Unirea, septembrie 1968 (Anul 1, nr. 168-192)
1968-09-01 / nr. 168
ANUL I NR. 168 DUMINICA 1 SEPTEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 BANI Intîlnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu intelectualii din Cluj După cum am mai anunțat: In Încheierea vizitei pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu împreună cu tovarășii Gheorghe Apostol și Manea Mănescu au făcut-o în județul Cluj a avut loc, vineri seara, o întîlnire cu intelectualii d în Cluj. Importantă și cetate universitară, centru științific și umanistic de prim rang al țării, Clujul anilor de construcție socialistă a adăugatv-a frumoasa aureolă, în care au strălucit numele unor Babeș, Racoviță, Sextil Pușcariu, Blaga, Hațieganu, noi și noi valori care au întregit și întregesc patrimoniul spiritual al patriei, în continuă înflorire. Ca și în alte centre de veche tradiție sau mai noi, cultura, știința, cercetarea în toate domeniile au fost și sunt temeinic înzestrate, printr-o puternică bază materială, prin impulsul amplu avînt creator, care unai captat toate energiile, impuls a și efervescență, specifice epocii noastre socialiste. Cu prilejul vizitei tovarășului Nicolae Ceaușescu, intelectualitatea clujeană s-a adunat să-și exprime recunoștința față de partid și guvern, să-și afirme încă o dată unanimitatea de simțire și gîndire față de politica înțeleaptă a partidului nostru comunist, să-și întărească hotărît legămîntul de a-și Înzeci eforturile în opera de edificare socialistă a României. In sala mare a Casei Universitarilor, oaspeții sunt primiți cu multă căldură intelectualii clujeni din toate generațiile, care aplaudă și ovaționează puternic. Marea adunare a intelectualilor, la care sînt prezenți și acad. Ștefan Bălan, ministrul invățămîntului, și acad. Miron Nicolescu, președintele Academiei, este deschisă de Remus Bucșa, prim-secretar al Comitetului municipal al P.C.R., care, salutîndu-l pe secretarul general al C.C. al partidului în numele oamenilor de cultură din Cluj, subliniază că asemenea întîlniri dintre conducătorii partidului și statului nostru și intelectualitate au devenit tradiție în România. Au luat cuvîntul prof. dr. docent Ștefan Pascu, membru corespondent al Academiei, decanul facultății de istorie și filozofie a Universității „Babeș- Bolyai”, Letay Lajos, redactorșef al revistei „Utunk”, prof. ing. Emil Negruțiu, rectorul Institutului agronomic „Dr. Petru Groza”, Balogh Edgar, redactor-șef adjunct al revistei „Korunk", d 1 Aurel Rău, redactor-șef al revistei „Steaua”. In aclamațiile întregii adunări ia apoi cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea este subliniată cu aplauze șl urale. Fiecare cuvînt al secretarului general al partidului, fiecare idee — parte integrantă a programului partidului nostru comunist —, fiecare accent reprezentînd comandamentele acestui ment istoric este urmărită ocu atenție de întreaga adunare, de toți participanții la această întilnire bogată în semnificații. încă o dată, cu și mai multă vigoare, cu și mai înflăcărat avînt, intelectualitatea clujeană din toate generațiile, fără deosebire de naționalitate, își dovedește atașamentul deplin la politica internă și externă a partidului și statului nostru, exprimîndu-și hotărîrea de a-și aduce aportul la sporirea tezaurului de valori al patriei noastre socialiste, la prosperitatea, demnitatea și fericirea României socialiste. Adunarea s-a sfîrșit într-o atmosferă de puternic entuziasm. Se aplaudă și se ovaționează îndelung pentru partid, pentru conducerea sa, pentru România socialistă. Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși, vă rog să lă scuzați dacă nu voi reuși , dau grai tuturor sentimenelor pe care le încerc în înîlnirea cu dv. Sunt după o zi e adunări, de multiple impresi, și îmi e greu să redau n cuvinte emoția pe ri-o provoacă intîlnirea care cu amenii de știință și cultură in Cluj. (Aplauze entuziaste). Dv., ca întreaga intelectuatate a României socialiste, rerezentați un detașament înelinat al poporului nostru, cun rol de o deosebită imporanță în întreaga activitate de dificare a orînduirii socialist. Socialismul, concepția știiniifică despre lume și viață proletariatului, a sintetizat , sintetizează tot ceea ce reat omenirea mai bun de-a lungul mileniilor și a ridicat ceste cuceriri la rangul de ființă socială menită să asiure făurirea unei societăți în are omul să fie cu adevărat tărîn pe destinele sale, făuriorul propriei sale istorii. Aplauze puternice. Fără îndoială, hotărîtoare întreaga activitate umană este teația de bunuri materiale pentru că aceasta determină în mare măsură schimbările cae au loc în societate. Dar nu este mai puțin adevărat că gîndirea umană, știința, mai o seamă în societatea de asăzi, au devenit o forță maerială cu un rol hotărîtor în ntreaga viață socială, inclusiv în dezvoltarea materială a societății. (Aplauze). De aceea, partidul nostru, guvernul țării noastre, preocupîndu-se de dezvoltarea bazei materiale, de dezvoltarea economiei naționale, a industriei și agriculturii, acordă o atenție deosebită științei și culturii , sîntem conștienți că fără aceasta nu putem asigura mersul înainte al patriei noastre. (Aplauze). Avem rezultate bune în dezvoltarea științei și culturii în tara noastră. In raport cu situația de acum douăzeci și ceva de ani, nivelul general de cultură al poporului nostru s-a ridicat la un stadiu incomparabil, numărul intelectualilor a crescut de mai multe ori, și nu există sector al activității materiale și sociale unde omul de știință și cultură, alături de muncitori și țărani, sub conducerea partidului nostru, să nu participe cu întreaga sa forță de gîndire și de creație la făurirea societății noi socialiste. (Vii și îndelungi aplauze). Noi, conducerea partidului și statului, prețuim mult activitatea intelectualilor și, în mod deosebit, dați-mi voie să spun, prețuim aportul pe care îl aduc oamenii de știință și cultură din Cluj — detașament de valoare al intelectualității din România socialistă. (Aplauze puternice). Prețuim, de asemenea, faptul că aici, ca și în alte centre universitare din țară, muncesc laolaltă intelectuali români, maghiari, germani, își unesc eforturile, capacitatea, pentru a contribui la ridicarea științei și culturii patriei noastre pe culmi tot mai își însușesc tot ce este înalte, bun pe plan internațional mai în domeniul cunoașterii, aducîndu-și propria contribuție la îmbogățirea tezaurului universal al civilizației. Vă felicităm din toată inima pentru aportul deosebit de valoros pe care îl aduceți la înflorirea științei și culturii, a întregii creații spirituale a României socialiste. (Aplauze puternice). Desigur, tovarăși, una din problemele importante în dezvoltarea societății omenești, acolo unde locuiesc împreună oameni de diferite naționalități, este rezolvarea justă a raporturilor sociale dintre aceștia, asigurarea egalității depline a tuturor, in toate domeniile de activitate, așa omul poate să se numai simtă liber, poate să-și pună cunoștințele, întreaga sa capacitate, în serviciul bunăstării și fericirii poporului. Putem spune, tovarăși, că în patria noastră, în România, am realizat pe deplin această egalitate între oameni, indiferent de naționalitate, în toate domeniile de activitate. (Aplauze entuziaste, prelungite). Dumneavoastră, ca oameni de știință și cultură, știți foarte bine că, indiferent în ce limbă sunt exprimate, rezultatele cercetării științifice — ale fizicii, matematicii, chiar și ale istoriei și arheologiei — sînt aceleași atunci cînd cercetarea se face cu adevărat corect. (Vii aplauze). Nici poezia, proza, teatrul, muzica nu cunosc granițe de limbă. Indiferent în ce limbă sînt create, marile opere de artă, — mă refer la literatură, căci muzica are limba ei proprie, internațională, — aici, s-ar putea spune, s-a realizat internaționalismul (animație în sală) — exprimă aceleași idei și simțăminte. Depinde desigur de ceea ce dorește scriitorul, poetul, sau artistul respectiv să redea, de modul în care înțelege el sensul vremii, preocupările și aspirațiile societății și de măsura în care dorește să se încadreze în aceste preocupări. Depinde de voința și de puterea sa de a face din opera de artă pe care o făurește o expresie a năzuințelor de libertate