Unirea, septembrie 1968 (Anul 1, nr. 168-192)
1968-09-12 / nr. 177
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VAI ANUL I, NR. 177 JOI 12 SEPTEMBRIE 1948 4 PAGINI 30 BANI Până când se va prelungi practica justificărilor? Spre deosebire de alte perioade similare din lunile anterioare, decada cuprinsă între 1-10 septembrie reflectă, în general, o evoluție satisfăcătoare a activității de producție din întreprinderile Județului nostru. Majoritatea covîrșitoare a unităților economice au pornit cu dreptul, chiar din primele zile, evidențiind astfel, prin fapte, măsurile îndreptate spre înregistrarea unei ritmicități adecvate a producției. Din plutonul unităților evidențiate să desprindem totuși cîteva nume : întreprinderea metalurgică Aiud, întreprinderea minieră Baia de Arieș, Fabrica de ciorapi și tricotaje „Sebeșul" din Sebeș și „Salina“ Ocna Mureș. Aici, în primele zece zile, s-au produs peste prevederi ze rone oțel, o tonă utilaje industria metalurgică, pentru 2.000 perechi ciorapi, 325 tone de sare, s-a îmbunătățit simțitor conținutul de metal în mine- CRONICA ECONOMICA A DECADEI real concentrat etc. Toate acestea vin încă o dată, să dovedească, că muncitorii, inginerii și tehnicienii unităților amintite muncesc cu însuflețire pentru continua depășire a sarcinilor de producție, că eforturile îndreptate spre explorarea și valorificarea rezervelor interne sînt încununate de succes. Sub „linia de plutire* —din păcate sîntem nevoiți să consemnăm și astfel de unități — se situează întreprinderea forestieră Sebeș, C.I.L. Blaj, întreprinderea de prefabricate din Aiud, I.I.L. „Căprioara* din Sebeș, uzinele „30 Decembrie“ și mecanică din Cugir, precum și întreprinderile Direcției județene de industrie locală. Deși realizările globale sunt în general bune, inconsecvențele se consemnează în privința îndeplinirii sarcinilor sortimentale. O parte din întreprinderile Direcției de industrie locală continuă, din nefericire, să-și majoreze minusurile, să diminueze din cantitatea unor produse date peste plan. In prima decadă a acestei luni nu s-au realizat 480 mp de uși-ferestre, 250.000 bucăți de cărămizi și blocuri ceramice, 1804 mc de agregate grele de carieră și balastieră. Aflăm din notele explicative că la baza acestor minusuri stau deficiențe de natură organizatorică : lipsa pieselor de schimb, defecțiuni mecanice, slaba calificare a unor muncitori de întreținere. După paravanul acestor motive voit obiective, care nu se ascunde insuficienta mobilizare a cadrelor de conducere la înlăturarea acestor anomalii care persistă cam de mult ? Din Investigațiile făcute aflăm că și unii beneficiari pun bețe în roate anumitor întreprinderi ale direcției. Este vorba de secțiile de drumuri și șantierul 504 Sebeș care nu-și ridică produsele contractate graficului. Se așteaptă conform invitații speciale, rugăminți sau se merge pe principiul „dacă la mine totul merge bine, ce-mi mai pasă de altul* ? In sfîrșit, C.I.L. Blaj, „consecvent" cu sine însuși în ce privește producția de mobilă, și-a mai adăugat minusului anterior încă 1.362.000 lei. Se spune că nerealizările se datoresc majorării ției, că deocamdată producacești bani pot fi regăsiți în marea cantitate de producție neterminată, care va fi finalizată în următoarele două decade; atunci restanțele vor fi recuperate. Sîntem de acord cu eforturile care se depun pentru majorarea producției, dar dorim ca acestea să se manifeste în condiții de ritmicitate deplină. Căci altfel, mai tîrziu, se vor auzi voci care incriminează asaltul, justificînd prin aceasta însăși calitatea mobilei produse. Așa cum subliniam cu prilejul ultimei cronici decadate din august, conducerile întreprinderilor vizate trebui să se debaraseze vor de practica justificărilor, să-și sporească eforturile și preocupările pentru găsirea căilor și mijloacelor celor mai adecvate profilaxiei acestor neajunsuri. Aurel OARGA REDUCEREA CONSUMURILOR SPECIFICE IZVOR DE MARI ECONOMII Realizări și rezerve la fabrica „Caprioara 44 Colectivul întreprinderii „Căprioara" livrează zilnic, în țară ți In străinătate, peste 2.000 bucăți articole diferite de marochinărie (poșete, sacoșe, genți de voiaj, mape etc.) și cantități însemnate de haine, căciuli din piele, mingi pentru sport. Pentru fabricarea acestor produse se consumă cantități mari de materii și materiale — diferite sorturi de p.v.c., piele, țesături, adezivi etc. Numai pentru cele peste 130 articole de marochinărie, se consumă intr-o lună mai mult de 30.000 mp policlorură de vinil pe diferite suporturi textile. Dintr-un calcul făcut la serviciul tehnic reiese că ponderea materiilor prime în calculul prețului de cost este de 30-50 la sută. De aici, rezultă clar influența ce o poate avea reducerea sau depășirea consumurilor specifice în activitatea economico-financiară a întreprinderii. Dar cum se prezintă situația din acest punct de vedere la Fabrica „Căprioara" din Sebeș ? Bilanț pozitiv in toate secțiile In perioada care a trecut de la Începutul anului și pînă în prezent, toate secțiile întreprinderii s-au încadrat în consumurile specifice de materii și materiale planificate, o parte din ele au realizat însemnate reduceri. Cea mai bună situație am consemnat-o la marochinărie. După cum ne-a relatat tehniciană Viorica Urcan, de la serviciul tehnic, în cele opt luni, muncitorii de aici au economisit prin reducerea normelor de consum 2.900 mp. p.v.c., ceea ce echivalează cu 85.400 lei. Importante economii au fost realizate la diferite țesături textile, adezivi, ață de cusut ș.a. Rezultate destul de bune au fost obținute și la secția confecții haine. Cu toate că muncitorii de aici au întîmpinat unele greutăți generate de primirea unor cantități de piei de slabă calitate, au redus consumul specific de materie primă. In condițiile îndeplinirii sarcinilor de plan și respectă ui 1 li ai c. 1 lui cautăiiv pi cvazuți, numai în luna august au economisit 34 mp piei, din care pot fi confecționate circa bucăți haine, a căror valoare 7 se ridică la 19.000 lei. Reducerea normelor de consum a influențat pozitiv, alături de alți factori, prețul de cost și îndeplinirea planului de producție. In cele opt luni, planul producției globale a fost depășit cu 105.000 lei, producției marfă cu 102.000 lei. Peste prevederi s-au fabricat în plus circa 8.000 bucăți articole de marochinărie, 900 bucăți articole sport, 600 bucăți articole de blănărie, 400 mp piei moi și alte sortimente. De menționat că pe șapte luni s-au realizat 935.000 lei economii suplimentare la prețul de cost. Măsuri eficiente pe întregul flux tehnologic Ne-am Interesat cum a fost posibil să se obțină rezultatele amintite. Mai mulți Interlocutori ne-au vorbit despre preocuparea tehnice, a întregului conducerii colectiv de muncă, pentru aplicarea unor măsuri eficiente pe întregul flux tehnologic. „La întreprinderea noastră — ne-a spus tehniciană Viorica Urcan — s-a încetățenit Dunui obicei de a acorda o atenție sporită me Lazăr DEMETER (Continuare in pag. a 3-a) IN ACESTE ZILE PE 0ODAJE In unitățile agricole de stat și cooperatiste, în întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii au început multe din lucrările agricole de toamnă. încă din primele zile, oamenii dovedesc preocupare sporită, manifestă mult interes pentru realizarea lor în bune condițiuni. In unități au fost atacate detja multe acțiuni. Se pregătește și fertilizează terenul eliberat, destinat însămînțărilor, se condiționează și tratează semințele, se string recoltele de sfeclă, cartofi și struguri. Așadar, campania agricolă de toamnă s-a declanșat în toate compartimentele ei. Pentru buna germinație a boabelor Succesul însămînțării griului depinde în mod deosebit și de modul în care se pregătește solul. La indicația inginerului Simion Cristea, Consiliul de conducere al cooperativei agricole din Mihalț a luat măsuri eficiente pentru antrenarea unor forțe importante la pregătirea terenului. Pe suprafețele eliberate din vreme, mecanizatorii ce deservesc unitatea au început arăturile, discuiiile, fertilizările. La sfîrșitul primei decade a lunii septembrie, 400 hectare își așteptau sămînța. Este o cifră demnă de luat în seamă. In total, mihălțenii vor semăna 900 hectare cu grîu. Acum, atenția lor se îndreaptă spre eliberarea și pregătirea