Unirea, august 1968 (Anul 1, nr. 141-167)
1968-08-04 / nr. 144
ANUL I NR. 144 Competitivitatea se naște din inițiativă și pricepere îndeobște, cînd cineva rostește numele Fabricii de hîrtie din Petrești asociază acestuia, inerent, o noține definitorie pentru întreaga activitate a fabricii, a angajaților eil calitate. Asocierea, căreia i-am zice compliment de onoare, se face atât în țară, cît și peste hotare, în perimetrul altor granițe, unde procesul fabricării hîrtiei are o veche tradiție. Despre acest adevăr ne conving nu atît spusele secretarului comitetului de partid sau ale directorului, ci mai ales cererile mereu crescânde ale beneficiarilor externi, aprecierile lor măgulitoare, exprimate și prin lipsa totală a refuzurilor sau a reproșurilor. In primele șase luni, ne spunea tovarășul Ioan Nistor, directorul fabricii, planul de export a fost depășit cu 60 tone de hîrtie. In luna iulie, sarcinile de la acest capitol au fost îndeplinite în întregime. Răspunzînd chemării conducerii de partid și de stat de a produce cît mai multe mărfuri pentru export, colectivul nostru își va intensifica eforturile și va livra beneficiarilor de peste hotare, în plus, pînă la sfârșitul anului, alte 232.000 de caiete. — Ne-ar interesa să cunoaștem amănunte despre acțiunile care au facilitat majorarea cantităților de produse destinate exportului.— Sfera acțiunilor noastre a vizat cîmpul atît de fetil al rezervelor interne de care dispune oricare colectiv de muncă. Explorând aceste rezerve, punindu-le cît mai deplin în valoare, ne-am îndreptat atenția spre două lături esențiale ale activității noastre de producție : creșterea indicilor intensivi și extensivi de folosire a mașinilor de fabricație și îmbunătățirea continuă a calității produselor. In fiecare an, utilajele de bază ale fabricii — cele două mașini de fabricație — sunt oprite 15 zile pentru a li se efectua revizia generală. Această durată de reparație a fost redusă, pentru ambele mașini, cu clte două zile, datorită pregătirilor temeinice care au precedat efectuarea de ansamblu a operațiunilor, încă din vreme ne-am aprovizionat ,cu piese de schimb, s-au format echipele de reparații, maiștrilor și inginerilor li s-au repartizat sarcini concrete. Conducerea fabricii a fost tot timpul „în alertă", pentru a putea interveni în situațiile ce nu puteau fi rezolvate de angajații serviciilor de specialitate. Reducerea duratei de țevi- Convorbire realizată de Aurel OARGA (Continuare In pag. a 3-a) ment. AIUD. Vedere spre fabrica de betoane și silozuri de ci- DUMINICA 4 AUGUST 196« 4 PAGINI 30 BANI FIECARE CEAS PRIELNIC FOLOSIT PENTRU TERMINAREA SECERIȘULUI! După încheierea ploioase, lucrătorii perioadei ogoarelor și-au reluat activitatea de strîngere a rodului lanurilor de cereale păioase. Drept rezultat, în multe unități secerișul s-a terminat. Paralel cu secerișul, cooperatorii au antrenat toate mijloacele existente la transportul snopilor la aici și au început treieratul. Datorită măsurilor luate, la ora actuală, cea mai mare parte a producției de gin, orz și secară a și fost înmagazinată.. Dar, într-o serie de cooperative agricole din județul nostru ritmul în care se muncește la strînsul snopilor la aici și la treierat, este încă nesatisfăcător. De aceasta ne-am convins cu prilejul unui raid-anchetă, întreprins la data de 2 august a.c., în mai multe unități. Snopii stau pe cîmp, iar batozele treieră... vînt Primul popas : C.A.P. Drîmbar, brigada Hăpria. Aici se lucra cu o combină la recoltatul griului. Din 125 de hectare au fost secerate abia 90. Dintre acestea, pe 22 hectare recoltatul s-a făcut manual. Firesc ar fi fost să se înceapă și transportul snopilor la arci și chiar treieratul. Dar, la data cînd vizitam unitatea, la arie nu era dus nici un snop de grîu. Recolta se afla tot pe cîmp, unde și-a făcut stagiul de mai multe săptămîni. In acest timp, două batoze stăteau neutilizate, una la sediul brigăzii de tractoare, iar alta la așa-zisa arie de treierat. Spunem „așa-zisa", pentru că aici, amenajările necesare încă n-au fost făcute. Cu mai multe zile în urmă s-a treierat totuși secara de pe vreo trei hectare, după care batozele au amuțit. Amîndouă sunt în perfectă stare de funcționare, ba una din ele este chiar nouă. Mai mulți mecanizatori ne-au informat că ea va fi dusă la Teleac, unde urmează să fie pusă în lucru. De ce a mai fost adusă atunci la Hăpria ? Ne-a mirat apoi faptul că la data de 2 august, pe un timp foarte bun, cele 6 atelaje ale brigăzii cooperativei, transportau fîn, în vreme ce griul stătea în continuare pe cîmp. De ce s-a mers pe un astfel de raționament ? 11 întrebăm pe tovarășul Emil Achim, vicepreședintele cooperativei agricole din Drîmbar. — Am hotărît să transportăm mai întîi finul, vom trece după aceea la evacuarea baloților de paie de pe terenurile unde griul s-a recoltat cu combina și vom începe transportul snopilor la arie. Interesantă optică. Și la Hăpria ar fi bine să se știe că toate mijloacele de transport trebuie să fie folosite la transportul griului secerat manual, la arie, în vederea începerii treieratului. Timpul este bun pentru executarea acestei lucrări și totuși la Hăpria se muncește neorganizat. Numai așa se explică faptul că majoritatea tractoarelor se aflau la sediul brigăzii. Suprafața eliberată de recoltă era foarte mică: doar 15 hectare față de 125 hectare, care au fost și mai sunt ocupate cu grîu. Din această cauză, mecanizatorii stau. Unii, printre care și Izidor Patachi, încearcă să-și găsească de lucru în altă parte. Iată de ce spuneam că felul în care se muncește la Hăpria nu satisface. La Ghirbom au mai rămas hectare cu grîu Pînă la data vizitei noastre, la Cooperativa agricolă de producție din Ghirbom grâul nu se recoltase decît de pe 280 hectare. Din cele 360 de hectare ocupate cu această cultură, mai rămăseseră de secerat 80 de hectare. In lucru se aflau, de mai multă vreme, 4 combine, dar randamentul lor nu este cel așteptat. Așa se explică de ce cooperatorii din Ghirbom au întârziat atita cu recoltatul. Pe o parte din suprafața cultivată cu grîu, respectiv pe 20 hectare, recolta a fost strînsă manual. De aici nu a fost transportat însă la arie nici un snop de grîu. Ca urmare, batoza trimisă aici de la întreprinderea pentru mecanizarea agriculturii din Miercurea, a fost doar probată și lăsată aPO să se „odihnească". Eliberarea terenurilor, de paie se realizează destul spî anemic, fapt pentru carețdiri 300 de hectare planificate au fost arate numai 70. In legătură cu această stare de lucruri, tovarășul Vasile Sîrbu, inginerul cooperativei, ne-a precizat următoarele : — In circa 3 zile, cu combinele existente și cu cooperatorii, vom termina secerișul. Totodată, consiliul de conducere a luat măsuri pentru a începe masiv transportul snopilor de grîu la arie și treieratul. O parte din atelaje vor fi utilizate la evacuarea baloților de paie de pe tarlalele unde urmează,să fie făcute alături.. Așadar, din relatarea inginerului am reținut că la Ghirbom consiliul de conducere a luat măsuri eficiente pentru impulsionarea lucrărilor din campania de vară. Se impune însă ca ele să fie aplicate în practică. Decalaje nepermise La Berghin, recoltatul griului s-a terminat. In schimb, restul lucrărilor din campania agricolă de vară sunt mult rămase în urmă. De pildă, transportul snopilor s-a realizat numai pe 20 hectare, din 150 secerate manual, iar treieratul nu a început încă. Cele trei batoze existente sînt pregătite și totuși nu au intrat în lucru. Se mai așteaptă... Președintele cooperativei Gheorghe Dușa, preciza că această lucrare va începe în curînd. Este chiar foarte necesar. Și, în același timp, ar fi bine ca în cooperativă să fie luate măsuri grabnice și pentru eliberarea terenului și executarea arăturilor, lucrări destul de întârziate. Bunăoară, din cele 620 hectare acu m. POTOPEA (Continuare în pag. a 3-a) IS I 1 I 1 2 11I111II2 La gradina C.A.P. Mihalț Zilele acestea, brigada de legumicultori din C.A.P. Mihalț a recoltat, de pe cele 95 hectare de grădină, două vagoane de castraveți și ardei grași, un vagon de varză, șase tone ceapă, 1,5 tone pătlăgele vinete, 1,5 tone roșii și multe altele. Circa 3,5 vagoane fasole verde au fost livrate săptămâna trecută Hațegului. Tot aici, o mare atenție se acordă și culturilor succesive (mazăre — 5 hectare, fasole — 15 hectare, castraveți — 13 hectare etc.) Se așteaptă ca, în urma utilizării aspersoarelor, viitoarele producții să aducă cooperativei noi și însemnate venituri. Comerțul, cu întregul lui edificiu, cu toată gama sa de sisteme de care dispune este chemat să asigure o piață bogată, o rețea de desfacere bine aprovizionată, în care cetățeanul să poată găsi la nevoie, după gusturile și exigențele sale, toate genurile de produse și mărfuri trebuitoare. Deci, de la bun început, trebuie asigurată o aprovizionare ritmică, care să țină seama de necesitățile populației, de cerințele sezonului etc. Care sunt aspectele acesteia, cum se prezintă ea în județul Alba ? O serie de date și fapte, culese din teren, vor avea darul să ne edifice asupra acestui lucru. Este cunoscut faptul că magazinele de desfacere au de-a lungul zilei anumite ore de vîrf, cînd sunt solicitate la maximum. De obicei, aceste ore sînt cele ale dimineții, 7 și 8, cînd lumea merge la serviciu. Se impune deci ca în acest timp unitățile, și îndeosebi cele care desfac pîine și produse lactate să fie bine aprovizionate. Din păcate, situația la acest capitol nu este de loc roză. Nu se respectă întotdeauna onorarea comenzilor între orele 5 și 7 dimineață. Așa, spre exemplu, în ziua de 13 iulie a.c., din cantitatea comandată de 4.000 kg. de pîine de către unitățile din municipiul Alba Iulia, numai 1.000 kg s-au livrat înainte de ora 7, restul după orele 15. Produsele de specialități sunt aduse, și ele, numai după orele 11. Aceleași neajunsuri se manifestă și în, aprovizionarea unităților cu lactate. In loc de ora 6 dimineața, la unele magazine ea se face între orele 9 și 10. Multe din produse se desfac alterate, din cauza întîrzierii cu care se transportă. Nici unitățile de alimentație publică nu sunt trecute cu vederea de lipsurile din aprovizionare. Preparatele calde lipsesc adeseori din bucătăria acestora. Se servesc foarte legume, puține mâncăruri din deși sîntem în plin sezon al acestora. Cazuri concrete : restaurantele din Ocna Mureș, Cugir și Cîmpeni. Este extrem de redusă di gama preparatelor de bucătărie la cabanele turistice. Aici se invocă unele motive, care nu stau deloc în picioare, după care turiștii, venind cu provizii de acasă. ...Dar nu e și firesc, dacă în alte dați, cînd au dat pe aici, n-au găsit nimic ? Omul este precaut... O serie de comenzi făcute de gestionarii magazinelor nu sînt onorate la timp și în cantitățile necesare. Așa de pildă într-o notă de comandă a magazinului alimentar nr. 64 din Ocna Mureș se cereau 25 de sortimente de salam și alte preparate din carne, dar nu i s-au livrat decât 4 sortimente. Șchioapătă și aprovizionarea cu legume și fructe, deși s-au făcut, în ultima vreme, serioase eforturi. Lipsesc pe alocuri din unitățile I.J.V.S.F. fasolea verde, castraveții, ardeii etc. (Baia de Arieș, Roșia Montană, Zlatna și Haneș). « Serioase deficiențe se constată și în aprovizionarea cofetăriilor cu prăjituri, înghețată, răcoritoare etc. Spre exemplu, la cofetăria din Ocna Mureș aprovizionarea cu prăjituri și înghețată se face după-masa, cînd nu se mai poate realiza o bună desfacere a lor. Vitrinele frigorifice sunt defecte, gheața lipsește. Răcoritoarele se servesc calde, iar înghețata... topită sau de loc. Cofetăria din Cugir — singura din tot orașul — nu avea, în ziua de 6 iulie, nici un fel de înghețată. Existau doar două sortimente de prăjituri, și acelea uscate. In schimb, cofetăria dispunea de un bogat sortiment de... țigări. Diverse sortimente și articole lipsesc și din rafturile magazinelor din sectorul nealimentar. Bunăoară, cetățeanul nu poate găsi cînd are nevoie articole de textile cum ar fi: poplin Dacia alb, vernil și bej, perdele, tergal negru, articole de încălțăminte ca: sandale romane, pantofi perforați, sandale femei, opincuțe etc. Aceeași stare de lucruri o întîlnim și în unitățile comerțului sătesc. La magazinele din Daia, Pian, Gîrbova, Cîl- Nicolae VRINCEANU inspector principal al Consiliului popular județean GH. ABRUDEANU (Continuare în nasc. a 3 m GOLURI IN APROVIZIONARE ȘI IN... ACTIVITATEA ORGANELOR COMERCIALE iî 1II1IIS s ! PRIMA CONFRUNTARE I S-A DOVEDIT UTILA !PENTRU PRODUCȚIE După cum se știe, cu mai bine de două luni în urmă în unitățile economice și organizațiile comerciale de stat au luat ființă comitete de direcție — organe de conducere colectivă din întreprinderi. Crearea acestor instituții noi, presupune îmbinarea conducerii centralizate cu autonomia funcțională și acordarea unor atribuții mai largi întreprinderilor, oferind condiții favorabile desfășurării inițiativei creatoare a maselor, atragerea celor mai buni specialiști la procesul de elaborare și optimizare a deciziilor. Aplicarea principiului muncii colective în condițiile în care competențele și prerogativele întreprinderii sunt mult amplificate, exprimă esența acestei forme noi de organizare menită să ducă la perfecționarea conducerii și planificării activității economice, înlocuirea conducerii unipersonale, eliminarea verigilor de prisos și înlăturarea „tutelei mărunte“ sunt alte atribuții ale comitetului de direcție. Desfășurată sub semnul acestor cerințe, adunarea generală a salariaților de la Fabrica de produse refractare din municipiul Alba Iulia a prilejuit o primă confruntare utilă pentru producție și interesele generale ale salariaților. Ea a confirmat eficiența și viabilitatea măsurilor luate de Conferința Națională a P.C.R. pe linia perfecționării formelor și metodelor de conducere și organizare colectivă a activității economice. Cu toate că n-au trecut decât două luni de la semnarea actului de constituire, comitetul de direcție a fabricii „Refractara" și-a luat cu destulă seriozitate și răspundere în primire funcțiile și obligațiile, reușind în cea mai mare parte să stăpînească și dirijeze cu competență toate pîrghiile activității economice. In calitate de împuternicit al statului pentru păstrarea și apărarea patrimoniului încredințat și pentru gospodărirea eficient Adunări generale ale salariaților ti a mijloacelor materiale și bănești puse la dispoziție, comitetul de direcție a folosit această învestitură în scopul îmbunătățirii activității de producție. . In informarea prezentată în fața salariaților de ing. Victor Bertalan, președintele comitetului de direcție, s-a vorbit pe larg despre toate laturile activității economice desfășurate în prima jumătate a anului, insistîndu-se mai ales asupra sarcinilor sporite ce revin colectivului în cel de al doilea semestru al anului și pregătirea condițiilor optime a producției anului viitor. Din analiza făcută și cuvîntul participanților; la discuții rezultă că în cel de al doilea trimestru nivelul îndeplinirii sarcinilor de plan a cunoscut o evoluție mult superioară primelor trei luni ale anului, ceea ce denotă un salt calitativ spre atingerea în cel mai scurt timp a parametrilor proiectați. Cifrele confirmă. Presarea medie zilnică la secția II-a a crescut cu peste 50 tone, iar producția de șamotă cu aproape 20 de tone. S-au realizat în afara prevederile de plan 2.530 tone șamotă aluminoasă și 2470 tone cărămizi aluminoase. Revirimentul mestrului II, apreciat ca bun adevărat miracol, va fi și mai bine înțeles arătînd că din cei 3.468.000 lei economii suplimentare la prețul de cost, peste 98 la sută au fost obținuți în trimestrul II al anului, timp în care toate cele patru mari grupe de produse s-au fabricat rentabil, realizîndu-se rentabilități medii de 2,7 la sută la șamotă aluminoasă și 29,3 la sută la cărămizi aluminoase, îmbunătățirea substanțială a activității economico-financiare a fabricii . „Refractara, mai ales, în partea a doua a semestrului 1 exprimă efortul întregului colectiv, dă măsura muncii și preocupării comitetului ca o direcție de a rupe cu „tradiția“ rezultatelor mediocre. Numind acest pas, un început,de timiy augur, subscriem părerii unanime exprimată în adunare, că nivelul atins nu reflectă întreaga valoare a rezervelor și posibilităților acestui colectiv. Răspunzînd unei cerințe sinecranon de a te măsura întotdeauna cu cel mai bun, trebuie spus din capul locului că aici produsele refractare se realizează cu cheltuieli exagerat de mari, iar calitatea lor este un compromis inadmisibil, ce nu se împacă cu cerințele ce stau la baza conducerii și gospodăririi socialiste a unităților economice. Sesizînd și intuind cu multă perspicacitate această latură esențială a activității economice, fiecare din cei 19 vorbitori care au luat cuvîntul, s-au oprit asupra cauzelor ce determină nivelul scăzut de rentabilitate a unității lor. Inginerul Vasile Naumescu, maistrul Constantin Popița, muncitorul Ion Rîp, inginerul Ioan Cosma, ca de altfel toți cei prezenți la adunare, au fost de părere că punctul nevralgic al întregii activități constă în folosirea necorespunzătoare a utilajelor și instalațiilor, în frecventele abateri de la disciplina tehnologică și normele de calitate stabilite. Atitudinea iresponsabilă a unor maiștri și șefi de schimb și chiar a unor membri din comitetul de direcție față de modul în care sunt întreținute și exploatate agregatele și instalațiile de înaltă tehnicitate cu care a fost dotată fabrica, alimentată de o mentalitate și optică diformată a scopului producției, generează fenomene cu implicații în activitatea grave economico-financiară a întreprin Sebastian TRUȚĂ >! (Continuare în pag. a 3-a) sIII1I11fca 1 Inceperea campaniei de însilozări de ieri, sîmbătă (3 august), în întreprinderile agricole de stat din județul nostru a început o lucrare deosebit de importantă : insilozarea porumbului furajer. In cadrul acestei acțiuni, vor fi „depozitate" pentru perioada de stabulare a animalelor zeci de mii de tone de furaje de cea mai bună calitate. Numai la I.A.S. Blaj se vor însiloza în această perioadă 6.000 tone de furaje, care vor contribui la sporirea producțiilor animaliere pe timpul iernii. Cursuri de instruire . La Școala profesională de mecanici agricoli din Alba Iulia, a fost inițiat un curs de instruiere, la care participă viitorii conducători ai secțiilor de mecanizare a agriculturii. Sînt prezenți 60 de cursanți din cinci județe : Albi, Hunedoara, Gorj, Sibiu și Vrancea. Lectorii cursului pun un accent deosebit pe aplicarea principiului de organizare științifică a producției în I.M.A., în baza gestiunii economice proprii. Instruirea durează timp de 30 de zile și la ea vor participa două serii de viitori conducători ai unităților productive de mecanizare. Festival de muzică ușoară Consiliul județean al sindicatelor, în colaborare cu Comitetul județean U.T.C. Alba și Comitetul județean pentru cultură și artă, organizează la Alba Iulia, în zilele de 10 și 11 august, un festival de muzică ușoară, la care își vor aduce contribuția Clubul muncitoresc din Ciugir, Clubul Soda Ocna Mureș, Casa de cultură din Blaj, Clubul I. M. Aiud, formațiile sindicatului C.F.R. Teiuș, Coșlariu și Casa municipală de cultură. Festivalul a fost organizat cu scoptul de a depista noi talente în domeniul muzicii ușoare. Se vor acorda premii individuale în obiecte. Concurenții care se vor situa pe primele locuri, vor participa, la București, la un concert care-i va reuni pe laureații acestui festival ce va avea loc în toate județele. Cei mai valoroși soliști, selecționați cu prilejul întrecerii finale, vor prezenta o suită de spectacole pe litoral. Estivală Sîntem la ceasurile verii, pline de soare și verdeață, la ceasurile calme cînd orașul își cheamă, primitor, oaspeții. Sînt orele cînd el pare mai tînăr, mai vesel, mai sprințar ca în celelalte zile ale anului. Străzile au devenit mici fluvii curgătoare, în undele cărora lumina înaltă naște irizări diafane, multicolore. Tinerețea, veselia, freamătul, paleta-i bogată, i-o împrumută trecătorii — îndeosebi, tineri ce-și trec agale, în mișcări ca de balet, pașii pe caldaronurile lui, admirînd frontispiciile îngălbenite de vreme, gustînd în parcuri clipi de tihnă și reflecție. Zilnic pe vetrele bătrînului oraș opresc zeci de autocare O.N.T., din care descind grupuri masive de drumeți, plecați sa colinde în lung și în lat la FILIGRHN ra, să cunoască meleagurile și frumusețile ei. Setoși de cunoaștere, dar mai ales dornici să-și împrospăteze sufletul, mintea și cugetul, plecindu-și pios privirea în fața vestigiilor și mărturiilor trecutului și ale frumuseților prezentului, mulți, foarte mulți turiști de pe întreg cuprinsul țării (Tg. Jiu, Timișoara, Pitești, Cluj, Galați, București, Constanța, Iași, Suceava etc. ca să dăm numai cîteva nume de pe harta patriei) își înscriu în itinerariile drumețiilor lor și județul Alba, dată fiind măreața și tumultoasa lui biografie istorică. Majoritatea oaspeților sînt tineri, elevi. Călătoria, contactul vizual cu ceea ce au mai frumos aceste meleaguri, vin să fertilizeze și mai mult sentimentul patriotic, să contribuie la instruirea cît mai bogată a tinerei noastre generații. Sînt molipsitori prin farmecul lor copilăresc. In aceste ceasuri, străvechea urbe pare mai tînără, mai exuberantă. Aceeași veselie, tinerețe, același freamăt și dor de a cunoaște, se revarsă ca o lumină, ca o melodie prin cîmpiile fără sfîrșit, prin munții și priveliștile patriei, de la fruntea de piatră și cetină a Carpaților și pînă la tălpile de aur și soare ale mării. Pretutindeni pe drumurile țării, pe potecile munților se aud cîntece, rîsete și chiote. Sunt drumeții veseli. Gheorghe JURCA