsească soluţii şi să asigure buna funcţionare. Dar de ce oare să nu facem aceasta de la început? De ce să nu punem pe tehnicienii noştri să lucreze, să perfecţioneze o instalaţie, să ducă mai departe tehnica? Este timpul ca şi din punct de vedere principial, teoretic, ideologic să luăm o poziţie fermă în această privinţă, spre a înarma pe toţi activiştii noştri de partid şi de stat, din toate sectoarele de activitate, cu înţelegerea clară a necesităţii de a pune pe primul plan forţele proprii, folosirea muncii şi conştiinţei proprii, a forţelor clasei muncitoare proprii — şi numai după aceea să apelăm la import“. O definiţie mai cuprinzătoare, o demonstraţie mai elocventă şi a necesităţii promovării autoutilării nu s-ar fi putut face. Este ur adevăr incontestabil, verificat permanent de timp şi de unele experienţe rodnice: autoutilarea a căpătat treptat proporţiile unei autentice mişcări de masă, constituind o acţiune pregnant patriotică, socială şi politică deopotrivă, în foarte multe dintre întreprinderile judeţului nostru realizările au sporit an după an, s-a cristalizat o anumită tradiţie, o anumită experienţă în acest domeniu cultivindu-se in rîndul muncitorilor şi al cadrelor tehnico-inginereşti încrederea deplină în forţele proprii, ambianţa de a se ridica prin realizări la nivelul impus de cerinţe şi posibilităţi. Crearea unui climat propice valorificării operative şi integrale a tuturor ideilor novatoare, atragerea şi folosirea superioară, în cadrul acestei acţiuni de largă respiraţie, a tuturor resurselor umane, popularizarea celor mai de seamă realizări — au constituit tot atîţia factori care au conferit în judeţul nostru autoutilării însemnele unui autentic catalizator de forţe. Poate cea mai concludentă în acest sens este relevarea succintă a dinamicii acestui proces. De pildă, s-ar putea constata că in trei trimestre din acest an Întreprinderile judeţului nostru au înscris la capitolul realizări o valoare cu peste 235 la sută mai mare decit in perioada similară a anului 1972, în condiţiile în care gama produselor s-a diversificat considerabil. Implicaţiile pe plan economic ale acestei creşteri spectaculoase nu au întîrziat să se facă simţite: au fost puse in funcţiune, de la începutul anului, 2034 maşini şi utilaje noi concepute şi realizate de către specialişti pricepuţi şi pasionaţi; acestea au generat o producţie industrială suplimentară în valoare de peste 15,3 milioane lei şi o diminuare cu 4,2 milioane lei a preţului de cost. Nu este lipsit de interes să arătăm că pe seama acestei activităţi s-a renunţat la achiziţionarea prin fonduri centralizate de investiţii a unor utilaje ce se ridică la peste 6,2 milioane lei. In acest complex proces de creare, modernizare şi diversificare a mijloacelor de producţie, o serie de unităţi ca: „Independenţa“, întreprinderea de piese auto Sibiu, „Automecanica" Mediaş, întreprinderea mecanică Si (Continuare în pasa a IV-a) BORIS ROTARU economist EMIL DAVID II informaţii «• ».