Unirea, octombrie 1968 (Anul 1, nr. 193-219)
1968-10-19 / nr. 209
Anul I. NR. 209 SIMBATA 19 OCTOMBRIE 1968 TRIMESTRUL IVMOMENT HOTĂRÎTOR ÎN PREGĂTIREA PRODUCȚIEI ANULUI VIITOR La finele celui de al Ill-lea trimestru al anului se conturează și mai pregnant succesele obținute de colectivele de muncitori din întreprinderile industriale ale județului nostru. Acum, cînd s-au scurs mai bine de trei sferturi din an putem afirma cu deplină certitudine că stadiul îndeplinirii sarcinilor de plan pe ansamblul județului este corespunzător. In baza indicațiilor date de biroul Comitetului județean de partid sub conducerea și îndrumarea permanentă a organizațiilor de partid, minerii, metalurgiștii. Chimiștii, forestierii, constructorii de mașini și celelalte categorii de salariați au muncit cu abnegație și răspundere pentru a da viață hotărîrilor partidului și statului nostru privind perfecționarea organizării și conducerii activității economice, creșterii productivității muncii, diversificării producției și îmbunătățirii calității lor. Din bilanțul pe 9 luni se desprind cîteva cifre deosebit de semnificative. Planul producției globale a fost îndeplinit în proporție de 101,5 la sută, obținîndu-se peste prevederi un spor de producție de peste 28.000. 000 lei. Merită subliniat faptul că față de aceeași perioadă a anului precedent s-a înregistrat o creștere a producției globale în valoare de circa 190.550.000 lei, planul producției marfă vîndută și încasată a fost depășit cu 1,5 la sută, ceea ce înseamnă că s-au încasat peste prevederi aproape 27.000. 000 lei. Sporul de producție obținut s-a realizat în cea mai mare parte pe seama creșterii productivității muncii cu 2,7 la sută peste nivelul planificat. Exprimat în unități fizice sporul de producție obținut este concretizat în : 292 oțel, 50 tone utilaj pentru tone industria metalurgică, peste 890 metale diferite în concentrate, 508 tone sodă caustică, 140 tone hîrtie, 7.149 mc cherestea, 614 Ing. Nicodim ROȘCA secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R. mc placaj, 103 tone plăci fibrolemnoase, 1.412 mc uși și ferestre, 22.154 tone sare, 4.691 mc bușteni, 3.152 mașini de cusut, 2.155 mașini de spălat rufe, 127 tone carne și alte produse. Chiar și numai simpla înșiruire a acestor cifre este suficientă pentru a ne face o imagine de ansamblu a principalelor criterii ce definesc și caracterizează industria județului nostru în plin avînt. Fără îndoială că nivelul atins exprimă creșterea competenței și maturității organizațiilor de partid și a specialiștilor din economie, care au manifestat receptivitate și mobilitate în asimilarea și promovarea noului în tehnică. Rezultatele obținute confirmă o dată mai mult viabilitatea politicii partidului nostru de ridicare a eficienței actualității economice. Desigur că se pot spune multe lucruri bune despre toți acei care se identifică în mod organic cu aceste importante realizări. Dar, în mod firesc se pune întrebarea, nivelul atins reprezintă oare adevărata luare a potențialului uman vamaterial existent în fiecare înșireprindere ? Analiza activității de producție pe 9 luni ne dovedește că alături de rezultatele bune obținute continuă să coexiste încă unele lipsuri în realizarea ritmică și pe sortimente a planului în toate unitățile economice. Din cele 44 de produse principale ce se urmăresc operativ, 7 n-au fost realizate. Este de la sine înțeles că rămînerea sub plan la un însemnat număr de produse, creează greutăți multor beneficiari, care au considerat că litera de lege a contractelor Încheiate va fi respectată. Luat în parte, fiecare sortiment este important și rămînerea lui sub nivelul planificat nu poate și nu trebuie acceptat sub nici o formă. Nerealizarea unei cantități de mobilă în valoare de peste 2.000.000 lei, a 697 mc prefabricate din beton, a celor 2.490 mc lemn de celuloză, 16 mașiniunelte și alte produse, este dovada cea mai concludentă că în unele sectoare și compartimente ale producției a slăbit interesul și preocuparea