Unirea, noiembrie 1968 (Anul 1, nr. 220-245)

1968-11-01 / nr. 220

Ofic PROLETARI DIM TOATE TARILE. UNITI­VAL JUDEȚEAN ALBA Al RC.R. 81 AL CONSILIULUI PO­PULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU 11k­virw m­i'im m" .................mi" 11,­1111.iiwii­wwwii'iiiiiwniwimii 1 miiwimii Buiiwiir^b­itottoph^ ANUL I, NR. 220 VINERI 1 NOIEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 BANI Intre cer ți pamint Adunările pnerale-prilej de dinamizare a muncii organizațiilor de partid EXPRESIE A ÎNALTEI RASPUN­DERI FAȚA DE ÎNDEPLINIREA SARCINILOR Adunarea generală a comu­­­niștilor­ de la Depoul. C.F.R. din Teiuș, prilejuită de alegerea noului comitet de partid, s-a desfășurat sub semnul înaltei răspunderi față de munca la calea ferată. Făcînd o analiză multilaterală a activității des­fășurate de comuniști de la ultimele alegeri și pînă în pre­zent darea de seamă a scos în evidență fapte meritorii, care fac cinste întregului co­lectiv. In primele 9 luni ale anului, planul producției glo­bale a fost îndeplinit în pro­porție de 103,5 la­ sută, între­gul spor de producție realizat s-a obținut pe seama crește­rii productivității muncii cu 6,6 la sută peste prevederile planului. Este meritul întregu­lui colectiv, în primul rînd al comuniștilor, că, în răstimpul la care ne referim, au fost remorcate 437 trenuri de mar­fă cu supratonaj. Ceea ce în­seamnă că s-au remorcat peste tonajul maximal, prevăzut in livrete, mai mult de 160 000 tone, care au sosit mai repe­de la destinație. Tonajul spo­rit al trenurilor remorcate a condus simultan la reducerea consumului specific de com­bustibil cu 3,15 la su­ta față de norma admisă, rezultînd o economie absolută de 1.077 tone combustibil convențional. Rezultatele de pînă acum se alătură altor indicatori de calitate privind gradul de ex­ploatare a locomotivelor. Par­cursul mediu similar pe lo­­comotivă, la traficul de călă­tori, a­­ crescut cu 1,37 la sută, iar la traficul de marfă cu a­­proape 14 la sută făta de plan. Numele comuniștilor loan Pă­curar, Alexandru Stremțean, Vasile Cristea, Dumitru Bara, loan Pipoș, Ștefan Hegheduș, Alexandru Clej sunt strâns le­gate de cele mai semnifica­tive succese ale depoului. Manifestând o înaltă răs­pundere pentru toate laturile activității de producție, adu­narea generală a comuniștilor a constituit un bun exemplu de analiză critică și autocritică a modului cum au fost îndepli­nite sarcinile economice și po­litice ce­ au stat în fața colec­tivului. Simțindu-se răspunză­tori de munca și viața întregu­lui colectiv, membrii de partid care au luat cuvîntul au im­primat adunării un caracter de matură chibzuință politică, imparțialitate și principialitate față de toate aspectele ce în mod direct sau indirect con­cură la desfășurarea normală a activității de transport pe calea ferată. Ca un corolar al siguranței circulației, calitatea reparații­lor efectuate a reținut, de a­­semenea, atenția și interesul adunării. De altfel, această problemă a figurat în perma­nență pe agenda de lucru a comitetului de partid, și re­zultatele confirmă. In 9 luni, s-au executat 250 spălări de lo­comotive, depășind prevede­rile planului cu 1.62 la sută. Ca urmare,, timpul de­­­ im­o­­bilizare a locomotivelor aflate in reparație s-a redus cu 12,45 la sută. La loc de frunte se înscrie un alt succes de sea­mă al feroviarilor. Pentru pri­ma dată în acest an, la de­poul din Teiuș s-au efectuat reparații de locomotive cu ri­dicarea de pe osii. In condiții mai puțin bune, membrii de partid Simion Romcea, Ioan Chioreanu, Mircea Haic, Ioan Oniță, Sofron Bordea, Simion Cristea, Pompei Hîrbea, F­ran­­cisc Horvat și alții au reușit să respecte graficul de repa­rații și să reducă timpul de imobilizare cu 0,39 la sută. Ia darea de seamă și în dis­cuțiile purtate, s-au făcut re­feriri și la alte rezultate. E­­forturile comuniștilor de­­ la înălțimea sarcinilor și re­fi­rințelor, munca organizațiilor de bază și a comitetului de partid se reflectă în mod ne­mijlocit și în reducerea sis­­tematică a cheltuielilor mate­riale de producție și reali­zarea pe această bază a unei economii suplimentare la pre­țul de cost în valoare de 1.117.573 lei.­ Cum era și firesc, în adu­nare s-a subliniat oportunita­tea generalizării metodelor bune folosite în repararea, în­treținerea și conducerea loco­motivelor, a experienței dobîn­­dite în această direcție. Dar, identificîndu-se cu interesele Sebastian TRUȚA (Continuare în pag. a 3-a) Proiectul Legii de organizare și funcționare a consiliilor popu­are—In dezbatere publica CREȘTE CONTRIBUȚIA CETĂȚENILOR LA REZOLVA­REA TREBURILOR OBȘTEȘTI Apreciem cu deosebită căldu­ră, din toată inima, proiectul Le­gii de organizare și funcționare a consiliilor populare, prevede­rile sale menite să dinamizeze activitatea organelor locale ale puterii și administrației de stat, să le lărgească atribuțiile, com­petența și sfera de acțiune. Mi-a atras atenția în mod deosebit un fapt ce rezultă pregnant din parcurgerea proiectului : crește­rea rolului și contribuției cetățe­nilor la dezbaterea pe plan lo­cal a treburilor de stat și ob­ștești, în concordanță cu intere­sele generale ale țării, la înfăp­tuirea hotărârilor și măsurilor lu­ate în scopul realizării sarcinilor puse de partid în fața consiliilor populare. Consider că aceste propuneri permit cetățenilor să exercite, în toată deplinătatea, drepturile garantate de Constitu­ție, consfințesc creșterea conști­inței lor, potrivit etapei actuale. Pot afirma cu toată certitudinea ,că an de an, în cei peste 20 de cînd lucrez în organul local al puterii de stat, aportul și spriji­nul, primit din partea locuitorilor orașului Sebeș, români și ger­mani, în rezolvarea problemelor edilitar-gospodarești și a altora legate de aprovizionare, de ri­dicarea bunăstării cetățenilor etc., a sporit simțitor. Un amă­nunt ce vine in sprijinul acestei afirmații, numai în lunile tre­cute din anul în curs, valoarea lucrărilor efectuate de cetățenii orașului prin muncă voluntar­­patriotică, depășește 2.300.000 lei. Aceasta fără să mai socotim sprijinul ce l-am primit prin su­gestiile ce ni s-au făcut, ajuto­rul acordat în desfășurarea u­­nor activități de ordin cultural­­educativ, sanitar etc. Proiectul noii legi precizează în capitolele IV și V menirea, drepturile și îndatoririle de­puta­ților, modul în care ei participă, prin comisii permanente și tem­porare, la îndeplinirea atribuți­ilor consiliilor populare. Nu se menționează însă câte comisii permanente sul­t necesare, pe ce probleme și dacă numărul profilul lor râmîne la latitudinea și consiliului popular. Consider că e bine să se specifice și acest lucru. Consiliul popular al ora­șului Sebeș are in prezent 5 co­misii permanente, finind seama de problemele ce trebuie studi­ate de către ele, de controalele ce le au de executat, de activi­tatea ce au desfășurat-o, pot afirma că două comisii perma­nente ar fi suficiente (una eco­nomică și alta gospodărească), urmînd ca fiecare dintre ele să fie alcătuite dintr-un număr de circa 15 deputați. Aceștia vor atrage, bineînțeles, în munca lor, cetățeni cu experiență în anumi­te probleme, în anumite specia­lități. Astfel, comitetul executiv al consiliului popular poate să asigure mai bine coordonarea activității lor, le poate sprijini. Pentru examinarea altor pro­bleme, ca cele cultural-educati­ve, comerciale etc, pot fi institui­te comisii temporare, care, după părerea mea vor putea da rezul­tate mai bune. Vreau să mă opresc