* ; * K In cadrul acestei luni, Comitetul municipal al femeilor din Sibiu a organizat deschiderea lectoratelor. Festivitatea de deschidere va avea loc între 12—14 noiembrie a.c. la sediul organizaţiilor din Lazaret şi 9 Mai, iar pentru femeile de naţionalitate germană, lectoratul se va ţine la sediul Şcolii generale nr. 12 din Piaţa Cluj. La primul lectorat se va prelucra Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie 1973 cu privire la creşterea rolului femeii în viaţa economică, politică şi social şi a ţării. Prelucrările vor fi făcute de înv. Maria Bucur, înv. Inge Schullerus şi prof. Maria Gherghel. „ în fiecare vineri, Comitetul municipal al femeilor, organizează la sediul serviciului stării civile a Consiliului popular al muncipiului, întîlniri cu tinerii căsătoriţi, la întâlnirea din această săptămînă vor sta la dispoziţia tinerilor. Ana Vasilescu, vicepreşedinta Comitetului municipal al femeilor, dr. Vasile Hodorogea şi jurisconsulta Amghelica Dobre, care vor da lămuririle solicitate in diverse probleme de viaţă, medicale şi de legislaţie. „ In cartierele Calea Poplăcii, Ţiglarilor, Terezian şi Calea Dumbrăvii, la sediile şcolilor generale nr. 7, 23, 16 şi 13, au fost redeschise cercurile de lectură pentru femei. în această lună se vor lectura materiale privind problema creşterii natalităţii şi a sărbătoririi a 300 de ani de la naşterea marelui cărturar român, Dimitrie Cantemir. fi A devenit o tradiţie ca la Casa de copii preşcolari din str. Hegel, să se ţină săptămînal cite o clacă, unde femeile din cartier repară benevol lenjeria de pat copiilor. V. ŞERB I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I T5-am ales, desigur, întîmplător „Steaua roşie“. Din punctul nostru de vedere pledau cîteva circumstanţe generale, referitoare la diversitatea preocupărilor sociale, relaţia strînsă între cumulul de idei vehiculate acolo şi mase largi de consumatori, experienţa conducătorului şi dezideratele de acum şi de mîine ale cumpărătorilor de confecţii. Să notificăm, deci, cîteva crimpeie din orele de lucru, notând ceea ce compune fizionomia cotidianului. într-o vorbă, pulsul 1 * ... Pentru directorul Gh. Nilca ora deîncepere a programului este zilnic devansată cam cu treizeci de minute, acestea adăugîndu-se timpului petrecut între oameni, în mijlocul lor. (Ara notat stereotip o constatare şi nu o vom comenta). ... Ora 7,30. Reveniţi „din fabrică“, ne întîmpină trei muncitoare, îşi freacă miinile: „Nu mai putem lucra de frig“. Aşa este, în secţia x căldura nu ajunge. Muncitoarele de la geam, îmbrăcate realmente în cojoace. De ce? Pentru că centrala termică, cu capacitate mărită , în ideea angajamentului luat, acela de a da căldură şi în căminul studenţesc ce se construieşte peste drum, nu este gata. „Tovarăşe Maier, ce-ţi spuneam? Uite, ţi-am adus pe aceste trei muncitoare să le explici dumneata cind le dai căldură. Vreau să audă de la dumneata pentru ca, dacă nu vă ţineţi din nou (s.n.) de cuvînt, să vă ia ele în primire“. „Poimîine veţi avea căldură" — zice specialistul. Să-l credem? Directorul zîmbeşte subţire, femeile dau din mină a lehamite iar eu — obişnuit cu jocul termenelor, ca şi cum ar fi o nouă idee a epocii — gîndesc să fiu pentru ultima oară optimist... Să cred? Să nu cred? Parcă-i o joacă din copilărie, cu păpădii... Pentru căi bins cindit, treaba trebuia să fie gata în... august. Mă gîndesc, din nou, la repercusiunile asupra producţiei, şi, mă mai gîndesc că vreo cîteva lucrătoare s-ar putea îmbolnăvi şi mă mai gîndesc iar la oameni şi la repercusiunile asupra producţiei. Şi mă gîndesc la cuvîntul dat. Ca la o lege ! De ce? (Ştiu, în acest loc ar putea să încapă o... sacoşă de „cauze obiective“, de „greutăţi obiective“, de neajunsuri generate de „cauze obiective“ eteaetera. Dar, la ce folosesc, cită vreme consecinţa contează !). ... 