și dreptate socială ale omenirii. Pentru că numai atunci arta servește cu adevărat cauza progresului, cauza socialismului. (Aplauze puternice, prelungite). Aș putea spune că in știință, în artă, în cultură se merge cu un pas înainte în realizarea unității in creație, peste deosebirile de naționalitate și limbă, pentru că știința cultura înaintată este una sinsigură și ea nu cunoaște diferențe de naționalitate, nu cunoaște decât o singură lege: progresul omenirii, realizarea unei vieți mai bune toți oamenii. (Aplauze pentru însuflețire). De aceea, consider că este necesar ca intelectualii noștri, indiferent în ce domeniu de activitate lucrează, indiferent de naționalitate, să-și unească forța, capacitatea, priceperea pentru ridicarea continuă a nivelului general al științei și culturii patriei noastre. Aceasta e calea pe care își pot aduce contribuția activă la întreaga muncă desfășurată de poporul nostru pentru construirea socialismului, pentru făurirea condițiilor de trecere treptată spre comunism. (Aplauze îndelungate). Stimați tovarăși. Situația raporturilor de astăzi dintre țările socialiste, dintre partidele comuniste și muncitorești ne Îngrijorează pe toți, îi îngrijorează pe toți comuniștii. Cînd noi am pășit pe drumul luptei de eliberare a omului de asuprire, pentru eliberarea socială și națională a maselor, pentru înfăptuirea celei mai drepte societăți din lume — in care omul să se simtă cu adevărat om, în care tot ce se făurește in societate să fie închinat omului — ne-am gîndit niciodată că nu se poate ajunge ca intre comuniști, între țările socialiste să se folosească forța pentru impunerea unui anumit punct de vedere. Nu se poate concepe că asemenea lucruri sunt compatibile cu ideologia noastră, cu concepția noastră științifică despre viață și despre lume. Aceasta poate avea ceva comun cu epoca lui Ludovic al XIV-lea — să mă Îndrepte istoricii dacă greșesc — care spunea „L'etat c'est moi”. Sunt unii teoreticieni care își arogă dreptul de a da judecăți definitive după principiul: „Le marxism c'est moi”. Nu, nimeni nu poate să afirme : „Marxismul sunt eu". (Aplauze furtunoase, orale). Marxism-leninismul nu este proprietatea nimănui ; el este o concepție științifică, și numai în măsura în care toți oamenii politici, toți oamenii de știință, toți oamenii care gîndesc analizează dezvoltarea socială (Continuare in pag. a 2-a) Vizitatovar ION GHEORGHE MAURER in județele Mureș și Sibiu UJVC1 U.9 U Viocvrrt Vio Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri a făcut in zilele de vineri și sîmbătă o vizită de lucru în județele Mureș și Sibiu. Oaspetele s-a întilnit cu oameni ai muncii din industrie și agricultură, cu intelectuali, activiști ai organelor locale de partid și de stat, cu care a discutat pe larg despre modul în care sunt îndeplinite hotărârile Congresului al IX-lea și Conferinței Naționale P.C.R., măsurile luate de partid și guvern pentru continua înflorire a României socialiste. Au fost vizitate Combinatul chimic din Tîrnăveni, cooperativa agricolă de producție din Luduș, Combinatul de îngrășăminte azotoase „Azomureș" și Institutul de medicină și farmacie din Tg. Mureș. Oamenii muncii din unitățile vizitate, numeroși cetățeni din localitățile străbătute au făcut tovarășului Ion Gheorghe Maurer o primire caldă, entuziastă, ovaționând, îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul știu Central, pentru tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru politica internă și externă a partidului. Cu prilejul vizitelor făcute, tovarășul Ion Gheorghe Maurer s-a interesat de modul în care se realizează sarcinile ce revin unităților respective, de preocupările de perspectivă ale conducerilor acestora. Președintele Consiliului de Miniștri a indicat cadrelor de conducere să ia măsurile cele mai eficiente pentru valorificarea maximă a investițiilor, ridicarea continuă a calității produselor, subliniind posibilitățile și resursele de care dispune fiecare unitate pentru obținerea unor succese și mai mari. De asemenea, s-a interesat de profilul actual și perspectivele de dezvoltare ale Centrului universitar