altor suprafețe, care, de asemenea, urmează să fie semănate în toamna aceasta. Evident, tocmai sute de oameni de aceea, zilnic, participă la strînsul recoltelor de cartofi, sfeclă, legume, deja maturate. Dar nu numai la Mihalț, ci și în alte cooperative oamenii se preocupă de a crea un cîmp fertil noii recolte. La Lungă, aproape o treime Valea din terenul destinat însămînțării griului a fost arat și discuit. Astfel de realizări sînt la Cergău, Sînmiclăuș și în alte unități. Din ele desprindem dorința, hotărîrea fermă a cooperatorilor și mecanizatorilor de a pune de pe acum baze trainice viitoarei recolte de grîu. Primele roade Dulceața pămîntului, condensată în rădăcinile sfeclei, a atins concentrația utilă pentru începerea procesului de industrializare a extracției zahărului. Era o constatare a producătorilor, cât și a beneficiarilor, făcută cu puține zile în urmă. Tocmai din acest motiv, la Teiuș, unitate cu veche tradiție în cultivarea sfeclei de zahăr, au fost antrenate importante forțe în cîmp. In numai cîteva zile, s-au recoltat circa 100 tone de sfeclă. Concomitent a început transportul la punctul de recepție și expediție din stația C.F.R. Se insistă mult ca după recoltare sfecla să nu fie ținută în cîmp. Deshidratarea rădăcinilor ar diminua mult recolta bună obținută. La Șona, „culegătorii" de zahăr sînt și ei în plină acțiune. De pe 15 hectare, recolta a și luat deja calea fabricii de zahăr. In ritm asemănător se muncește la Jidvei, unde zeci de tone de sfeclă au fost deja recoltate și valorificate. Pe alocuri, a început și scosul cartofilor. La Mihalț și Ungurei s-au obținut deja primele realizări demne de evidențiat. In viile cooperatorilor din Șona, Veseuș, Bălcaciu și ale altora, s-au cules primele cantități de struguri. Sunt lucrări ce cresc in amploare de la o zi la alta și care dau prilejul satisfacțiilor pentru efortul depus de oamenii muncii de pe ogoare, (a.p.). - -------------- I Prin creșterea productivității In abatajele exploatărilor miniere aparținătoare Baia de Arieș, pătrunde I.M. tot mai mult tehnica nouă, concomitent cu mai buna organizare a procesului deducție. In multe dintre proele s-a trecut, la Încărcarea minereului cu ajutorul mașinilor pneumatice, folosirea unor screpere adecvate și la aplicarea susținerii metalice și cu ajutorul betonului torcretat. Paralel, s-au reorganizat unele echipe și brigăzi. Eforturile minerilor, munca lor entuziastă, desfășurată sub conducerea organizațiilor de partid, s-au concretizat în primele 8 luni prin depășirea planului valoric al producției globale și marfă cu 3,75 la sută. De remarcat că succesul a fost obținut numai pe seama productivității muncii, care a crescut în perioada amintită cu 8,93 la sută peste prevederi. Lucrări de desecări Pentru sporirea rodniciei pământului, chiar și în zonele mai mlăștinoase, la Vinerea, Teiuș și în alte cooperative din județul nostru, se vor întreprinde în cursul lunii septembrie acțiuni de înlăturare a excesului de apă din sol. In total, pe 450 hectare, unde apa freatică este mult la suprafață, se vor săpa cu ajutorul unul plug special, acționat de două tractoare de mare capacitate, canale de evacuare. In urma calculelor făcute de specialiști, o dată cu întocmirea proiectelor, a rezultat că pe aceste terenuri se vor obține mai mult cu 500 kg cereale la hectar față de producțiile de pînă acum. Sporul echivalează cu 225 tone de cereale și va răsplăti pe deplin munca ce se va depune pentru materializarea proiectelor. •A luat în mîini o cărămidă, la întîmplare, din atîtea altele. I-a cercetat cu atenție muchiile, i-a încercat duritatea și măsurat dimensiunile. Apoi a pus-o la loc, de unde o luase, și a procedat la fel cu altele, alese prin sondaj, din stivele mari. Neavînd nimic de obiectat, controlorul tehnic de calitate a plecat, mulțumit. Era convins că lotul de cărămizi, femei prime. Conducerea întreprinderii, comuniștii, au solicitat ajutorul ministerului de resort, al organelor de partid. La cursurile de calificare, organizate în fabrică, a fost cuprinsă majoritatea muncitorilor. Paralel cu aceasta, cadrele tehnice ale fabricii au fost