puțin și la activitatea comitetelor de ce­tățeni. Acestea ne-au sprijinit mult și pînă acum in organiza­rea participării cetățenilor la re­zolvarea pe plan local a unor treburi de stat și obștești. Artico­lul 65 al proiectului noii legi pre­cizează că deputații consiliului popular coordonează activitatea comitetelor de cetățeni organiza­te in circumscripțiile în care ei au fost aleși. După părerea mea, ar putea să conducă activitatea acestora, adică in fruntea comi­tetelor de cetățeni să fie ales președinte deputatul respectiv. Aș vrea să adaug, în încheie­re, că întregul aparat al Consi­liului popular al orașului Sebeș studiază cu viu interes proiectul noii legi, urmînd ca, în prima se­siune, acesta să fie supus unor „largi ”-'­rbyteri. Ne străduim să "valorificăm și cu acest prilej ex­periența noastră, să răspundem încrederii ce ne-o acordă parti­dul, nouă, tuturor cetățenilor, consultîndu-ne spre a sintetiza tot ce-i valoros, lucru ce expri­mă viu, profundul caracter de­mocratic al orînduirii noastre so­cialiste. Constantin BACILA, secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular al orașului Sebeș influența ultrasunetelor asupra producției unor plante Cercetări originale de laborator și de teren, întreprinse în ultimii ani, în legătură cu influența ultrasunetelor asu­pra producției și calității unor plante, au dus la o serie de rezultate deosebit de interesante. In cazul legumelor s-a con­statat, printre altele că, în urma iradierii ultrasonice, se inten­sifică creșterea și dezvoltarea lor, sporește cantitatea pig­­menților clorofilieni din frunze și rezistența plantelor la boli­le criptogamice. In ceea ce privește efectul stimulator al ultrasunetelor a­­supra semințelor, este semnificativă experiența specialiștilor de la stațiunea agricolă experimentală din Brașov, care au obținut de la un soi de orzoaică tratată cu ultrasunete pro­ducții mai mari cu 15-19 la sută decât în cazul plantelor martor. Mesajul adresat de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, corpului profesoral și studenților din institutele de învățămînt tehnic superior din București Stimați tovarăși­ Aniversarea unui secol și jumătate de la în­ființarea, in București, a primelor cursuri de inginerie în limba română, îmi oferă plăcutul prilej de a aduce corpului didactic, întregului tineret din învățămîntul superior tehnic, salu­tul cald al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Socialiste România. Inaugurarea, cu 150 de ani în urmă, a cursu­rilor de inginerie inițiate de Gheorghe Lazăr eminent om de cultură și înflăcări pai­ gt, a­­ marcat un eveniment remarcabil : istoria în­vățământului, științei și culturii noastre. In de­cursul existenței sale, Școala tehnică superi­oară din București a format zeci și zeci de ge­nerații de ingineri. Din rindul lor s-au ridicat memorabile figuri de savanți și profesori care, făcînd parte din pleiada intelectualilor inainr­tați, au jucat un rol de seamă în propășirea materială și spirituală a națiunii române. In anii socialismului, ca o expresie elocven­tă a grijii partidului nostru pentru dezvoltarea învățămîntului, pentru ridicarea nivelului de cultură al poporului. Școala tehnică superioa­ră din București — cea mai importantă sursă de formare a cadrelor tehnice inginerești în toate ramurile economiei naționale — a cu­noscut o puternică dezvoltare. Pentru învăță­­mîntul tehnic superior, socialismul a însemnat o creștere considerabilă a numărului de insti­tute și facultăți, de studenți și cadre didac­tice, o îmbunătățire permanentă a condițiilor de studiu și de viață ale tineretului studios. Doresc, și cu acest prilej, să exprim înalta apreciere pe care partidul și statul nostru o acordă activității rodnice, devotare