Tribuna Sporturilor, 2013 (Anul 23, nr. 1140-1188)

2013-01-14 / nr. 1140

Observator într-un Sibiu înfrigurat şi trist Iarna, amatorii de sport sibieni n-au a se distra decât stând la gura caloriferului, făcând cuvinte ■încrucişate, integrante, sudoku sau, dacă au cu cine, jucând 66, remy, domino, table, şah, maroco şi 21 pe degete, ca la puşcărie. Cei tineri şi­­zburdalnici se pot da cu patinele, în Piaţa Mare I(fiindcă patinoarul, care trebuia să fie artificial, a fost lăsat de izbelişte), cu sania, pe derdeluşul de lângă Bolta Rece, ori cu schiurile, la Păltiniş. Pe vremuri, în lunile de iarnă, se orga­nizau nişte gale de box, la Clubul Independenţa, pe scenă, concursuri de înot şi sărituri, la Bazinul Olimpia,­­întâlniri amicale de hand­bal masculin şi feminin, în Sala Armatei (Sala Poliva­lentă nu era decât în proiect), volei şi baschet, în Sala Clubului Sportiv Şcolar. Nu ştiu cu ce se mai ocupă cei de la Direcţia pentru Tineret şi Sport, dar sper ca noul ministru să-i bage în viteză pe aceşti funcţionari bătrânicioşi. ■ în lipsă de ceva palpabil, la Sibiu, voi urmări turneul de tenis de la Melbourne, unde, probabil, doar fetele vor reuşi să treacă de primele tururi, băieţii noştri fiind ciuca bătăilor. Pentru mine e o enigmă cum de Serena Williams - cu doi desagi de ţâţe şi un cur cât un sac de cartofi - trecută de prima tinereţe, reuşeşte să bată tot ce-i iese-n cale... ■ După un început de campionat fulminant, baschetbaliştii medieşeni s-au tăiat ca o maioneză rău făcută, ajungând, după 16 etape, la mijlocul clasa­mentului, nu departe de cei de la CSU Atlassib, care au avut un parcurs invers: învinşi în primele meciuri, şi-au revenit pe parcurs. Văzând alcătuirea echipei noastre, (mă) întreb de ce catedra de baschet a Clubului Sportiv Şcolar nu mai "creşte" fete şi băieţi în acest sport. Când copiii şi adolescenţii sibieni se vor îndrepta spre sălile de sport, vom putea vorbi din nou de "baschet sibian". ■ Este moda clasamen­telor şi ierarhiilor la finele fiecărui an calendaristic, deşi, în sport ar trebui ca ele să fie făcute după anul competiţional. Hai să acceptăm că Messi a ieşit deasupra tuturor atacan­ţilor din Europa, fiindcă a marcat nu ştiu câte goluri,­ depăşindu-l pe neamţul Gerd Müller, care părea infailibil, dar pe ce criterii a­­ fost scos în faţă portarul­ Casillias, cu nimic superiori lui Buffon sau Cech. (Eu, unul, am toată admiraţia, pentru acest ceh!, care mai are curaj să plonjeze la picioarele adversarilor,, după teribilul accident la cap. Dar nici cu Chivu nu­­ mi-e ruşine!) N.I. DOBRA Cosmin Prişcă Mijlocaşul Alex Munteanu a avut parte de mult ghinion, în sezonul precedent, în mi­nutele de prelungire ale meciului din returul cu Mainz, din turul 3 preliminar al Europa League, a suferit o ruptură de ligament şi de menise la genunchiul picio­rului drept. A urmat o intervenţie chirurgicală, iar după o pauză de câteva luni a revenit într-un joc oficial, cu Dinamo, însă problemele au reapărut. Un nou consult medical a scos la iveală faptul că ligamentul cu probleme, reconstruit la operaţie, s-a topit pur şi simplu, astfel că a urcat din nou pe masa de operaţie, la o clinică specia­lizată din localitatea maghiară Tatabanya, unde a suferit o intervenţie chirurgicală şi atacantul Cristi Bud, fostul său coleg de echipă. Fotba­listul a revenit la antre­namente în această iarnă şi are obiective îndrăzneţe pentru 2013. Alex Munteanu speră să fie ocolit de accidentări de-acum înainte, să revină la forma care l-a consacrat şi care l-a propulsat în primul "unsprezece" al Gazului Metan şi să contribuie din plin la atingerea obiectivului, clasarea pe unul din primele 7 locuri. - Alex, iţi mai aduci aminte când au început problemele ? - îmi aduc