9,30. întrebare şi deliberare: „Ce facem cu tinerii şi tinerele care lucrează la noi şi stau în gazdă? Şi mîine s-ar putea să nu mai aibă unde sta.Preşedinta sindicatului, intens interesată de problemă, prezintă o situaţie directorului: — atîţîa locuiesc in gazde şi-i ţin pînă atunci... Atîţia locuiesc în gazde şi vor trebui să-şi caute loc de cazare atunci"...). Amănunţit, ca oricînd cînd între propoziţii şi cifre circulă oameni, cu bucurii şi necazuri, cu nevoi şi probleme. „Am făcut demersurile necesare pentru un cămin de nefamilişti (mai precis nefamiliste). Avem teren, în baza unui acord cu Universitatea din Cluj. (Noi le dăm căldură). Avem proiect. Avem constructor. Din timp. Să intervenim la centrală pentru bani“. ...9,52. O muncitoare, pentru transfer. Chestionar lung, discuţie apropiată. De ce vreţi să plecaţi? Femeia are necazuri. Lespune pe un ton calm, largi explicaţiile. Răbdare, răbdare ... ... 10:02. „Mîncaţi la cantină, tovarăşe?* „Nu. Nu mai scrvesc masa la cantină“. „Ei, vedeţi? De aceea nu mai ştiţi care-i situaţia acolo. Sânt ore cînd, nu încap la mese solicitanţii, nu pentru că nu ar fi spaţiu ci pentru că nu dau ... scaune. "Ce • facem? 'trebuiegăsită :o soluţie!"... Semnături, corespondenţă, adrese,formulare („E atâta formularistică incit şi eu mă îngrozesc uneori"). ... 13,45. Să vedem a creşa. Umblăm prin camere mici pline de pătuţuri. Ce, mici - dorm. „Priviţi-!“ La grădiniţă, aşijderi. Au adormit puştii. Ca la sinul mantei. Linişte ,şi umblet, pe virfuri. Dorm copiii! Apoi cantina. . Plină de tineret. Cinci lei prinzul. Mişcare bună. ...14,25. Şase secretare de secţie. Discuţie despre necesitatea unui stil de muncă îmbunătăţit,din urma structurii organizatorice noi. Insubtext, femeile," ridică problema echităţii. De ce unii au sarcini mai subţirele“, de ce unora nu le ajunge ziua? Clarificări, atenţionare , asupra responsabilităţii şi a “ locului lor în sistemul ’informaţional, de urmărire a producţiei,. Pe primplan ritmicitatea’ producţiei; or, asta depinde, şi de dv. Dacă la prima oră există o situaţie exactă, se poate interveni prompt! Altfel, măsurile esenţiale îşi pierd sensul, devin tardive. ■... 14:40. Au început (penesimţite) ceea ce se cheamă nudienţe. • „Care-i necazul, tovarăşe ' Cralea?“ ..Locuinţă". "O vorbăblină, un sfat, înţelegerea doleanţei omului. „Vom discuta în comitetul oamenilor muncii“. Lucia L.: „Soţul lucrează numai dimineaţa.' E la aprovizionare, la o fabrică sibiană. ‘Mult timp.în deplasare.' Nu am cu cine-mi lăsa copila (are două luni)“. „Să vedem ce putem face pentru, dumneata. Vineri îţi vom da’un răspuns. Ne vom consulta". (Continuare în pas.1 a IV-a) VICTOR DOMȘA Crîmpeie din ore pentru oameni... — FILE DE REPORTAJ — I I I I PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNTŢT-VĂ !, ibuna ic .iunrmii..siiMuAl ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul VI, nr. 1774 Joi,8 noiembrie 1973 4 pagini, 30 bani Din activitatea societăţii ştiinţifice a elevilor Activitatea societăţiiştiinţifice a elevilor din municipiul Sibiu a continuat şi în această săptămînă, cu un număr mare de participanţi, interesaţi de temele discutate, în cadrul secţiei de chimie, profesoara Livia Rusu, a prezentat tema „Verificarea practică a noţiunii legate de teoria proceselor redov şi