Unirea, septembrie 1968 (Anul 1, nr. 168-192)

1968-09-01 / nr. 168

ANUL I NR. 168 DUMINICA 1 SEPTEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 BANI Intîlnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu intelectualii din Cluj După cum am mai anunțat: In Încheierea vizitei pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu împreună cu tovarășii Gheor­­ghe Apostol și Manea Mănes­­cu au făcut-o în județul Cluj a avut loc, vineri seara, o în­­tîlnire cu intelectualii d în Cluj. Importantă și cetate universitară, centru științific și umanistic de prim rang al ță­rii, Clujul anilor de construc­ție socialistă a adăugatv-a fru­moasa aureolă, în care au stră­lucit numele unor Babeș, Ra­­coviță, Sextil Pușcariu, Blaga, Hațieganu, noi și noi valori care au întregit și întregesc patrimoniul spiritual al patriei, în continuă înflorire. Ca și în alte centre de veche tradiție sau mai noi, cultura, știința, cercetarea în toate domeniile au fost și sunt temeinic înzes­trate, printr-o puternică bază materială, prin impulsul amplu avînt creator, care unai captat toate energiile, impuls a și efervescență, specifice epo­cii noastre socialiste. Cu prilejul vizitei tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu, intelec­tualitatea clujeană s-a adunat să-și exprime recunoștința fa­ță de partid și guvern, să-și afirme încă o dată unanimi­tatea de simțire și gîndire fa­ță de politica înțeleaptă a partidului nostru comunist, să-și întărească hotărît legă­­mîntul de a-și Înzeci eforturile în opera de edificare socialis­tă a României. In sala mare a Casei Uni­versitarilor, oaspeții sunt pri­miți cu multă căldură inte­lectualii clujeni din toate ge­nerațiile, care aplaudă și ova­ționează puternic. Marea adunare a intelectua­lilor, la care sînt prezenți și acad. Ștefan Bălan, ministrul invățămîntului, și acad. Miron Nicolescu, președintele Acade­­miei, este deschisă de Remus Bucșa, prim-secretar al Comi­tetului municipal al P.C.R., ca­re, salutîndu-l pe secretarul general al C.C. al partidului în numele oamenilor de cultu­ră din Cluj, subliniază că ase­menea întîlniri dintre condu­cătorii partidului și statului nostru și intelectualitate au devenit tradiție în România. Au luat cuvîntul prof. dr. docent Ștefan Pascu, membru corespondent al Academiei, de­canul facultății de istorie și fi­lozofie a Universității „Babeș- Bolyai”, Letay Lajos, redactor­­șef al revistei „Utunk”, prof. ing. Emil Negruțiu, rectorul Institutului agronomic „Dr. Petru Groza”, Balogh Edgar, redactor-șef adjunct al revistei „Korunk", d 1 Aurel Rău, re­­dactor-șef al revistei „Steaua”. In aclamațiile întregii adu­nări ia apoi cuvîntul tovară­șul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea este subliniată cu aplauze șl urale. Fiecare cu­­vînt al secretarului general al partidului, fiecare idee — par­te integrantă a programului partidului nostru comunist —, fiecare accent reprezentînd comandamentele acestui ment istoric este urmărit­ă o­cu atenție de întreaga adunare, de toți participanții la această întilnire bogată în semnifica­ții. încă o dată, cu și mai multă vigoare, cu și mai înflăcărat avînt, intelectualitatea clujea­nă din toate generațiile, fără deosebire de naționalitate, își dovedește atașamentul deplin la politica internă și externă a partidului și statului nostru, exprimîndu-și hotărîrea de a-și aduce aportul la sporirea te­zaurului de valori al patriei noastre socialiste, la prosperi­tatea, demnitatea și fericirea României socialiste. Adunarea s-a sfîrșit într-o atmosferă de puternic entuziasm. Se aplau­dă și se ovaționează îndelung pentru partid, pentru conduce­rea sa, pentru România socia­listă. Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși, vă rog să lă scuzați dacă nu voi reuși , dau grai tuturor sentimen­­elor pe care le încerc în în­­îlnirea cu dv. Sunt după o zi e adunări, de multiple impre­­si, și îmi e greu să redau n cuvinte emoția pe ri-o provoacă intîlnirea care cu amenii de știință și cultură in Cluj. (Aplauze entuziaste). Dv., ca întreaga intelectua­­tate a României socialiste, re­­rezentați un detașament în­­elinat al poporului nostru, cu­n rol de o deosebită impor­­anță în întreaga activitate de dificare a orînduirii socialis­­t. Socialismul, concepția știin­­iifică despre lume și viață proletariatului, a sintetizat , sintetizează tot ceea ce reat omenirea mai bun de-a l­ungul mileniilor și a ridicat ceste cuceriri la rangul de ființă socială menită să asi­­ure făurirea unei societăți în are omul să fie cu adevărat tărîn pe destinele sale, făuri­­orul propriei sale istorii. Aplauze puternice­. Fără îndoială, hotărîtoare în­­treaga activitate umană este teația de bunuri materiale p­entru că aceasta determină în mare măsură schimbările ca­­e au loc în societate. Dar nu este mai puțin adevărat că gîndirea umană, știința, mai o seamă în societatea de as­­ăzi, au devenit o forță ma­­erială cu un rol hotărîtor în ntreaga viață socială, inclu­­siv în dezvoltarea materială a societății. (Aplauze). De aceea, partidul nostru, guvernul țării noastre, preocu­­pîndu-se de dezvoltarea bazei materiale, de dezvoltarea eco­­nomiei naționale, a industriei și agriculturii, acordă o aten­­ție deosebită științei și cultu­rii , sîntem conștienți că fără aceasta nu putem asigura mer­sul înainte al patriei noastre. (Aplauze). Avem rezultate bune în dezvoltarea științei și culturii în tara noastră. In raport cu situația de acum douăzeci și ceva de ani, nivelul general de cultură al poporului nos­tru s-a ridicat la un stadiu incomparabil, numărul intelec­tualilor a crescut de mai mul­te ori, și nu există sector al activității materiale și sociale unde omul de știință și cultu­ră, alături de muncitori și ță­rani, sub conducerea partidu­lui nostru, să nu participe cu întreaga sa forță de gîndire și de creație la făurirea socie­tății noi socialiste. (Vii și îndelungi aplauze). Noi, conducerea partidului și statului, prețuim mult acti­vitatea intelectualilor și, în mod deosebit, dați-mi voie să spun, prețuim aportul pe care îl aduc oamenii de știință și cultură din Cluj —­ detașament de valoare al intelectualității din România socialistă. (A­­plauze puternice). Prețuim, de asemenea, fap­tul că aici, ca și în alte cen­tre universitare din țară, mun­cesc laolaltă intelectuali ro­mâni, maghiari, germani, își unesc eforturile, capacitatea, pentru a contribui la ridicarea științei și culturii patriei noas­tre pe culmi tot mai își însușesc tot ce este înalte, bun pe plan internațional mai în domeniul cunoașterii, aducîn­­du-și propria contribuție la îmbogățirea tezaurului univer­sal al civilizației. Vă felicităm din toată inima pentru aportul deosebit de valoros pe care îl aduceți la înflorirea științei și culturii, a întregii creații spi­rituale a României socialiste. (Aplauze puternice). Desigur, tovarăși, una din problemele importante în dez­voltarea societății omenești, a­­colo unde locuiesc împreună oameni de diferite naționali­tăți, este rezolvarea justă a raporturilor sociale dintre a­­ceștia, asigurarea egalității de­pline a tuturor, in toate do­meniile de activitate, așa omul poate să se numai simtă liber, poate să-și pună cunoș­tințele, întreaga sa capacitate, în serviciul bunăstării și feri­cirii poporului. Putem spune, tovarăși, că în patria noastră, în România, am realizat pe deplin această egalitate între oameni, indiferent­ de naționa­litate, în toate domeniile de activitate. (Aplauze entuzias­te, prelungite). Dumneavoastră, ca oameni de știință și cultură, știți foar­te bine că, indiferent în ce limbă sunt exprimate, rezulta­tele cercetării științifice — a­­le fizicii, matematicii, chiar și ale istoriei și arheologiei — sînt aceleași atunci cînd cer­cetarea se face cu adevărat corect. (Vii aplauze). Nici poezia, proza, teatrul, muzica nu cunosc granițe de limbă. Indiferent în ce limbă sînt create, marile opere de artă, — mă refer la literatură, căci muzica are limba ei pro­prie, internațională, — aici, s-ar putea spune, s-a realizat internaționalismul (animație în sală) — exprimă aceleași idei și simțăminte. Depinde desigur de ceea ce dorește scriitorul, poetul, sau artistul respectiv să redea, de modul în care în­țelege el sensul vremii, preo­cupările și aspirațiile societă­ții și de măsura în care doreș­te să se încadreze în aceste preocupări. Depinde de voința și de puterea sa de a face din opera de artă pe care o fău­rește o expresie a năzuințelor de libertate și dreptate socială ale omenirii. Pentru că numai atunci arta servește cu ade­vărat cauza progresului, cau­za socialismului. (Aplauze pu­ternice, prelungite). Aș putea spune că in știin­ță, în artă, în cultură se mer­ge cu un pas înainte în rea­lizarea unității in creație, pes­te deosebirile de naționalitate și limbă, pentru că știința cultura înaintată este una sin­si­gură și ea nu cunoaște dife­rențe de naționalitate, nu cu­noaște decât o singură lege: progresul omenirii, realizarea unei vieți mai bune toți oamenii. (Aplauze pentru însu­flețire). De aceea, consider că este necesar ca intelectua­lii noștri, indiferent în ce do­meniu de activitate lucrează, indiferent de naționalitate, să-și unească forța, capacita­tea, priceperea pentru ridica­rea continuă a nivelului gene­ral al științei și culturii p­a­triei noastre. Aceasta e calea pe care își pot aduce contri­buția activă la întreaga mun­că desfășurată de poporul nos­tru pentru construirea socia­lismului, pentru făurirea con­dițiilor de trecere treptată spre comunism. (Aplauze în­delungate). Stimați tovarăși. Situația raporturilor de as­tăzi dintre țările socialiste, dintre partidele comuniste și muncitorești ne Îngrijorează pe toți, îi îngrijorează pe toți comuniștii. Cînd noi am pășit pe drumul luptei de eliberare a omului de asuprire, pentru eliberarea socială și națională a maselor, pentru înfăptuirea celei mai drepte societăți din lume — in care omul să se simtă cu adevărat om, în care tot ce se făurește in societate să fie închinat omului — ne-am gîndit niciodată că nu se poate ajunge ca intre comu­niști, între țările socialiste să se folosească forța pentru im­punerea unui anumit punct de vedere. Nu se poate con­cepe că asemenea lucruri sunt compatibile cu ideologia noas­tră, cu concepția noastră știin­țifică despre viață și despre lume. Aceasta poate avea ceva comun cu epoca lui Ludovic al XIV-lea — să mă Îndrepte istoricii dacă greșesc — care spunea „L'etat c'est moi”. Sunt unii teoreticieni care își arogă dreptul de a da judecăți defi­nitive după principiul: „Le marxism c'est moi”. Nu, ni­meni nu poate să afirme : „Marxismul sunt eu". (Aplau­ze furtunoase, orale). Mar­­xism-leninismul nu este pro­prietatea nimănui ; el este o concepție științifică, și numai în măsura în care toți oamenii politici, toți oamenii de știin­ță, toți oamenii care gîndesc analizează dezvoltarea socială (Continuare in pag. a 2-a) Vizita­tovar ION GHEORGHE M­AURER in județele Mureș și Sibiu UJVC1 U.9 U Vi­ocvrrt Vi­o Maurer, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Per­manent al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Consiliului de Mi­niștri a făcut in zilele de vi­neri și sîmbătă o vizită de lucru în județele Mureș și Sibiu. Oaspetele s-a întilnit cu oa­meni ai muncii din industrie și agricultură, cu intelectuali, activiști ai organelor locale de partid și de stat, cu care a discutat pe larg despre mo­dul în care sunt îndeplinite ho­­tărârile Congresului al IX-lea și Conferinței Naționale P.C.R., măsurile luate de partid­­ și guvern pentru continua în­florire a României socialiste. Au fost vizitate Combinatul­­ chimic din Tîrnăveni, coope­rativa agricolă de producție din Luduș, Combinatul de în­grășăminte azotoase „Azomu­­reș" și Institutul de medicină și farmacie din Tg. Mureș. Oamenii muncii din unitățile vizitate, numeroși cetățeni din localitățile străbătute au făcut tovarășului Ion Gheorghe Maurer o primire caldă, entu­ziastă, ovaționând, îndelung pentru Partidul Comunist­ Ro­mân, pen­tru Comitetul știu Central, pentru tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru po­litica internă și externă a partidului. Cu prilejul vizitelor făcute, tovarășul Ion Gheorghe Maurer s-a interesat de modul în care se realizează sarcini­le ce revin unităților respec­tive, de preocupările de per­spectivă ale conducerilor aces­tora. Președintele Consiliului de Miniștri a indicat cadrelor de conducere să ia măsurile cele mai eficiente pentru va­lorificarea maximă a investiții­lor, ridicarea continuă a cali­tății produselor, subliniind posibilitățile și resursele de care dispune fiecare unitate pentru obținerea unor succe­se și mai mari. De asemenea, s-a interesat de profilul actual și perspectivele de dezvoltare ale Centrului universitar Tg. Mureș, de activitatea de cer­cetare științifică a intelectua­lilor din localitate. La Tîrnăveni a avut loc o însuflețită adunare a activului de partid din oraș. Cei care au luat cuvîntul au exprimat, în numele tuturor oamenilor muncii din localitate, deplina adeziune față de politica in­ternă și externă a partidului, hotărîrea fermă de a îndepli­ni măsurile luate de partid. Tovarășul Ion Gheorghe Maurer a subliniat în cuvîn­tul său succesele obținute de afertivul combinatului, ma­rile transformări pe care ora­șul Tîrnăveni le-a trăit în ultimele decenii. Vorbitorul a arătat că pro­blema națională a fost rezol­vată în conformitate cu in­teresele naționalităților conlo­cuitoare, cu principiile mar­­a­xist-leniniste. In continuare el subliniat că conducerea partidului și statului vede in r­ezultatele oamenilor muncii încrederea cu care întregul popor înconjoară partidul. La Intîlnirea de lucru cu intelectualii din Tg. Mureș numeroși vorbitori — oameni de știință, cultură și artă — au adus în discuție probleme privind activitatea lor de cu zi, exprimînd totodată de­­i­tărîrea de a milita cu abnega­ție pentru înfăptuirea politicii partidului nostru, izvorîtă din gindurile, năzuințele și voința întregului nostru popor. Luînd cuvîntul, tovarășul Ion Gheorghe Maurer a înfă­țișat preocupările partidului și statului pentru ridicarea con­tinuă a activității științifice și culturale, pentru asigurarea u­­­­nor condiții din ce in ce mai bune a acestei activități. El a Ten­fifircat preocupările intelec­tualilor din Tg. Mureș pentru educarea și pregătirea tinerei generații. Seara, la Palatul culturii, to­varășul Ion Gheorghe Maurer s-a întilnit cu activul de partid din județul Mureș. La întilnire au luat cuvîntul activiști