mobilizate în căutarea de noi soluții tehnologice. Au fost aplicate in practică citeva stiri tehnico-organizatorice măte un real folos pentru producție, iar calitatea produselor a devenit principalul obiectiv al întrecerii socialiste, încet, dar continuu, hotărîrea colectivului de a asocia inițialelor FPRAI, de pe frontonul întreprinderii, cuvinte care să-i facă cinste, a început să prindă viață. Un prim pas în această direcție s-a realizat : 90 la sută din produsele fabricate in luna august sunt de calitatea întîi. Cifra este, pe drept cuvint, motiv de bucurie. Se poate mai mult, ștacheta va fi ridicată mai sus. Muncitorii, tehnicienii și inginerii de aici și-au propus să privească „în urmă“ de înălțimea altor cifre, mai mari,la NAS Faptele sunt, se știe prea bine acest lucru, singurul criteriu de apreciere a activității cuiva. Și la „Refractara" Iulia oamenii au început Alba să dea viață unor fapte demne de reținut, să le prețuiască. Prin ele colectivul, fabricii și-a creat un prestigiu și, tot prin ele, îl va consolida. Gh. BERCEA SPRE COTE ÎNALTE ce urma să ia drumul spre furnale și oțelării, va trece cu bine examenul temperaturilor înalte. Știa că beneficiarii vor fi mulțumiți. La această mulțumire au contribuit, prin munca lor, presatorii Ion Florea, Valeria Chițulea, Elisabeta Badea, morarul Martin Knuff, încărcătorul Aurel Nemeș, și atîția alții... In edificiul de sticlă și beton, amplasat la marginea municipiului Alba Iulia, la „Refractara", se produc zilnic importante cantități de cărămizi, în zeci de repere, necesare industriei noastre siderurgice. Vorbind, la timpul prezent, putem afirma că produsele purtînd inscripția acestei unități economice albaiuliene întrunesc sufragiile oricăror beneficiari. Acum e așa, dar altfel era cîndva... Nu cu mult timp în urmă, pe adresa fabricii soseau, din partea diverșilor beneficiari, scrisori prin care aceștia reclamau calitatea toare a produselor nesatisfăcăfabricate aici. Evident, situația nu era deloc plăcută. Dar lucrurile nu puteau rămîne așa, nimeni nu se împăca cu asemenea „pete" pe marca fabricii lor. Au început frămîntările, căutările. Ce-i drept, n-a fost ușor. Ca o primă concluzie ce s-a desprins a fost aceea a insuficientei calificări a oamenilor, neajuns care genera slaba folosire a utilajelor, a ma Plecarea din Capitală a secretarului de stat pentru Afacerile externe al Marii Britanii, Michael Stewart Miercuri la amiază a părăsit Bucureștiul secretarul de stat pentru afacerile externe al Marii Britanii, Michael Stewart cu soția, care, la invitația șttului afacerilor externe minial Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, adresată în numele guvernului român, a făcut o vizită oficială în țara noastră. Secretarul de stat britanic a fost însoțit de P. T. Hayman, subsecretar de stat pentru afacerile externe, de consilieri și experți din Ministerul Afacerilor Externe. La plecare, la aeroportul Băneasa, oaspetele a fost salutat de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Șandru, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Pungan, ambasadorul României la Londra, de funcționari superiori din Ministerul Afacerilor Externe. Au fost de față Chadwick, ambasadorul sir John Marii Britanii la București, și membri ai ambasadei. La București o nouă reuniune de prestigiu a matematicienilor incepînd de miercuri, Capitala țării noastre găzduiește o nouă reuniune științifică de prestigiu a matematicienilor : „Colocviul de ecuații funcționale" al Grupării matematicienilor de expresie latină, organizat de Academia Republicii Socialiste România, Asociația oamenilor de știință și Societatea de științe matematice din România. Actualul Colocviu, care se desfășoară în aula Universității București, este prima manifestare organizată de Grupare în afara congreselor sale, organizate o dată la 4 ani. Tematica abordată la colocviu — ecuațiile funcționale — se referă la unul din domeniile centrale ale matematicii în care s-au înregistrat rezultate deosebite. Lucrările colocviului se vor desfășura in zilele de 11-14 septembrie la București, iar in continuare la Mamaia, în ședințe