aminte, cum să nu, parcă s-ar fi petrecut ieri. Era în meciul cu Mainz, din Europa League, de la Mediaș. Fatidicul minut 115, pe care aș vrea să îl uit cât mai repede, însă îmi revine de fiecare dată în minte când mă gândesc la ce s-a întâmplat. Mi-a rămas piciorul fixat în iarbă, iar eu mi­­am întors corpul, am pivotat. Nu a fost niciun contact cu vreun adversar. Verdictul medicilor a fost ruptură de ligament încrucişat anterior. Am stat la recuperare aproape 6 luni, iar în meciul cu Dina­mo, de pe Naţional Arena, am revenit pe gazon, într-un meci oficial. Am avut un sentiment extraordinar, m-am bucurat ca un copil să simt din nou mingea la picior, însă au apărut, la scurt timp, alte probleme. - O nouă accidentare... - în acel meci am simţit un disconfort la genunchi, iar în urma unui control medical am primit cel mai crunt diagnos­tic. Medicii mi au zis că a avut loc o reacţie la genunchi şi am ajuns de mi s-a topit ligamentul, iar şuruburile începuseră să îmi roadă osul. în România, doctorii mi-au spus că va trebui să mă operez încă de două ori, altfel nu se poate, aşa că m-am decis să plec în Ungaria, la clinica din Tatabanya. Cum a decurs recuperarea?­­ Să şti că a fost o perioadă foarte grea pentru mine. Am făcut o parte din recuperare la Steaua, împreună cu Ovidiu Kürti, iar apoi au urmat con­troalele medicale în Ungaria, aproape câte unul pe lună, unde mi s-au administrat injecţii cu plasmă pentru o recuperare mai sigură­ şi mai rapidă.­­ Colegii au avut parte de vacanţă de iarnă, scurtă, dar au fost totuşi câteva zile libere de sărbători. Tu, cum ai petrecut sărbătorile?­­ (zâmbeşte) La stadion, în sala de forţă. Nu prea am avut sărbători, pentru că am mers zilnic la sală pentru a-mi urma programul de recuperare. Chiar şi în ziua de Crăciun sau de Revelion am avut progra­mate câte o şedinţă de pregătire. Eu nu am avut vacanţă în această iarnă şi sper să fie de bun augur pentru mine lucrul ăsta.­­ Cum a fost reîntâlnirea cu colegii, la primele şedinţe de pregătire din acest an? - O senzaţie minunată, asta am simţit. Am aşteptat reu­nirea lotului ca pe un cadou de sărbători! Totul este acum OK, mă simt foarte bine, mai ales că am şi început antrenamentele normale, alături de colegii mei. Mi-era dor de atmosfera de la echipă. - Cum ţi s-a părut echipa in prima parte a campio­natului? - Sincer, nu mi-a lăsat o impresie prea bună, nu a fost deloc constantă. Câştigam cu echipele favorite, cu cele mari, cu pretenţii, însă pierdeam apoi cu codanele clasamen­tului. Nu am avut constanţă nici acasă, dar nici în jocurile din deplasare. Am învins la Mediaş pe Petrolul, pe FC Vaslui, am remizat cu Dinamo şi cu CFR Cluj, meciuri în care nu foarte multă lume ne-ar fi dat şansă să scoatem rezultate bune, iar apoi au fost câteva eşecuri, în genul celor cu Chiajna sau cu Poli Iaşi, care ne-au tras înapoi în clasament.­­ Ce iţi doreşti pentru retur? în primul rând, să nu mai avem parte de înfrângeri ruşinoase cu echipele mai slab cotate şi să revenim la forma din sezonul trecut, când am reuşit, pe teren propriu, meciuri foarte bune. îmi doresc să redevenim o echipă redutabilă. Persona îmi doresc să prind echipa, ia apoi să ajung titular de drept Deocamdată aştept cel ma mult meciurile amicale din Antalya, pentru a simţi din nou mingea Alex Munteanu s-a întors la antrenamente "Credeam că nu se mai termină ghinionul" Fotbalistul Gazului Metan a avut parte de două accidentări grave în sezonul precedent, care i-au scos din circuit o bună perioadă. Acum a revenit la antrenamente și speră să nu mai aibă parte de alte probleme. Alex Munteanu își propune să revină printre titulari și să pună umărul la îndeplinirea obiectivului, locurile 1-7. Up I teneasth Liga I 14-20 ianuarie 2013

Next