pentru îndeplinirea exemplară a planului la toți indicatorii, pe sortimente și respectarea obligațiunilor contractuale. In urma analizelor și investigațiilor efectuate de noi în mai multe, din aceste unități am ajuns la concluzia că, pe lîngă unele greutăți ivite în aprovizionarea cu materie primă, principala cauză a nerealizărilor constă în utilizarea sub capacitate a mașinilor și instalațiilor, programarea și urmărirea defectuoasă a producției de la o decadă la alta și nefructificarea maximă a fondului de timp. Astfel de cauze trenează și activitatea la I.F. Sebeș și T.I.LV Alba Iulia, dare nu și-au îndeplinit planul producției globale decit în proporție de 95 și respectiv 99 la sută. Nu sunt întemeiate nici motivele pentru care Fabrica de produse refractare Alba Iulia, Fabrica de hîrtie Petrești, întreprinderile de industrie locală Abrud și Alba Iulia, se prezintă la sfîrșitul celor 9 luni cu planul producției marfă vîndută și încasată nerealizat. In toate aceste unități există evidente rezerve și posibilități nevalorificate. Punctăm aceste neajunsuri gîndindu-ne la faptul că am intrat în ultimul trimestru al anului, perioadă hotărîtoare pentru sortarea producției pe anul in curs și pregătirea temei(Continuare In pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! 4 PAGINI 30 BANI întreprinderea de industrie locală Alba Iulia. Profesia de sudor ii oferă lui Ioan Sibișan, posibilități nelimitate de a-și dovedi priceperea și hărnicia. Pe cele 9 luni ale acestui an el s-a evidențiat prin depășiri de 20-25 la sută a normei de lucru. CONȘTIINȚA UNITĂȚII POPORULUI ROMÂN ÎN EVUL MEDIU Urmașii daco-romanilor, românii nord-dunăreni, au păstrat o identitate de limbă, de cultură, de obiceiuri, dar totodată și elementele fărîmițării teritorial politice. „Vremile — scria N. Iorga — ne-au tăiat în mai multe bucăți și noi am fi simțit de la început nevoia, nu numai de a ne simți același popor, cum ne-am simțit totdeauna, mai mult sau mai puțin clar și cu mai multă sau mai puțină putință de a înfățișa acest lucru intr-o construcție teoretică, într-o teorie politică, ci am fi căutat, pe căi simple la inceput, pe căi potrivite cu o cultură mai înaltă pe urmă, să realizăm o unitate românească..." Și, adaugă Nicolae Iorga, faptul este că a existat „o viață politică de același fel pentru toți românii, dar nu aceeași viață politică pentru toți românii. Formele ca și principiile acestei vieți erau comune, ele derivau din fondul original al civilizației românești". Trebuie, însă, să precizăm faptul că, în plin ev mediu, nu poate fi vorba nicăieri în Europa de vreo conștiință a trăirii la un loc pentru reprezentanții unor națiuni. Nici pomeneală de națiuni. Pe ici pe colo, doar, se creează unități teritoriale sub sceptrul de tip medieval al unor dinastii, istoriografia franceză, strict contemporană nouă, remarcă faptul că, în primele secole ale evului mediu, in Franța nu putea fi vorba de o identitate națională franceză. Nici măcar nu era vorba de o identitate de limbă — și cultură — ceea ce la poporul român exista. Aici, la noi, nu intra în necesitatea politică a dinastiilor din cele trei țări românești decit centralizarea, adică lupta împotriva fărîmițării feudale. Fiecare domn avea moșia lui. Nu putea exista, în concepția domnilor români, nevoia de a confunda — pe baza unor realități existente — țara sa — moșia sa — cu țara altuia. In secolele XIV-XV, de pildă, au existat — și mai tîrziu chiar — dinastii de domnitori români, fără ca ele să rezume viata românească. In acest sens are mare dreptate N. Iorga cînd spune că era vorba „mai mult de conștiința aceasta că țara este moșia Domnului, proprietatea lui, cum era pentru Merovingieni, Galia... Biruia domnul unei țări pe domnul vecin ? Nu putea păstra fructul biruinței sale, ci-l trecea altui membru din aceeași dinastie, învinsă, care era dispus să-i servească interesele"... Pentru aceasta s-ar putea da multe exemple , n-ar fi decis să amintim cazurile lui Mircea, Alexandru — Aldea, respectiv, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, loan Vodă cel Cumplit, ș.a.m.d. Oricum, credem că în concepția acestor stăruia, drept lege domnitori nescrisă, gîndul de a nu confunda țara sa cu țara vecinului său, sau cum spunea N. Iorga : „datina lui n-o putea impune, datina altuia n-o putea primi". Faptul că Ioan de Hunedoara, voievod al Transilvaniei apoi guvernator al Ungariei, a și preluat apărarea liniei Dunării împotriva expansiunii militare otomane, de la Mircea cel Bătrân și Dan al II-lea, domni ai Țării Românești — impunînd în țările românești domnitori favorabili acțiunilor sale antiotomane sau folosind — deseori cu predilecție — vitejia românilor bănățeni, hațegani, maramureșeni din acele „Districtus Vlachales" sau „Cheneziale"— nu a însemnat oare că avea în vedere realizarea unei unități politice teritoriale a celor trei țări românești ? După moartea eroică a lui Ioan de Hunedoara, la Belgrad, în 1456, Moldova lui Ștefan cel Mare preia steagul luptător de apărare antiotomană. In același scop, în mai multe rînduri, intră în Țara Românească pentru a impune un domnitor fidel politicii sale și pentru a păstra linia Dunării în sistemul de apărare. De fiecare dată, însă, turcii reluau curind Țara Românească sub suzeranitatea lor. Mai mult chiar, Ștefan cel Mare, alungind pe Radu cel Frumos, din dinastia băștinașă a Basarabilor, se căsătorește cu fiica lui, Maria, și nici nu credem că s-a gîndit că ar fi avut vreun drept de a domni în ambele țări. El stăpînea feude și in Transilvania, întinsele domenii ale cetăților Ciceiu și Cetatea de Baltă și întemeiază o episcopie ortodoxă la Vad pentru iobagii din Transilvania, care erau români. In același timp, Bartolomeu Dregffy, din familia maramureșană a drăgoșeștilor, ajuns voievod al Transilvaniei și rudă apropiată a lui Ștefan cel Mare, nu întreprinde nimic pentru a ameliora situația grea în care se afla iobăgimea romană din Transilvania, exclusă, după răscoala din 1437, din comunitatea politică a acelei țări prin acel faimos „Unio trium nationum", care legifera dreptul la viață a trei „națiuni" minoritare, ungurii, sașii și secuii, în defavoarea masei majoritare românești, care nici măcar nu va mai fi socotită, veacuri de-a rindul, drept „națiune". In toate trei țările românești exista o „națiune" română, însă ea nu avea o conștiință națională bine definită. Situația, în schimb, e lesne de înțeles, întrucît ea se petrecea intr-o vreme în care, în întreaga Europă, de abia miteau zorile unei asemenea conștiințe. Pînă în secolul XVI nu a trăit ideea unei unități teritoriale și politice, deși există, fără nici o îndoială, conștiința unității etnice, spirituale, conștiința unității obiceiurilor și tradițiilor comune, deși există legături economice strînse între toate trei țările românești și, în principal, o bună închegată comunitate de limbă, destul de rară la mai toate popoarele europene. „O însușire temeinică a graiului românesc din ținuturile de la nordul Dunării, este unuiprof. dr. Horia I. URSU (Continuare în pag. a 2-a) Un nou acord comercial j Jocurile pe termen lung româno-englez In urma tratativelor purtate între delegațiile română și britanică, la 18 octombrie 1968 s-a semnat la București un nou acord comercial pe termen lung — 1968—1973 — precum și listele privind schimburile de mărfuri între România și Marea Britanie pe anul 1963/1969. In baza acordului semnat, Republica Socialistă România va exporta in Marea Britanie produse chimice, anvelope, tricotaje, confecții, țesături, mobilă, mașini și utilaje, produse alimentare și altele. La rândul său, țara noastră va importa din Marea Britanie : echipamente industriale, instalații, mașini și utilaje, motoare cu combustie internă, avioane, produse siderurgice, chimicale, fibre artificiale și sintetice, hrană concentrată pentru animale etc. Din partea română acordul a fost semnat de Gheorghe Cioară, ministrul comerțului exterior, iar din partea britanică de lordul Brown, ministru de stat la Ministerul