a reacţiilor chimice“. Laboratorul de chimie al Liceului „Gh. Lazăr" a devenit cu acest prilej, timp de peste două ore, amfiteatrul unor discuţii de o înaltă ţinută ştiinţifici. Secţia de fizică şi-a desfăşurat şedinţa cu tema „Mişcarea de rotaţie a solidului rigid", prezentată de elevii Cristina Petrişor şi Dan Crîsnic, cărora li s-au adăugat Paula Florescu şi Simion Popoviciu, cu interesante probleme, ca aplicaţii ale noţiunilor teoretice. Un puternic ecou a trezit printre participanţi propunerea organizaţiei de partid a întreprinderii de piese auto, de a patrona activitatea societăţii, în scopul oferirii unor condiţii facilitante legării teoriei de activitatea practică, productivă. în săptămînă aceasta sînt programate şedinţele secţiilor de biologie, cu tema „Evoluţia sistemului nervos in seria animală“ (prezentată de eleva Anca Ioachim, distinsă cu premiul I la concursul de biologie, faza republicană 1973) şi de matematică, (miercuri) cu tema „Subiectele date la Olimpiada internaţională de matematică" (în prezentarea profesorului Harald Müller și a elevilor lile Urlea, Gruia Arsu, Ovidiu Sigoran și Adrian Iordache), prof. ION TITUS PERSOIU = ® — ~ Corde din secţia preparaţia filaturii de la „Firul roşu” Tălmaciu Foto: FRED MSS — 0 ft — Realizări la CAP. Mosna Colectivul ingrăşătoriei de porci a C.A.P. Moşna desfăşoară o susţinută activitate pentru realizarea sarcinilor în acest sector. Pînă la începutul lunii noiembrie au fost predate la fondul de stat mai bine de 42 tone carne şi este în curs de livrare un nou lot de porci graşi. Sub îndrumarea şefului de fermă, tehnicianul Vasile Munteanu, se acţionează în prezent în direcţia pregătirilor pentru sezonul rece. O echipă de muncitori de la „Emailul roşu" Mediaş îi ajută pe cooperatori la realizarea instalaţiei de încălzire a adăposturilor şi a maternităţii de scroafe. Lucrările se află, de altfel, în stadiu de finalizare. Fiecare adăpost dispune de o bucătărie proprie pentru prepararea nutreţurilor. Conducerea ingrăşătoriei a luat totodată măsuri pentru asigurarea stocului necesar de furaje. Astfel, îngrăşătoria dispune la ora actuală de 300 tone porumb din producţia proprie a unităţii, urmînd să primească din competinţă încă 300 tone. S-au asigurat, de asemenea, 50 de tone cartofi, 60 tone sfeclă furajeră şi 50 tone fîn lucernă. în raţia zilnică a unei scroafe se administrează 2 kg făină porumb, 2 kg cartofi şi 2—3 kg zer, iar porcii la îngrăşat sunt alimentaţi la discreţie, cu făină de porumb în amestec cu orz său secară, cartofi fierţi ceea ce asigură realizarea unui spor zilnic de creştere în greutate de 500 g. De altfel, colectivul ingrăşătoriei este hotărît să livreze pînă la finele anului încă 23 tone carne. I IN SECTORUL ZOOTEHNICI Preocupări şi ...preocupări pentru pregăti-1 I rea adăposturilor şi prepararea furajelor ] odată cu intrarea animalelor . In stabulaţie, organele agricole judeţene au stabilit un complex de măsuri menite să asigure cadrul ne- cesar realizării în bune condiţiuni a producţiei animaliere şi în sezonul rece. Printre altele, este vorba de pregătirea spaţiilor de cazare şi o mai bună gospodărire şi valorificare a furajelor,, îndeosebi a grosierelor. Întrucît de la,data transmiterii acestor sarcini au trecut circa 3 săptămîni, ne-am propus să vedem la faţa locului cum se materializează. Se poate aprecia faptul că în