de partid și de stat, muncitori, cadre didactice. In cuvinte calde, vorbitorii au reafirmat unitatea de nezdrun­cinat a poporului în jurul parti­dului — conducător înțelept, încercat și hotărît, a cărui po­litică profund principială asigu­ră dezvoltarea tuturor forțelor creatoare ale oamenilor mun­cii, indiferent de naționalitate, în condițiile unei depline ega­lități în drepturi. In cuvîntul său, tovarășul Ion Gheorghe Maurer a adresat calde felicitări oamenilor mun­cii din județ — români, ma­ghiari și de alte naționalități — organelor și organizațiilor de partid, pentru rezultatele obținute în muncă. Subliniind faptul că edificarea socialis­mului este o operă vie, de per­manentă perfecționare și Înnoi­re, vorbitorul a arătat că tre­buie căutate mereu soluții pen­tru mai buna conducere a e­­conomiei, pentru dezvoltarea științei, culturii și invățămîn­ (Continuare în pag. a 2-a) Coordonatele VACANȚEI An de an, mii de elevi din județul nostru își petrec va­canța la munte și la mare , alții străbat drumurile patriei, în excursii, pentru a-i cunoaș­te bogățiile și frumusețile. Anul acesta, organizarea va­canței elevilor a constituit un obiectiv important al Inspec­toratului școlar și al Consiliu­lui pionierilor, încă din luna mai, la Inspectoratul școlar s-a stabilit un plan de măsuri, pentru realizarea unor condi­ții optime elevilor în vacan­ță. La indicația Ministerului Invățămîntului, au fost orga­nizate patru tabere la munte, în pitoreștile așezări de la Cîmpeni, Intregalde, Izvorul Ampoiului și Șugag, unde s-au perindat, în serii, peste 1500 e­­levi de la clasele III-VIII, din licee și școli profesionale. Con­siliul pionierilor a asigurat în tabere un bogat program edu­­cativ-distractiv. Elevii din ta­băra de la Cîmpeni, bunăoară, nu vor uita curînd excursiile organizate la locurile istorice din Munții Apuseni și la peș­tera de la Scărișoara, iar cei de la Șugag excursiile la Va­lea Frumoasei, Oașa și Dobra. Instructive au fost carnavalu­rile pionierești și focurile de tabără, unde s-au învățat cîn­­tece, s-au spus povești și s-a dansat. In cadrul programelor de acti­vitate, elevii s-au întilnit cu participanți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, oameni care și-au adus contribuția la desăvîrșirea procesului de for­mare a statului român. S-a mai vorbit elevilor despre lupta partidului nostru, des­pre organizarea insurecției ar­mate în 1944, expuneri pline de conținut, adevărate lecții de istorie. O altă acțiune importantă a Inspectoratului școlar a con­stituit-o organizarea drumeții­lor și excursiilor. In perioada vacanței de primăvară și vară au fost organizate drumeții cu durata de 1-2 zile, la care au participat peste 30.000 de e­­levi, iar alți 4.000 au plecat în excursii în tabără cu du­rata de 7 zile, pentru a cu­noaște locuri pitorești ale pa­triei, monumente istorice, ora­șe în plină dezvoltare și mari obiective industriale. Au intrat în tradiția unor școli, precum și a liceelor din Alba Iulia, Sebeș, Teiuș, Zlatna și Blaj, organizarea unor ex­cursii, cu un bogat conținut instructiv-educativ. Plină de învățăminte și recreativă a fost excursia organizată de Li­ceul din Teiuș, prin care s-au vizitat Brașovul, Bucureștiul și Constanța, petrecîndu-se cîte­­va zile de neuitat pe litoral. îmbucurător este faptul că, de la an la an, tot mai multe școli generale înscriu în acti­vitatea lor organizarea unor excursii atractive. Aș aminti despre excursiile organizate de Școala generală nr. 1 Al­ba Iulia, în Deltă, Școala ge­nerală nr. 2 în Muntenia și Banat și Școala generală nr. 3 în Munții Apuseni. Educative sunt excursiile organizate pe bază de tematică. Așa a fost excursia organizată de Liceul „Horea, Cloșca și Crișan" din Alba Iulia în Munții Apuseni, cu tema „Pe urmele lui Ho­rea, Cloșca, Crișan și Avram Iancu“, urmată de un concurs „Cine- șt­ie -dșa­gă"!............ O parte însemnată din ele­vii județului nostru și-au pe­trecut vacanța la cluburile e­­levilor, organizate la Alba Iu­lia, Sebeș, Aiud, Abrud, Blaj, Cugir, Cîmpeni, Ocna Mureș, unde de 2-3 ori pe săptămînă se desfășoară activități educa­­tiv-distractive. Sub îndruma­­­rea comitetelor U.T.C. din școli au fost organizate tabere de muncă în C.A.P.-uri, la ex­ploatarea forestieră de la Cîm­peni și pe valea Sebeșului. Pentru reușita acestor acți­uni trebuie menționat faptul că o mare contribuție și-au a­­dus-o cadrele didactice, care au răspuns cu entuziasm che­mării Inspectoratului școlar. In organizarea vacanței ele­vilor s-au întîmpinat și unele greutăți dintre care amintim recrutarea defectuoasă a ele­vilor în tabere, a personalu­lui de serviciu și asigurarea mijloacelor de transport a ali­mentelor. In recrutarea elevilor, In­spectoratul școlar a fost nevo­it să intervină la școli deoa­rece unii directori au privit cu­ superficialitate această acțiu­ne. Unele școli n-au realizat nici locurile gratuite din ta­bere. In ceea ce privește persona­lul administrativ și de servi­ciu s-a întâmpinat opoziția u­­nor directori de școli care au refuzat să deplaseze unii oa­meni în tabere. Unele școli profesionale au invocat diferi­te motive pentru a nu trimite mijloacele de transport nece­sare aprovizionării cu alimente a taberelor. In organizarea excursiilor, din cauza schim­bării ulterioare a itinerariilor, nu s-a putut asigura cazarea unor elevi în condiții cores­punzătoare, în special în ora­șele aglomerate — Brașov, București și pe litoral. Va trebui să depunem toate eforturile ca în viitoarele va­canțe, elevii să se simtă ci­ mai bine în tabere și excursii. Să nu uităm că statul și pă­rinții elevilor au cheltuit su­te de mii de lei numai în ju­dețul nostru, pentru organiza­rea vacanței. Astfel, nimănui nu-i este permis să neglijeze această acțiune, care are un mare rol în educarea și in­struirea elevilor. Credem că la nivel de județ va trebui să analizăm, împreună cu direc­torii de școli, felul cum a fost organizată vacanța anul acesta și să tragem învățăminte pen­tru viitor. prof. loan TRUȚA inspector școlar Pregătirile Teatrului de păpuși .Teatrul de păpuși al municipiului face pregătiri intense în ve­derea deschiderii, la 15 septembrie ax., a noii stagiuni. Repertoriul prevede punerea în scenă a piesei „Traista fermecată“, dramatizare­a lui Ion­­ Păunescu, după celebra poveste a lui Ion Creangă, „Ivan Turbincă“. Vor fi reluate și vechile succese „Hansel și Greb­el“, „Școala iepurașilor“, „Kiki și Miki“ etc. Prin atunci, păpușarii băl­­grădeni vor poposi în comunele și satele județului nostru, unde au numeroși prieteni printre copiii cooperatorilor. Faimei de pînă acum a podgoriilor județului Alba, i s-au adăugat, de cîteva zile, valențe noi, a căror străluci­re se cîntărește în... „aur" și „argint“. Reprezentanții viticultorilor noștri s-au reîntors de la cea mai importantă competiție in­ternațională a anului 1968 : concursul internațional de la Buftea-București, un adevărat „campionat mondial" al licori­lor. Din juriul internațional a făcut parte și inginerul doc­torand Constantin Matran, di­rectorul Stațiunii experimen­tale hortiviticole din Blaj. Do­rind să vă prezentăm amă­nunte despre această întrece­re viticolă, i-am solicitat un interviu. Primei noastre întrebări, ca­re s-a referit la