Comerțului al Marii Britanii. La semnare a fost de față Vasile Răuță, adjunct al ministrului comerțului exterior, Victor Ionescu, președintele Camerei de Comerț, conducători ai unor întreprinderi românești de comerț exterior, precum și Sir John Chadwick, ambasadorul Marii Britanii la București. (Agerpres) CABINETUL JUDEȚEAN DE PARTID COMUNICĂ, 1uni, 21 octombrie a.c., orele 16,00 va avea loc in sala Casei de cultură din Alba Iulia deschiderea cursurilor universității serale de marxism-leninism de pe lingă Comitetul județean de partid. La deschidere vor participa studenții tuturor secțiilor și filialelor din Alba Iulia, Aiud, Blaj și Zlatna. III HEUTE ZILE Iliül mCHLISMIl in sinci Liaii isii piciuri Datorită faptului că timpul este foarte înaintat și că lucrările agricole de toamnă sunt mult rămase în urmă Direcția agricolă și Uniunea cooperatistă au luat o serie de măsuri menite să contribuie la accelerarea recoltării porumbului, cartofilor, sfeclei și a altor culturi tîrzii precum și a însămînțărilor. Tovarășul ing. Aurel Petrovici, director adjunct la Direcția agricolă județeană ne preciza că pentru grăbirea recoltării porumbului, mai cu seamă de pe suprafețele destinate însămînțării griului, s-a indicat unităților să treacă la recoltarea simultană a cocenilor cu sfireți cu tot care să fie evacuați la marginea tarlalelor pentru a crea front larg de lucru mecanizatorilor. Dar, din constatările făcute în teren, în foarte puține unități se aplică această măsură. Prin urmare, una stabilesc organele agricole județene și alta se face în unități. De ce există oare o receptivitate atît de scăzută pentru aplicarea unei metode bune acum cînd fiecare zi și oră bună de lucru sînt prețioase. Analizînd ritmul în care se desfășoară însămînțările Direcția agricolă a ajuns la concluzia că el este nesatisfăcător. Faptul se datorește slabei preocupări a unităților agricole pentru recoltarea culturilor tîrzii după care trebuie să fie însămînțat griul. Acest lucru a determinat organele agricole județene să recomande unităților de a stabili o nouă amplasare a griului. E drept că în a doua variantă s-a mers pe însămînțarea griului după culturile de cereale păioase pe suprafețe mai mari, dar trebuie să se țină seama că prin biuna pregătire a terenului, prin aplicarea unor cantități corespunzătoare de îngrășăminte și aici se pot obține recolte bune. Totuși, în unele coopertive agrare ț.între care Cápaci, Ighiji,, și, altele nu s-a ținnut seama de această recomandare. Pentru a grăbi lucrările agricole în unități, toți specialiștii din cadrul Direcției agricole sunt trimiși în teren. S-a stabilit apoi ca fiecare zi și oră bună de lucru să fie folosite din plin, iar inginerii agronomi să participe activ la înfăptuirea sarcinilor existente în unități. Sunt semnalate însă multe cazuri cînd specialiștii nu se preocupă în suficientă măsură de bunul mers al lucrărilor de sezon. De pildă, inginerul Nicolae Cucuiescu de la C.A.P. Căpud, fiind navetist venea în unitate pe la orele 8-9 și d.m. la 16-17 se înapoia. Deci, nu avea posibilitatea să participe la operativa de seara. A fost nevoie de intervenția Direcției agricole pentru a-l determina să înțeleagă că în campania actuală prezența specialistului în unitate este foarte necesară. Asemănător a procedat și tovarășa Maria Oargă, inginer la C.A.P. Tărtăria. Stînd puțin în unitate nu a avut posibilitatea să cunoască perfect situația din teren și să ajute consiliul de conducere în luarea celor mai potrivite măsuri tehnico-organizatorice. Și, din acest motiv la Tărtăria pînă la finele primei decade a lunii octombrie recoltatul cartofilor și al porumbului încă nu începuse. Prea puțin timp dedică apoi lucrărilor din cîmp, unde practic se hotărăște soarta producției și tovarășul Alfred Novotny, inginer la C.A.P. Valea Lungă. Deși locuiește în comună, organele agricole județene au constatat că in timpul zilei obișnuiește să stea cam mult pe acasă. Același lucru i se poate reproșa și tovarășului Horea Pădurean, inginer