plenare, ședințe pe secții și in cadrul unor mese rotunde. Unul din fruntașii Întrecerii socialiste de la întreprinderea metalurgică Aiud : Ioan Gulea, care lucrează piese pentru C.S. Hunedoara. II ÎNTRE DOUA TRENURI, ÎN GARA C. F. R. TEIUȘ Teiușul este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din țara noastră. Zilnic în această stație sosesc și pleacă spre toate colțurile țării, zeci de trenuri de persoane. La orice oră din zi și noapte, pe peronul gării, în sălile de așteptare, în fața chioșcurilor, la unitățile T.A.P.L. și O.C.L. de aici, poposesc sute de călători. Pînă la venirea sau compunerea trenului dorit, fiecare își consumă timpul intr-un anumit fel : citește o carte, o revistă, sau un ziar, servește masa, bea o cafea, fumează, discută. Astfel, timpul trece pe nesimțite. Dar, ce condiții li se oferă călătorilor în stația Teiuș ? Cum sînt ei deserviți? Pentru a răspunde la aceste întrebări, am întreprins un raid in stația Teiuș la ora prînzului. Iată constatările : RAID - ANCHETA Note bune Primul popas l-am făcut pe peron. Impresiile culese sunt dintre cele mai bune. Peste tot domină curățenia și ordinea. Serviciile de informare și îndrumare a călătorilor, de bilete, funcționau cu casele la carte. Ceferiștii, indiferent în ce sector își desfășurau activitatea, răspundeau cu amabilitate la întrebările diferiților călători. Dintre unitățile de deservire a călătorilor existente pe peron, cele mai bine puse la punct ni s-au părut a fi debitul de tutun și frizeria... Dilemă în sala de așteptare Sala de așteptare, clasa II-a. In interior, nici un cetățean. Explicația nu a fost greu de întrezărit. Toată încăperea, care este foarte spațioasă, era îmbîcsită de un miros de resturi de mîncare, pe jos se găseau hîrtii. Cu despre aerisire nici nu se poate vorbi. Este deci explicabil de ce călătorii s-au retras în parcul din spatele gării, deși nici el nu oferă condiții de odihnă ideale. Pe alei, în jurul băncilor (unele din ele rupte) tronau grămezi de hîrtii, coji de pepeni, resturi de mîncare. O situație oarecum asemănătoare se găsea și In sala de așteptare clasa I. Și aici, murdărie pe jos, coșuri de gunoi pline cu hîrtii... parcă nu s-a făcut curățenie de cine știe cînd. Nu ne miră faptul de ce călătorii ocolesc sălile de așteptare, preferind parcul, unde, dacă nu e curat, măcar aerul e respirabil. Unde-s noutățile zilei Prezența unui chioșc de difuzare a cărții și ziarelor într-o stație C.F.R., cum este Teiușul, este mai mult decit firească. In minutele de răgaz dintre două trenuri, fiecare dintre noi caută să se informeze, prin intermediul lor, de noutățile cotidiene, ziarede ultimele evenimente interne și internaționale. Mulți dintre călători doresc să citească carte sau o revistă, să trimită ocelor dragi ilustrate. Satisface chioșcul de ziare din Teiuș solicitările călătorilor ? Cu unele rezerve, răspunsul la această întrebare este afirmativ. La chioșcul amintit se găsesc ziarele centrale și locale preferate. Numai acest lucru nu are darul să mulțumească pe deplin călătorul. De o perioadă lungă de timp, la acest chioșc nu poți găsi o revistă, o ilustrată colorată. Ziarele și cărțile sunt expuse dezordonat. In vitrina de prezentare a noutăților zilei sunt expuse reviste din luna... iulie. (Exemple: Revistele „Tomis“ și „Argeș" din 7 iulie, „Ramuri" din 15 august, „Revista de horticultură și viticultură“ din iunie ș.a.). Despre ce fel de noutăți poate fi vorba? E greu să fie expuse, în vitrina respectivă, adevăratele noutăți, ultimele ziare, reviste și cărți apărute ? Corigențe la aprovizionare Dacă foamea te abate spre bufetul din gara Teiuș, riști să rămîi flămînd. La ora prinzului, cînd bufetul trebuie să fie aprovizionat cu un bogat sortiment de mîncăruri și produse alimentare, nu se puteau găsi decit băuturi alcoolice de tot felul, salam de iarnă cu 11 lei suta de grame, și... cîrnăciori. Brînză telemea, brînză topită, diversele feluri de salam, cîrnat, conserve, chiftele, șnițele, ficat prăjit, lipseau. După spusele mai multor lucrători din stație, acest lucru se repetă de la o zi la alta. D. MÂNÂȘTUREANU (Continuare în pag. 3-a) 1 W: