Unirea, noiembrie 1968 (Anul 1, nr. 220-245)
1968-11-01 / nr. 220
Ofic PROLETARI DIM TOATE TARILE. UNITIVAL JUDEȚEAN ALBA Al RC.R. 81 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU 11kvirw mi'im m" .................mi" 11,1111.iiwiiwwwii'iiiiiwniwimii 1 miiwimii Buiiwiir^bitottoph^ ANUL I, NR. 220 VINERI 1 NOIEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 BANI Intre cer ți pamint Adunările pnerale-prilej de dinamizare a muncii organizațiilor de partid EXPRESIE A ÎNALTEI RASPUNDERI FAȚA DE ÎNDEPLINIREA SARCINILOR Adunarea generală a comuniștilor de la Depoul. C.F.R. din Teiuș, prilejuită de alegerea noului comitet de partid, s-a desfășurat sub semnul înaltei răspunderi față de munca la calea ferată. Făcînd o analiză multilaterală a activității desfășurate de comuniști de la ultimele alegeri și pînă în prezent darea de seamă a scos în evidență fapte meritorii, care fac cinste întregului colectiv. In primele 9 luni ale anului, planul producției globale a fost îndeplinit în proporție de 103,5 la sută, întregul spor de producție realizat s-a obținut pe seama creșterii productivității muncii cu 6,6 la sută peste prevederile planului. Este meritul întregului colectiv, în primul rînd al comuniștilor, că, în răstimpul la care ne referim, au fost remorcate 437 trenuri de marfă cu supratonaj. Ceea ce înseamnă că s-au remorcat peste tonajul maximal, prevăzut in livrete, mai mult de 160 000 tone, care au sosit mai repede la destinație. Tonajul sporit al trenurilor remorcate a condus simultan la reducerea consumului specific de combustibil cu 3,15 la suta față de norma admisă, rezultînd o economie absolută de 1.077 tone combustibil convențional. Rezultatele de pînă acum se alătură altor indicatori de calitate privind gradul de exploatare a locomotivelor. Parcursul mediu similar pe locomotivă, la traficul de călători, a crescut cu 1,37 la sută, iar la traficul de marfă cu aproape 14 la sută făta de plan. Numele comuniștilor loan Păcurar, Alexandru Stremțean, Vasile Cristea, Dumitru Bara, loan Pipoș, Ștefan Hegheduș, Alexandru Clej sunt strâns legate de cele mai semnificative succese ale depoului. Manifestând o înaltă răspundere pentru toate laturile activității de producție, adunarea generală a comuniștilor a constituit un bun exemplu de analiză critică și autocritică a modului cum au fost îndeplinite sarcinile economice și politice ce au stat în fața colectivului. Simțindu-se răspunzători de munca și viața întregului colectiv, membrii de partid care au luat cuvîntul au imprimat adunării un caracter de matură chibzuință politică, imparțialitate și principialitate față de toate aspectele ce în mod direct sau indirect concură la desfășurarea normală a activității de transport pe calea ferată. Ca un corolar al siguranței circulației, calitatea reparațiilor efectuate a reținut, de asemenea, atenția și interesul adunării. De altfel, această problemă a figurat în permanență pe agenda de lucru a comitetului de partid, și rezultatele confirmă. In 9 luni, s-au executat 250 spălări de locomotive, depășind prevederile planului cu 1.62 la sută. Ca urmare,, timpul de imobilizare a locomotivelor aflate in reparație s-a redus cu 12,45 la sută. La loc de frunte se înscrie un alt succes de seamă al feroviarilor. Pentru prima dată în acest an, la depoul din Teiuș s-au efectuat reparații de locomotive cu ridicarea de pe osii. In condiții mai puțin bune, membrii de partid Simion Romcea, Ioan Chioreanu, Mircea Haic, Ioan Oniță, Sofron Bordea, Simion Cristea, Pompei Hîrbea, Francisc Horvat și alții au reușit să respecte graficul de reparații și să reducă timpul de imobilizare cu 0,39 la sută. Ia darea de seamă și în discuțiile purtate, s-au făcut referiri și la alte rezultate. Eforturile comuniștilor de la înălțimea sarcinilor și refirințelor, munca organizațiilor de bază și a comitetului de partid se reflectă în mod nemijlocit și în reducerea sistematică a cheltuielilor materiale de producție și realizarea pe această bază a unei economii suplimentare la prețul de cost în valoare de 1.117.573 lei. Cum era și firesc, în adunare s-a subliniat oportunitatea generalizării metodelor bune folosite în repararea, întreținerea și conducerea locomotivelor, a experienței dobîndite în această direcție. Dar, identificîndu-se cu interesele Sebastian TRUȚA (Continuare în pag. a 3-a) Proiectul Legii de organizare și funcționare a consiliilor popuare—In dezbatere publica CREȘTE CONTRIBUȚIA CETĂȚENILOR LA REZOLVAREA TREBURILOR OBȘTEȘTI Apreciem cu deosebită căldură, din toată inima, proiectul Legii de organizare și funcționare a consiliilor populare, prevederile sale menite să dinamizeze activitatea organelor locale ale puterii și administrației de stat, să le lărgească atribuțiile, competența și sfera de acțiune. Mi-a atras atenția în mod deosebit un fapt ce rezultă pregnant din parcurgerea proiectului : creșterea rolului și contribuției cetățenilor la dezbaterea pe plan local a treburilor de stat și obștești, în concordanță cu interesele generale ale țării, la înfăptuirea hotărârilor și măsurilor luate în scopul realizării sarcinilor puse de partid în fața consiliilor populare. Consider că aceste propuneri permit cetățenilor să exercite, în toată deplinătatea, drepturile garantate de Constituție, consfințesc creșterea conștiinței lor, potrivit etapei actuale. Pot afirma cu toată certitudinea ,că an de an, în cei peste 20 de cînd lucrez în organul local al puterii de stat, aportul și sprijinul, primit din partea locuitorilor orașului Sebeș, români și germani, în rezolvarea problemelor edilitar-gospodarești și a altora legate de aprovizionare, de ridicarea bunăstării cetățenilor etc., a sporit simțitor. Un amănunt ce vine in sprijinul acestei afirmații, numai în lunile trecute din anul în curs, valoarea lucrărilor efectuate de cetățenii orașului prin muncă voluntarpatriotică, depășește 2.300.000 lei. Aceasta fără să mai socotim sprijinul ce l-am primit prin sugestiile ce ni s-au făcut, ajutorul acordat în desfășurarea unor activități de ordin culturaleducativ, sanitar etc. Proiectul noii legi precizează în capitolele IV și V menirea, drepturile și îndatoririle deputaților, modul în care ei participă, prin comisii permanente și temporare, la îndeplinirea atribuțiilor consiliilor populare. Nu se menționează însă câte comisii permanente sult necesare, pe ce probleme și dacă numărul profilul lor râmîne la latitudinea și consiliului popular. Consider că e bine să se specifice și acest lucru. Consiliul popular al orașului Sebeș are in prezent 5 comisii permanente, finind seama de problemele ce trebuie studiate de către ele, de controalele ce le au de executat, de activitatea ce au desfășurat-o, pot afirma că două comisii permanente ar fi suficiente (una economică și alta gospodărească), urmînd ca fiecare dintre ele să fie alcătuite dintr-un număr de circa 15 deputați. Aceștia vor atrage, bineînțeles, în munca lor, cetățeni cu experiență în anumite probleme, în anumite specialități. Astfel, comitetul executiv al consiliului popular poate să asigure mai bine coordonarea activității lor, le poate sprijini. Pentru examinarea altor probleme, ca cele cultural-educative, comerciale etc, pot fi instituite comisii temporare, care, după părerea mea vor putea da rezultate mai bune. Vreau să mă opresc puțin și la activitatea comitetelor de cetățeni. Acestea ne-au sprijinit mult și pînă acum in organizarea participării cetățenilor la rezolvarea pe plan local a unor treburi de stat și obștești. Articolul 65 al proiectului noii legi precizează că deputații consiliului popular coordonează activitatea comitetelor de cetățeni organizate in circumscripțiile în care ei au fost aleși. După părerea mea, ar putea să conducă activitatea acestora, adică in fruntea comitetelor de cetățeni să fie ales președinte deputatul respectiv. Aș vrea să adaug, în încheiere, că întregul aparat al Consiliului popular al orașului Sebeș studiază cu viu interes proiectul noii legi, urmînd ca, în prima sesiune, acesta să fie supus unor „largi ”-'rbyteri. Ne străduim să "valorificăm și cu acest prilej experiența noastră, să răspundem încrederii ce ne-o acordă partidul, nouă, tuturor cetățenilor, consultîndu-ne spre a sintetiza tot ce-i valoros, lucru ce exprimă viu, profundul caracter democratic al orînduirii noastre socialiste. Constantin BACILA, secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular al orașului Sebeș influența ultrasunetelor asupra producției unor plante Cercetări originale de laborator și de teren, întreprinse în ultimii ani, în legătură cu influența ultrasunetelor asupra producției și calității unor plante, au dus la o serie de rezultate deosebit de interesante. In cazul legumelor s-a constatat, printre altele că, în urma iradierii ultrasonice, se intensifică creșterea și dezvoltarea lor, sporește cantitatea pigmenților clorofilieni din frunze și rezistența plantelor la bolile criptogamice. In ceea ce privește efectul stimulator al ultrasunetelor asupra semințelor, este semnificativă experiența specialiștilor de la stațiunea agricolă experimentală din Brașov, care au obținut de la un soi de orzoaică tratată cu ultrasunete producții mai mari cu 15-19 la sută decât în cazul plantelor martor. Mesajul adresat de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, corpului profesoral și studenților din institutele de învățămînt tehnic superior din București Stimați tovarăși Aniversarea unui secol și jumătate de la înființarea, in București, a primelor cursuri de inginerie în limba română, îmi oferă plăcutul prilej de a aduce corpului didactic, întregului tineret din învățămîntul superior tehnic, salutul cald al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Socialiste România. Inaugurarea, cu 150 de ani în urmă, a cursurilor de inginerie inițiate de Gheorghe Lazăr eminent om de cultură și înflăcări pai gt, a marcat un eveniment remarcabil : istoria învățământului, științei și culturii noastre. In decursul existenței sale, Școala tehnică superioară din București a format zeci și zeci de generații de ingineri. Din rindul lor s-au ridicat memorabile figuri de savanți și profesori care, făcînd parte din pleiada intelectualilor inainrtați, au jucat un rol de seamă în propășirea materială și spirituală a națiunii române. In anii socialismului, ca o expresie elocventă a grijii partidului nostru pentru dezvoltarea învățămîntului, pentru ridicarea nivelului de cultură al poporului. Școala tehnică superioară din București — cea mai importantă sursă de formare a cadrelor tehnice inginerești în toate ramurile economiei naționale — a cunoscut o puternică dezvoltare. Pentru învățămîntul tehnic superior, socialismul a însemnat o creștere considerabilă a numărului de institute și facultăți, de studenți și cadre didactice, o îmbunătățire permanentă a condițiilor de studiu și de viață ale tineretului studios. Doresc, și cu acest prilej, să exprim înalta apreciere pe care partidul și statul nostru o acordă activității rodnice, devotare a corpului profesoral care își îndeplinește îndatoririle de onoare ce-i revin, aducînd o contribuție deosebit de valoroasă la formarea celui mai ales și mai prețios produs al societății noastre, omul temeinic și multilateral pregătit — constructor al socialismului. Temeiuri de îndreptățită satisfacție ne dau tinerele vlăstare ale intelectualității tehnice, întreaga noastră studențime care se pregătește cu răspundere pentru a purta mîine, spre noi culmi, cuceriri © gîndirii și creației științifice și tehnice contemporane, pentru a participa cu dăruire de sine la soluționarea problemelor complexe pe care le ridică opera de desăvirșire a construcției socialiste. Sărbătoarea de azi constituie un prilej de a cinsti tradițiile înaintate ale invățămîntului tehnic superior din România, de a omagia actul patriotic care a pus temeliile lui și de a reliefa marile lui succese de azi. Cu sentimentul mîndriei de a fi continuatorii operei unor iluștri înaintași, dumneavoastră toți — profesori din toate generațiile și studenți — aveți înalta îndatorire de a ridica pe noi trepte tradițiile luminoase ale Școlii tehnice românești, pentru răspunde încrederii și dragostei ce vi le poarată întregul popor, pentru a contribui mai direct cu, ma i.jejm^e .eficiență, la înălțarea mărețului edific^Mpț^nânîei socialiste. Mulp^^Tor-vă pentru invitația pe care mi-ați adresat-o de a lua parte la această sărbătoare, vă adresez urări de noi și mari succese, nu doresc multă sănătate, fericire și realizări însemnate în activitatea dumneavoastră închinată propășirii patriei noastre socialiste. sa folosim fiecare ceas prielnic pentru recalcarea culturilor urzii • Pe lista evidențiaților : Cooperatorii din Beciu, Șard, Petrești, Vinerea, Băcăinți ș.a.• La Daia și Ohaba se lucrează într-un fel, la Cut și Roșia de Secaș în altul. • Cu ziua și hectarul nu se poate progresa vizibil la Cunța In această perioadă obiectivul numărul unu al campaniei agricole de toamnă îl constituie recoltatul porumbului. Pentru executarea lucrării, în ma Vru Haț.tei'' au fost * 1, <, 11, măsuri eficiente care au dus la mobilizarea cooperatorilor, la folosirea mai bună a timpului de lucru și a mijloacelor de transport. De fapt, acolo unde munca a fost temeinic organizată, unde consiliile de conducere și specialiștii s-au preocupat de bunul mers al recoltărilor și rezultatele sunt De exemplu, cooperatorii bune din Beciu au reușit să termine pînă la 30 octombrie culesul porumbului pe întreaga suprafață de 109 ha. Succesul obținut se datorește unui complex de factori asupra cărora s-a acționat simultan. Aici, de îndată ce porumbul a ajuns la maturitate, membrii cooperatori au fost antrenați la recoltat. Desfășurînd o activitate susținută ei au reușit să strîngă zilnic recolta de pe suprafețe importante. Paralel cu aceasta s-a trecut la tăiatul cocenilor și la eliberarea terenului în vederea executării arăturilor. Cu rezultate asemănătoare s-au prezentat la sfîrșitul lunii octombrie și cooperatorii din Șard, Vinerea, Petrești, Băcăinți și alte unități, unde siriusul recoltei de porumb s-a realizat integral pe toate suprafețele. Analizînd stadiul recoltării porumbului în unele unități din județul nostru se constată ritmuri de lucru și realizări cu totul diferite. De pildă, la Daia, printr-o organizare bună a muncii cooperatorii au reușit să recolteze porumbul de pe 550 hectare. Evident, și aici producția a mai rămas în cîmp pe 212 hectare, dar trebuie apreciat faptul că organizația de partid a sprijinit consiliul de conducerte tecooperativei in acțiunea de antrenare a cooperatorilor la recoltări. Ca urmare, în ultimele 5 zile, la Daia, porumbul a fost recoltat de pe 150 hectare. Prin urmare, s-au creat condiții ca în maximum o săptămînă strînsul întregii recolte să se termine. Altul este însă ritmul în care se muncește la C.A.P. Cut, unitatea vecină cu cooperativa din Daia. Cu toate că membrii consiliului de conducere al unității cunosc faptul că pe cîmp se află mai bine de trei sferturi din recolta de porumb, încă nu au fost luate măsurile cuvenite pentru grăbirea recoltatului. Este oare posibil ca într-o unitate cum este. Cooperativa agricolă din Cut să fie recoltate zilnic numai cite 8 hectare de porumb ? Dacă se va merge în acest ritm, strînsul porumbului de pe cele 404 hectare rămase nerecoltate va dura încă 50 de zile. De necrezut și totuși aceasta este realitatea. Mai poate în aceste condiții consiliul de conducere să se declare mulțumit cu ritmul de lucru ? In comparație cu viteza înregistrată la Cut trebuie să arătăm că la Spring s-a muncit și mai slab. In decurs de 5 zile s-au recoltat doar 2 hectare cu porumb. Evident, într-o astfel de situație nu se poate vorbi de preocupare. Practic înseamnă că din 24-29 octombrie, cu toate că timpul a fost bun de lucru, recoltatul a fost sistat. Datorită acestei stări de lucruri, la sfîrșitul lunii octombrie cooperatorii din Spring aveau porumbul strîns doar de pe 82 hectare din cele 428 ocupate de această cultură. Orice scuze ar aduce consiliul de conducere al cooperativei pentru întîrzierea recoltării, acestea nu pot fi luate în seamă datorită faptului că în cursul lunii octombrie realizările înregistrate sunt total necorespunzătoare. Iată deci că ritmul artei în care s-a lucrat la Șpring se datorește lipsei de preocupare din partea conducerii cooperativei pentru buna desfășurare a acestei lucrări. Preocupări și rezultate diferite se înregistrează la Ohaba și Roșia de Secaș. In ultimele 5 zile la Ohaba au fost recoltate 100 de hectare cu porumb, iar la Roșia de Secaș cea mai mare parte din producție continuă să fie lăsată în cîmp. Din 320 de hectare ocupate cu porumb au fost recoltate doar 90. Posibilitățile ambelor cooperative agricole sînt asemănătoare, dar diferă modul în care a fost ortganizată munca. Se vede că la Roșia de Secaș oamenii nu se prea grăbesc să-și vadă strîns cît mai repede rodul muncii. Foarte întîrziați cu recoltatul porumbului sînt și cooperatorii din Cunța. Este și explicabilă această situație, întrucît consiliul de conducere al cooperativei (președinte Dumitru Albu) nu a întreprins nimic pentru accelerarea strîngerii recoltei. Din 24 și pînă în 29 octombrie porumbul a fost recoltat doar de pe 5 hectare. Evident, cu ziua și hectarul la Cunța nu se pot face pași vizibili pentru terminarea urgentă a acestei importante lucrări, care ar trebui să-i preocupe de fapt pe toti cooperatorii. Se poate spune că aici, în timp ce recolta de porumb stă pe cîmp, în pătuler.. bate vîntul. A. POTOPEA 3888888888883888888888888888888883888888888S88888888888888888883883888888888S8888833&Sî3319999319C919 AZI SE IPLiftESC 369 BE fllii BElII IMEIl LIII miHfli «ML III ALBA 116 Nestingherit, noiembrie adastă iar printre noi. Și, așa cum e el, ș’tiut și înțeles ochilor și inimii noastre întocmai ca ultim prag, ultimă înfățișare, ultimă zbatere a unui anotimp ce se cheamă al roadelor, al împlinirilor, al mereu repetatului și îmbucurătorului cules și care, cu nedezmințită, neostoită dărnicie, ne umple cămările gospodărești cu darurile pămîntului și ne împînzește sufletele cu miresme muiate de brume, dar și cu un suflu cald, totuși, un suflu ce e al rememorării, al recapitulării faptelor întîmplate mai aproape sau mai departe de noi, cu un zvon și un abur de legendă, în care sînt prinse — sub un sigiliu mereu proaspăt, mereu înnoitor — faptele înaintașilor, ale strămoșilor noștri ce au păstrat și au purtat, din generație în generație, către noi, cei de azi, datini și obiceiuri, credințe și Îndemnuri, idealuri și visuri fierbinți. Nestingherit, noiembrie adastă iar printre noi. El vine să mai pună o pecete lingă celelalte multe ce s-au pus, cu fiecare an rotitor, cu fiecare gind rotitor, cu fiecare vis rotitor, de la 1599 încoace. In acel noiembrie, al anului 1599, încrustat mai altfel în calendar, mult mai altfel, mai tulburător, mai sunător decît fusese pînă atunci, zodie nouă urca peste pămîntul înfiorat al Ardealului, pentru că aici, în Bălgrad, a fost aruncată în țărînă, atunci, întîia oară — respectînd parcă datina plugarilor — sămînța unui gînd înălțător și numai vitregia vremilor a silit-o să nu rodească decît peste cîteva veacuri. Se împlinesc, deci, în această zi de noiembrie, 369 de ani de cînd Mihai Viteazul, în fruntea unui strălucit alai, a pășit în cetatea Bălgradului, primit de resemnata supunere a unei aristocrații feudale ingenunchiate și de explozia de bucurie a poporului, care vedea în persoana lui eliberatorul mult așteptat. 55 BIRUIT-AU GINDUL... u Mihai Viteazul venea în Ardeal să dea întrupare unor străvechi năzuințe de unire, era călăuzit de drumuri bătătorite odinioară de pîrcălabii lui Ștefan cel Mare și oștile lui Petru Rareș, care au întemeiat, pe aceste meleaguri, ostroave de stăpînire românească. Mihai Viteazul purta în dar viziunea sa politică și, în ascuțișul paloșului său de la Călugăreni, cumpăna unui destin pe care îl voia măreț pentru neamul său i-a părut, dar numai o clipă, că înfrățit cu poporul său, voievodul a izbutit să reunească durabil țările românești. In fapt, însă, furtuna care s-a abătut asupra ctitoriei sale a năruit totul, lăsînd doar un foc nestins — marea flacără a unei idei, din care urmașii și-au făurit un ideal, o stea polară pe întinsul oceanic al viețuirii istorice naționale. Astfel, omul și opera lui s-au proiectat într-o perspectivă tot mai luminoasă în mintea simțirea și aspirațiile generațiilor, au devenit un izvor de valențe inepuizabile prin capacitatea lor proteică de a se reînnoi, amplifica și înfăptui. Acest, ideal, sfidînd necontenit adversitățile, pînă la urmă a dat naștere falnicului copac pe care îl vedem azi înălțindu-și în soare bogata coroană. „Pohta“ măriei sale Mihai Viteazul s-a împlinit și figura sa, devenită legendară mește recunoștința înaltă prin oamenilor țării. Și, pentru că „își au mărețele-ntîmplări și lucruri măreții lor", se cuvine să e înamintim cuvintele lui Bălcescu, înscrise în cartea întîia a operei sale, intitulată „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul“: „Ca moștenitori a drepturilor pentru păstrarea cărora părinții noștri au luptat atîta în vremurile trecute, fie ca aducerea aminte a acelor timpuri eroice să deștepte în noi sentimentul datorinței ce avem d-a păstra și d-a mări pentru viitorime această prețioasă moștenire...“ prof. Eugen HULEA INTRAREA SOLEMNA A LUI MIHAI VITEAZUL IN ALBA IULIA (1 noiembrie 1599)