participare, interlocutorul nostru i-a dat următorul răspuns: — „Primul concurs interna­țional al vinurilor, pe care l-a găzduit patria noastră între 12 și 22 august, s-a bucurat de o participare deosebit de selec­tă. La startul competiției s-au prezentat viticultori din 22 de țări, reprezentînd cinci conti­nente. Pentru a vă face o ima­gine și mai exactă asupra ..forței" acestei întreceri, pot preciza că cele două jurii au degustat 1121 probe de vinuri. Rep. : Care a fost compo­nența juriilor ? Ing. Matran : Din cele două jurii au făcut parte 22 de spe­cialiști ai viticulturii, în fieca­re câte opt străini și trei ro­mâni. Acest lucru dovedește exigența față de calitățile pro­belor prezentate. O altă dova­dă : s-au acordat doar 315 me­dalii de aur, ceea ce reprezin­tă 30 la sută din totalul pro­belor. Procentajul acesta re­flectă grija deosebită a partici­panților pentru calitatea vinu­rilor selectate. Rep. : Vă rugăm să vă re­feriți acum la rezultatele com­petiției. In clasamentul gene­ral al concursului, ce țări s-au clasat pe primele locuri . Ing. Matran, România și Franța. Cele două țări au cu­les peste 40 la sută din tota­lul medaliilor de aur. Urmea­ză: Portugalia, Italia, Austria, Spania și Cehoslovacia. Rep. : Cititorii ziarului nos­tru așteaptă cu nerăbdare să afle amănunte și despre viti­cultorii județului Alba. Cu ce au contribuit ei la succesul tricolorului românesc ? Ing. Matran : Viticultorii din cele patru podgorii Sebeș, Aiud și Tîrnave­­­ Alba, ale județului nostru au fost la înălțime. Din cele 27 probe în­scrise în concurs, 15 au fost distinse cu medalii de aur, iar altele cu medalii de argint și bronz. Cel mai mare succes a fost înregistrat de către Stațiu­nea experimentală hortivitico­­lă din Blaj : 10 probe prezen­tate, 10 medalii de aur. De­­ menționat și comportarea pro­duselor întreprinderii agricole de stat Blaj. Ei au prezentat la concurs două­ probe. Amîn­­două au fost distinse cu meda­lii de aur. Una din probele de­ la întreprinderea agricolă de stat Jidvei a primit, de ase­menea, calificativul cel mai mare. Asemenea distincții s-au acordat și cooperativelor agri­cole de producție din Noșlac și Ciuguzel. Nu pot trece cu vederea re­zultatul Liceului agricol din Ciumbrud, ale cărui probe au cucerit trei medalii de argint. Așadar, afirmația anterioară are un puternic temei. Este îmbucurător faptul că vinurile podgoriilor noastre au obținut succese de prestigiu, pentru că ele constituie un pu­ternic imbold pentru ridica­rea viticulturii pe trepte su­perioare. Rep. : O ultimă întrebare : care din vinuri a întrunit su­fragiile juriilor ? Mă gîndesc la „cel mai bum dintre cele mai bune vinuri“. Ing. Matran : Spre bucuria noastră, cea mai ridicată me­die acordată de juriile inter­naționale a revenit unui vin din județul Alba. Este vorba­­ de un vin din soiul Traminer, obținut în viile Stațiunii ex­perimentale hortiviticole din Blaj. Media obținută de „re­gele" vinurilor este 19,13.­­N.R. Fiecare membru al ju­riului a acordat fiecărui vin note pînă la 20). Așadar, încă un succes de prestigiu pentru podgoriile de pe Mureș și Tîrnave. ...In confruntarea cu cele mai valoroase soiuri de vinuri, cele din­ podgoriile județului nostru au întrunit sufragii mă­gulitoare, care fac cinste har­nicilor și pricepuților viticul­tori de pe aceste meleaguri. Alăturăm felicitările și încre­derea că succeselor de­­ acum le vor fi adăugate altele, pen­tru creșterea neîncetată a prestigiului viticulturii româ­nești. Interviu consemnat Mircea MUNTEANU de STRĂLUCIREA VINURILOR DE PE HUREȘ ȘI TÎRNAVE... Convorbire cu tovarășul ing. Constantin Matran

Next