la C.A.P. Hopîrta. Și, exemple de acest fel mai pot fi amintite: Datorită stărilor de lucruri semnalate și avînd în vedere stadiul întîrziat al lucrărilor, considerăm necesar ca Direcția agricolă să ia măsuri energice pentru a determina pe inginerii din cooperative să-și dedice în aceste zile întreaga preocupare grăbirii recoltărilor la porumb, cartofi, sfeclă și însămînțării griului. Pentru accelerarea lucrărilor de sezon în cooperativele agricole, măsuri importante au fost luate și de către U.J.C.A.P. Dintr-o discuție pe care am avut-o cu tovarășul Gheorghe Crișan, președintele Uniunii cooperatiste, am reținut o serie de lucruri interesante. întreg ratul uniunii a fost dirijat apaîn teren în unitățile unde recoltatul și însămînțatul sînt întîrziate. Printre acestea mult pot fi amintite cooperativele agricole din Cergău, Sîncel, Tătîrlaua, Henig și altele. La Cergău însă președintele consiliului popular comunal s-a comportat necuviincios față de cei doi delegați ai uniunii cooperatiste. Tot atît de adevărat este că în alte părți lucrătorii uniunii nu sprijină consiliile de conducere pe măsura cerințelor. De pildă, tovarășul Vasile Groza, trimis la Henig nu s-a prezentat aici timp de mai multe zile. Cu toate măsurile luate de Uniunea cooperatistă, în unele unități munca este slab organizată și în momentul de față. De pildă, la Spring recoltatul cartofilor nu era început nici pînă la 14 octombrie, culesul porumbului se desfășoară și el anevoios. Tovarășul Nicolae Apostol, președintele cooperativei se mulțumește totuși cu această stare de lucruri. Situații asemănătoare se întîlnesc și în alte unități. Se constată că în unele cooperative producțiile de porumb, cartofi și sfeclă nu depășesc nivelul planificat. Cooperatorii participă foarte slab la recoltări. De aceea, este de datoria Uniunii cooperatiste să sprijine consiliile de conducere în mobilizarea grabnică a tuturor forțelor existente în unități, întrucît epoca optimă de însămînțare a griului s-a încheiat și au mai rămas mari suprafețe necultivate, pe cîmp existînd o mare cantitate de porumb, cartofi și sfeclă, în aceste zile organele agricole județene trebuie să întreprindă măsuri energice pentru mobilizarea tuturor forțelor, pentru folosirea judicioasă a mijloacelor mecanice și a fiecărei ore bune de lucru. Tractoriștii de la Secția de mecanizare a agriculturii din Teiu obișnuiesc să vină la lucru tîrziu și să plece devreme.. Astfel, multe tractoare care stau nereparate își așteaptă utilizarea.I — Vai, nu ce hal, făr' de hal Ajuns au bietele tractoare... (!) Nu știi unde le cară, oare ? — Ba da ! Se cară la spital ! i Olimpice CIUDAD DE MEXICO 18. De la trimisul Agerpres, Ilie Goga , Joi a fost din nou o mare zi a atletismului. Pe stadionul olimpic, în prezența a peste 70 000 de spectatori, au căzut un record mondial și șase recorduri olimpice. Marea vedetă a zilei și concursul cel mai pasionant au fost, în mod cert, sovieticul Viktor Saneev și proba de triplusalt. In cursul acestei finale palpitante, recordul lumii a fost doborit de patru ori, in final titlul olimpic revenindu-i lui Viktor Saneev cu o săritură care a măsurat 17,39 m, reușită in ultima încercare. El a întrecut in ordine pe tînărul brazilian Nelson Prudencio — revelația zilei —care s-a dovedit a fi un succesor al dublului demn campion olimpic Ademar da Silvas și pe italianul Giuseppe Gentile, cel care in calificări deschisese seria recordurilor lumii la această probă. Fapt fără precedent in analele acestei probe, șase atleți au trecut 17 m, fostul deținător al titlului olimpic și recordmanul mondial, polonezul Jozef Schmidt, ocupind abia locul șapte cu 16,89 m. Prezent in finală, atletul român Șerban Ciochină a avut o comportare neconvingătoare, ocupînd locul 13 cu 15,60 m. La proba de aruncare a ciocanului, cu o aruncare de 73,36 m obținută în penultima încercare, sportivul maghiar Gyula Zsivetzky a tranșat în favoarea sa duelul cu vechiul său rival, sovieticul Romuald Klim, campion olimpic la