Tg. Mureș, de activitatea de cercetare științifică a intelectualilor din localitate. La Tîrnăveni a avut loc o însuflețită adunare a activului de partid din oraș. Cei care au luat cuvîntul au exprimat, în numele tuturor oamenilor muncii din localitate, deplina adeziune față de politica internă și externă a partidului, hotărîrea fermă de a îndeplini măsurile luate de partid. Tovarășul Ion Gheorghe Maurer a subliniat în cuvîntul său succesele obținute de afertivul combinatului, marile transformări pe care orașul Tîrnăveni le-a trăit în ultimele decenii. Vorbitorul a arătat că problema națională a fost rezolvată în conformitate cu interesele naționalităților conlocuitoare, cu principiile maraxist-leniniste. In continuare el subliniat că conducerea partidului și statului vede in rezultatele oamenilor muncii încrederea cu care întregul popor înconjoară partidul. La Intîlnirea de lucru cu intelectualii din Tg. Mureș numeroși vorbitori — oameni de știință, cultură și artă — au adus în discuție probleme privind activitatea lor de cu zi, exprimînd totodată deitărîrea de a milita cu abnegație pentru înfăptuirea politicii partidului nostru, izvorîtă din gindurile, năzuințele și voința întregului nostru popor. Luînd cuvîntul, tovarășul Ion Gheorghe Maurer a înfățișat preocupările partidului și statului pentru ridicarea continuă a activității științifice și culturale, pentru asigurarea unor condiții din ce in ce mai bune a acestei activități. El a Tenfifircat preocupările intelectualilor din Tg. Mureș pentru educarea și pregătirea tinerei generații. Seara, la Palatul culturii, tovarășul Ion Gheorghe Maurer s-a întilnit cu activul de partid din județul Mureș. La întilnire au luat cuvîntul activiști de partid și de stat, muncitori, cadre didactice. In cuvinte calde, vorbitorii au reafirmat unitatea de nezdruncinat a poporului în jurul partidului — conducător înțelept, încercat și hotărît, a cărui politică profund principială asigură dezvoltarea tuturor forțelor creatoare ale oamenilor muncii, indiferent de naționalitate, în condițiile unei depline egalități în drepturi. In cuvîntul său, tovarășul Ion Gheorghe Maurer a adresat calde felicitări oamenilor muncii din județ — români, maghiari și de alte naționalități — organelor și organizațiilor de partid, pentru rezultatele obținute în muncă. Subliniind faptul că edificarea socialismului este o operă vie, de permanentă perfecționare și Înnoire, vorbitorul a arătat că trebuie căutate mereu soluții pentru mai buna conducere a economiei, pentru dezvoltarea științei, culturii și invățămîn (Continuare în pag. a 2-a) Coordonatele VACANȚEI An de an, mii de elevi din județul nostru își petrec vacanța la munte și la mare , alții străbat drumurile patriei, în excursii, pentru a-i cunoaște bogățiile și frumusețile. Anul acesta, organizarea vacanței elevilor a constituit un obiectiv important al Inspectoratului școlar și al Consiliului pionierilor, încă din luna mai, la Inspectoratul școlar s-a stabilit un plan de măsuri, pentru realizarea unor condiții optime elevilor în vacanță. La indicația Ministerului Invățămîntului, au fost organizate patru tabere la munte, în pitoreștile așezări de la Cîmpeni, Intregalde, Izvorul Ampoiului și Șugag, unde s-au perindat, în serii, peste 1500 elevi de la clasele III-VIII, din licee și școli profesionale. Consiliul pionierilor a asigurat în tabere un bogat program educativ-distractiv. Elevii din tabăra de la Cîmpeni, bunăoară, nu vor uita curînd excursiile organizate la locurile istorice din Munții Apuseni și la peștera de la Scărișoara, iar cei de la Șugag excursiile la Valea Frumoasei, Oașa și Dobra. Instructive au fost carnavalurile pionierești și focurile de tabără, unde s-au învățat cîntece, s-au spus povești și s-a dansat. In cadrul programelor de activitate, elevii s-au întilnit cu participanți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, oameni care și-au adus contribuția la desăvîrșirea procesului de formare a statului român. S-a mai vorbit elevilor despre lupta partidului nostru, despre organizarea insurecției armate în 1944, expuneri pline de conținut, adevărate lecții de istorie. O altă acțiune importantă a Inspectoratului școlar a constituit-o organizarea drumețiilor și excursiilor. In perioada vacanței de primăvară și vară au fost organizate drumeții cu durata de 1-2 zile, la care au participat peste 30.000 de elevi, iar alți 4.000 au plecat în excursii în tabără cu durata de 7 zile, pentru a cunoaște locuri pitorești ale patriei, monumente istorice, orașe în plină dezvoltare și mari obiective industriale. Au intrat în tradiția unor școli, precum și a liceelor din Alba Iulia, Sebeș, Teiuș, Zlatna și Blaj, organizarea unor excursii, cu un bogat conținut instructiv-educativ. Plină de învățăminte și recreativă a fost excursia organizată de Liceul din Teiuș, prin care s-au vizitat Brașovul, Bucureștiul și Constanța, petrecîndu-se cîteva zile de neuitat pe litoral. îmbucurător este faptul că, de la an la an, tot mai multe școli generale înscriu în activitatea lor organizarea unor excursii atractive. Aș aminti despre excursiile organizate de Școala generală nr. 1 Alba Iulia, în Deltă, Școala generală nr. 2 în Muntenia și Banat și Școala generală nr. 3 în Munții Apuseni. Educative sunt excursiile organizate pe bază de tematică. Așa a fost excursia organizată de Liceul „Horea, Cloșca și Crișan" din Alba Iulia în Munții Apuseni, cu tema „Pe urmele lui Horea, Cloșca, Crișan și Avram Iancu“, urmată de un concurs „Cine- știe -dșagă"!............ O parte însemnată din elevii județului nostru și-au petrecut vacanța la cluburile elevilor, organizate la Alba Iulia, Sebeș, Aiud, Abrud, Blaj, Cugir, Cîmpeni, Ocna Mureș, unde de 2-3 ori pe săptămînă se desfășoară activități educativ-distractive. Sub îndrumarea comitetelor U.T.C. din școli au fost organizate tabere de muncă în C.A.P.-uri, la exploatarea forestieră de la Cîmpeni și pe valea Sebeșului. Pentru reușita acestor acțiuni trebuie menționat faptul că o mare contribuție și-au adus-o cadrele didactice, care au răspuns cu entuziasm chemării Inspectoratului școlar. In organizarea vacanței elevilor s-au întîmpinat și unele greutăți dintre care amintim recrutarea defectuoasă a elevilor în tabere, a personalului de serviciu și asigurarea mijloacelor de transport a alimentelor. In recrutarea elevilor, Inspectoratul școlar a fost nevoit să intervină la școli deoarece unii directori au privit cu superficialitate această acțiune. Unele școli n-au realizat nici locurile gratuite din tabere. In ceea ce privește personalul administrativ și de serviciu s-a întâmpinat opoziția unor directori de școli care au refuzat să deplaseze unii oameni în tabere. Unele școli profesionale au invocat diferite motive pentru a nu trimite mijloacele de transport necesare aprovizionării cu alimente a taberelor. In organizarea excursiilor, din cauza schimbării ulterioare a itinerariilor, nu s-a putut asigura cazarea unor elevi în condiții corespunzătoare, în special în orașele aglomerate — Brașov, București și pe litoral. Va trebui să depunem toate eforturile ca în viitoarele vacanțe, elevii să se simtă ci mai bine în tabere și excursii. Să nu uităm că statul și părinții elevilor au cheltuit sute de mii de lei numai în județul nostru, pentru organizarea vacanței. Astfel, nimănui nu-i este permis să neglijeze această acțiune, care are un mare rol în educarea și instruirea elevilor. Credem că la nivel de județ va trebui să analizăm, împreună cu directorii de școli, felul cum a fost organizată vacanța anul acesta și să tragem învățăminte pentru viitor. prof. loan TRUȚA inspector școlar Pregătirile Teatrului de păpuși .Teatrul de păpuși al municipiului face pregătiri intense în vederea deschiderii, la 15 septembrie ax., a noii stagiuni. Repertoriul prevede punerea în scenă a piesei „Traista fermecată“, dramatizarea lui Ion Păunescu, după celebra poveste a lui Ion Creangă, „Ivan Turbincă“. Vor fi reluate și vechile succese „Hansel și Grebel“, „Școala iepurașilor“, „Kiki și Miki“ etc. Prin atunci, păpușarii bălgrădeni vor poposi în comunele și satele județului nostru, unde au numeroși prieteni printre copiii cooperatorilor. Faimei de pînă acum a podgoriilor județului Alba, i s-au adăugat, de cîteva zile, valențe noi, a căror strălucire se cîntărește în... „aur" și „argint“. Reprezentanții viticultorilor noștri s-au reîntors de la cea mai importantă competiție internațională a anului 1968 : concursul internațional de la Buftea-București, un adevărat „campionat mondial" al licorilor. Din juriul internațional a făcut parte și inginerul doctorand Constantin Matran, directorul Stațiunii experimentale hortiviticole din Blaj. Dorind să vă prezentăm amănunte despre această întrecere viticolă, i-am solicitat un interviu. Primei noastre întrebări, care s-a referit la participare, interlocutorul nostru i-a dat următorul răspuns: — „Primul concurs internațional al vinurilor, pe care l-a găzduit patria noastră între 12 și 22 august, s-a bucurat de o participare deosebit de selectă. La startul competiției s-au prezentat viticultori din 22 de țări, reprezentînd cinci continente. Pentru a vă face o imagine și mai exactă asupra ..forței" acestei întreceri, pot preciza că cele două jurii au degustat 1121 probe de vinuri. Rep. : Care a fost componența juriilor ? Ing. Matran : Din cele două jurii au făcut parte 22 de specialiști ai viticulturii, în fiecare câte opt străini și trei români. Acest lucru dovedește exigența față de calitățile probelor prezentate. O altă dovadă : s-au acordat doar 315 medalii de aur, ceea ce reprezintă 30 la sută din totalul probelor. Procentajul acesta reflectă grija deosebită a participanților pentru calitatea vinurilor selectate. Rep. : Vă rugăm să vă referiți acum la rezultatele competiției. In clasamentul general al concursului, ce țări s-au clasat pe primele locuri . Ing. Matran, România și Franța. Cele două țări au cules peste 40 la sută din totalul medaliilor de aur. Urmează: Portugalia, Italia, Austria, Spania și Cehoslovacia. Rep. : Cititorii ziarului nostru așteaptă cu nerăbdare să afle amănunte și despre viticultorii județului Alba. Cu ce au contribuit ei la succesul tricolorului românesc ? Ing. Matran : Viticultorii din cele patru podgorii Sebeș, Aiud și Tîrnave Alba, ale județului nostru au fost la înălțime. Din cele 27 probe înscrise în concurs, 15 au fost distinse cu medalii de aur, iar altele cu medalii de argint și bronz. Cel mai mare succes a fost înregistrat de către Stațiunea experimentală hortiviticolă din Blaj : 10 probe prezentate, 10 medalii de aur. De menționat și comportarea produselor întreprinderii agricole de stat Blaj. Ei au prezentat la concurs două probe. Amîndouă au fost distinse cu medalii de aur. Una din probele de la întreprinderea agricolă de stat Jidvei a primit, de asemenea, calificativul cel mai mare. Asemenea distincții s-au acordat și cooperativelor agricole de producție din Noșlac și Ciuguzel. Nu pot trece cu vederea rezultatul Liceului agricol din Ciumbrud, ale cărui probe au cucerit trei medalii de argint. Așadar, afirmația anterioară are un puternic temei. Este îmbucurător faptul că vinurile podgoriilor noastre au obținut succese de prestigiu, pentru că ele constituie un puternic imbold pentru ridicarea viticulturii pe trepte superioare. Rep. : O ultimă întrebare : care din vinuri a întrunit sufragiile juriilor ? Mă gîndesc la „cel mai bum dintre cele mai bune vinuri“. Ing. Matran : Spre bucuria noastră, cea mai ridicată medie acordată de juriile internaționale a revenit unui vin din județul Alba. Este vorba de un vin din soiul Traminer, obținut în viile Stațiunii experimentale hortiviticole din Blaj. Media obținută de „regele" vinurilor este 19,13.N.R. Fiecare membru al juriului a acordat fiecărui vin note pînă la 20). Așadar, încă un succes de prestigiu pentru podgoriile de pe Mureș și Tîrnave. ...In confruntarea cu cele mai valoroase soiuri de vinuri, cele din podgoriile județului nostru au întrunit sufragii măgulitoare, care fac cinste harnicilor și pricepuților viticultori de pe aceste meleaguri. Alăturăm felicitările și încrederea că succeselor de acum le vor fi adăugate altele, pentru creșterea neîncetată a prestigiului viticulturii românești. Interviu consemnat Mircea MUNTEANU de STRĂLUCIREA VINURILOR DE PE HUREȘ ȘI TÎRNAVE... Convorbire cu tovarășul ing. Constantin Matran