general, lucrătorii din sectorul zootehnic au înţeles să acţioneze , înraport cu, cerinţele, pecare le ridică, desfăşurarea producţiei zootehniste. Un exemplu pozitiv ni l-a oferit în acest sens colectivul fermei nr. 5 Cornăţel, a Întreprinderii intercooperatiste zootehnice Roşia. Pentru confruntarea cu iarna, aici au fost luate din timp măsuri de pregătire a adăposturilor. Uşile tuturor grajdurilor au fost reparate, iar geamurile sparte de la Terestre, înlocuite. Furajele pentru întregul efectiv de 708 capete de tineret taurin sunt judicios gospodărite. Nutreţurile ce intră în raţia zilnică sunt tocate şi preparate, în acest scop a fost formată o echipă furajeră compusă din 4 oameni, care se preocupă saunumai de distribuirea furajelor, dar şi de pregătirea lor. Petru David, asigură zilnic făina de trifoi ,pentru viţeii sub vîrsta de 6 luni,, iar Nicolae Nărcuş şi membrii acestei echipe, finul tocat care intră in alimentaţia tineretului taurin, preparat în amestec cu borhot. O notă. In,plus pentru ordinea şi disciplina ce domnesc aici, pentru spiritul gospodăresc manifestat în administrarea nutreţurilor. • Preocupări, peaceastă, linie am remarcat şi , la cooperativa agricolă de producţie dinAlţîna, care dispune, la ora actuală, de un puternic sector zootehnic, 813 taurine, din care 434 vaci şi juninci. Spaţiul necesar pentrucazare este asigurat. Pregătirile pentru iarnă la adăposturi s-au încheiat. în prezent, principala atenţie este acordată îngrijirii şi furajării animalelor. Necesarul de furaje, cu excepţia a 363 tone suculente, a fost asigurat. Raţiile sunt bine întocmite, echilibrate şi cunoscute srie îngrijitorii-mulgatori. în cele două tainuri ale unei vaci de lapte intră 6 kg linuri, 15kg suculente şi 7 kg grosiere. Pentru prepararea nutreţurilor, unitatea şi-aconstruit o bucătărie furajeră. Din păcate, nu poate fi utilizată deoarece aiulS-au categizat încă instalaptţe •necesare, câte de alfel, nu se găsesc nici la întreprinderea judeţeană de aprovizionare tehnico-materială. Totuşi, este lăudabil faptul că pînă la, intrarea în funcţiune a acestei bucătării,lucrătorii din sectorul zootehnic se, străduiesc să utilizeze cît mai. eficient bazamaterială pe care o au la dispoziţie. Şi aici, s-a trecut la tocarea şi prepararea cocenilor cu saramură. După cum declară şeful fermei,Laurenţiu Schopp, în acelaşi mod vor fi administraţi în hrana animalelor şiciocalăii de porumb. Faptul că grosierele intră în raţia zilnică sub formă preparată, a determinatîmbunătăţirea, în ultima perioadă, a producţiei de lapte şi carne. Astfel, dacă la intrarea in stabiilaţie'producţia de lapte de la fiecare vacă furajată a fost de numai.’ 1,8 litri, în prezent ea se apropie de 3 litri. Din,păcate, lucrurile ,nu stau peste tot la fel., Constatările, făcute au scos,la iveală şi o serie de deficienţe în pregătirea adăposturilor şi in prepararea nutreţurilor, deficienţe datorate în primul rind lipsei de responsabilitate de care dau dovadăunii factori de răspundere pentru (Continuare în pag. a IV-a) P. BUD In pagina a 3-a: întreprinderea „Dumbrava” Sibiu Blazonul utilităţii şi al bunului gust I III ANCHETA CULTURALA Mesageri ai artei culte in dialog permanent cu publicul Uimind seria’ anchetelor cultirale referitoare la modalităţile aplicate , şi cele de perspectivă pentru generalizarea artei chite în rîndurile maselor largi de oarmeni ai