Tokio. Klim, care intrecuse recordul olimpic în a patra încercare cu 73,28 m, era considerat deja învingător, dar maghiarul și-a realizat pînă la sfîrșit visul său de a cuceri mult rîvnita medalie olimpică de aur. Bună comportare a lui Lazar clasat înaintea unor Lovász, atleti mai bine cotati pe plan international. Freamătul tribunelor care i-a însoțit la start pe finaliștii cursei de 5 000 m, a constituit o dovadă concludentă a interesului cu care dinamicul public mexican a așteptat această probă. Tunisianul Mohamed Gammoudi și-a confirmat renumele de a fi invincibil in ultimul tur de pistă, învingindu-i, intr-un finiș de-a dreptul impresionant, pe kenyenii Kipchoge Keyno, unul din marii favoriți, și pe cîștigătorul probei de 10 000 m, Naftali Temu. Și de data aceasta marele învins al cursei a fost multiplul recordman mondial, australianul Ron Clarcke, care a trebuit să se mulțumească cu jocul cinci. „Planul meu in această cursă, a declarat Gammoudi — a fost de a dejuca intențiile puternicei coaliții ke- Continuare în pag. 4-a I La Fabrica de hîrtie din Petrești Ample lucrări de sistematizare Din proiectul de dezvoltare și sistematizare a Fabricii de hîrtie din Petrești, face parte și executarea unui însemnat volum de lucrări cu caracter edilitar și gospodăresc. In prezent se lucrează intens la amenajarea drumurilor de acces din incinta fabricii, care vor înlesni transportul produselor finite spre râmpile de pediție. Sunt de asemenea, exîn curs de execuție noi spații de producție menite să asigure condiții mai bune de muncă salariaților fabricii. Conducerilor întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor economice și obștești le revin sarcini de o deosebită importanță în administrarea și gospodărirea bunurilor și valorilor materiale proprietate socialistă de pentru înlăturarea fraudelor, stat, risipei și lipsei de grijă gospodăarească, pentru înlăturarea tuturor cauzelor care generează pierderi economiei noastre naționale. In aceste condiții apare de neînțeles atitudinea unor indivizi lipsiți de răspundere, stăpîniți încă de dorința oameni meschină a îmbogățirii fără muncă, care ignoră cele mai elementare norme de conviețuire socialistă, identificînd avutul statului cu propriul lor buzunar. Fără niciodiată că acei care atentează la avutul obștesc, sînt trași la răspundere pentru faptele lor iresponsabile. Dar oare numai ei sînt vinovați ? Se iau întotdeauna măsurile care să bareze drumul poftelor nesățioase și incalificabile ale acestora ? Mă voi opri în continuare la cîteva din cazurile în care se învederează că delapidatorii, cei care săvîrșesc infracțiuni îndreptate contra proprietății socialiste, conștient sau nu, găsesc uneori „"înțelegerea, li se crează condiții care îi favorizează în îndeplinirea faptelor lor nesăbuite. Recent, organele Inspectoratului județean de miliție au cercetat și deferit justiției pe Constantin Oneț, fost brigadier la Ocolul silvic Cîmpeni, care începînd din anul 1966, prin falsificarea bonurilor de vînzare, reușit să delapideze peste 20.000 alei. Cum a fost posibil ca, timp de peste doi ani, acesta să nu fie demascat, să-și poată permite să prejudicieze avutul obștesc? Timp de peste un an și jumătate, lui Constantin Oneț nu i s-a făcut nici o verificare contabilă asupra felului în care își îndeplinește obligațiile de serviciu. Mai mult decit atît, falsurile erau atît de grosolane — pe unicatul bonului de vînzare — nicit cei care aveau obligația contabilizării acestor acte, numai în situația în care au muncit cu ochii legați, nu puteau sesiza ilegalitățile comise. Există însă un fapt foarte semnificativ care atestă viciul climatului care l-a favorizat pe Oneț. El a fost găsit de Direcția regională silvică Cluj necorespunzător pentru această funcție. Dar, culmea, s-a luat o declarație prin care i era silit să recunoască că este... Cpt. Mihai MIHAILA adjunctul inspectorului șef de la I.J.M. Alba (Continuare in pag. a 2-a) AVUTUL STATULUI NU POATE FI CONFUNDAT CU PROPRIILE BUZUNARE