muncii,' am -.purtat discuţii' 'anterioare cu organele de partid şi de conducere ,din întreprinderi, am solicitat opiniacâtorva muncitori. De data aceasta, ne am propus să investigăm părerea a trei reprezentanţi ai artei culte din oraşul nostru, Care sunt în activitate efectivă cu oamenii muncii do- Titori "fic cunoaştere mai profunda, mai" temeinică "a artei în general. Invitaţii noştrii: Ion Arsin, profesor de muzică la liceul „Octavian Goga“, dirijor al coralei Gheorghe Dima, Costel Rădulescu, artist emerit, laureat al Premiului de stat, regizor pasionat al formaţiilor teatrale de amatori şi pictorul Nicolae G. Iorga, " membru ' al U.A.P., directorul Şcolii populare de artă, Ion Arşin. Mă voi refericu predilecţie la muzica cultă. Personal consider că una din cele mai"mari deficienţe în atragerea maselor spre muzică este tocmai repertoriul,care nu este întotdeauna pe înţelesul publicului. Se impune, pentru început, prezentarea lucrărilor cu melodie simplă. Să se facă o trecere lentă, logică de la clasicism la romantism,' lamuzica' nouă. Temele concretelor trebuie disecate. Poemul simfonic s-a' dezvoltat mult', ’odată' cu apariţia, şcolii’ naţionale, fiind o împletire ’de teme folclorice,' filozofice. Toate acestea ‘sunt greude pătruns fără • o instrucţie muzicală prealabilă. Se impune mersul pe concerte educative, cu teme explicate, ce pot fi găzduite într-o casă de cultură pentru tineret, pot fi ţinute chiar de secretarulmuzical al filarmonicii. Iniţiativa veche,şi, abandonată acum,de a se duce filarmonica în întreprinderi , era foarte bună. Se poate relua. Dacă Opera română din Cluj promite o prezenţă de două ori pe lună cu spectacole la Sibiu, de ce noi, sibienii n-am putea să ne ajutăm cu , posibilităţile locale. Se pot lucra informaţiile întreprinderilor cântate de Ion Dumitrescu, George Dumitrescu, ce , sunt deosebit de frumoase şi au un conţinut apropiat de cerinţele educaţiei socialiste a maselor. Noi am început, la corul Dima cu Înaintaşii muzicii româneşti şi mi se pare a fi‘ foarte bine aşa, în altă ordine de idei, programul de concerte al Orchestrei simfonice niul’găsesc a fi cel mai bun. Ar putea,, organiza în perioada de iarnă ,uncurs , de iniţiere muzicală unde săse deschidă, un cerc de prieteni ai muzicii.Duminica e ziua cea mai propice, pentru că atunci sînt muncitorii liberi, cei din armată, tineri elevi şi studenţi. Apoi, o formaţie ,de operetă^ar prijide foarte bine la Sibiu. A exîs tat, ,cîttdva,, s^ă destrămat şi azi nu •mais .are nimeni iniţiativa de . a o .........I.................................. (Continuare în pag. a IV-a) F. RĂDULESCU Şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului • Sibiu Ieri, a avut loc, şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Sibiu, care a dezbătut modul cum au fost asigurate baza furajeră şi condiţiile de stabulaţie ale animalelor, pentru perioada de iarnă, în unităţile agricole din judeţ, precum şi măsurile ce se impun a fi luate pentru perioada următoare. A fost analizat totodată studiul privind pregătirea proiectelor pentru investiţiile anului 1975 şi în perspectivă. In continuare au fost prezentele spre rezolvare şi aprobare o serie de rapoarte privind activitatea social-economică a unor întreprinderi și instituții din județul nostru. l Cadru din-expoziţia personală Maria Spiridon la Casa artelor din Sibiu. Foto: HORST BUCHFELNER