a corpului profesoral care își îndeplinește îndatoririle de onoare ce-i revin, aducînd o contribuție deo­sebit de valoroasă la formarea celui mai ales și mai prețios produs al societății noastre, omul temeinic și multilateral pregătit — con­structor al socialismului. Temeiuri de îndreptă­țită satisfacție ne dau tinerele vlăstare ale in­telectualității tehnice, întreaga noastră studen­­țime care se pregătește cu răspundere pentru a purta mîine, spre noi culmi, cuceriri­ © gîn­­dirii și creației științifice și tehnice contempo­rane, pentru a participa cu dăruire de sine la soluționarea problemelor complexe pe care le ridică opera de desăvirșire a construcției so­cialiste. Sărbătoarea de azi constituie un prilej de a cinsti tradițiile înaintate ale invățămîntului teh­nic superior din România, de a omagia actul patriotic care a pus temeliile lui și de a reliefa marile lui succese de azi. Cu sentimentul mîndriei de a fi continuatorii operei unor iluștri înain­tași, dumneavoastră toți — profesori din toate generațiile și studenți — aveți înalta îndato­rire de a ridica pe noi trepte tradițiile lumi­noase ale Școlii tehnice românești, pentru răspunde încrederii și dragostei ce vi le poar­a­tă întregul popor, pentru a contribui mai direct cu, ma­ i.jejm^e .eficiență, la înălțarea mărețului edific^Mpț^nânîei socialiste. Mulp^^Tor-vă pentru invitația pe care mi-ați adresat-o de a lua parte la această sărbătoare, vă adresez urări de noi și mari succese, nu doresc multă sănătate, fericire și realizări în­semnate în activitatea dumneavoastră închi­nată propășirii patriei noastre socialiste. sa folosim fiecare ceas prielnic pen­tru recalcarea culturilor urzii • Pe lista evidențiaților : Cooperatorii din Beciu, Șard, Petrești, Vinerea, Băcăinți ș.a.­­• La Daia și Ohaba se lucrează într-un fel, la Cut și Roșia de Secaș în altul. • Cu ziua și hectarul nu se poate progresa vizibil la Cunța In această perioadă obiecti­vul numărul unu al campaniei agricole de toamnă îl constitu­ie recoltatul porumbului. Pen­tru executarea lucrării, în ma­ Vru Haț.tei'' au fost * 1, <, 11, măsuri eficiente care au dus la mobilizarea cooperatorilor, la folosirea mai bună a timpu­lui de lucru și a mijloacelor de transport. De fapt, acolo unde munca a fost temeinic organi­zată, unde consiliile de condu­cere și specialiștii s-au preo­cupat de bunul mers al recoltă­rilor și rezultatele sunt De exemplu, cooperatorii bune­ din Beciu au reușit să termine pînă la 30 octombrie culesul porum­bului pe întreaga suprafață de 109 ha. Succesul obținut se da­­torește unui complex de fac­tori asupra cărora s-a acționat simultan. Aici, de îndată ce po­rumbul a ajuns la maturitate, membrii cooperatori au fost antrenați la recoltat. Desfășu­­rînd o activitate susținută ei au reușit să strîn­gă zilnic re­colta de pe suprafețe importan­te. Paralel cu aceasta s-a tre­cut la tăiatul cocenilor și la e­­liberarea terenului în vederea executării arăturilor. Cu rezultate asemănătoare s-au prezentat la sfîrșitul lunii octombrie și cooperatorii din Șard, Vinerea, Petrești, Băcă­­inți și alte unități, unde siriu­sul recoltei de porumb s-a rea­lizat integral pe toate suprafe­țele. Analizînd stadiul recoltării porumbului în unele unități din județul nostru se constată rit­muri de lucru și realizări cu totul diferite. De pildă, la Daia, printr-o organizare bună a mun­cii cooperatorii au reușit să recolteze porumbul de pe 550 hectare. Evident, și aici produc­ția a mai rămas în cîmp pe 212 hectare, dar trebuie apreciat faptul că organizația de partid a sprijinit consiliul de condu­­­­certe te­cooperativei in acțiunea de antrenare a cooperatorilor la recoltări. Ca urmare, în ul­timele 5 zile, la Daia, porumbul a fost recoltat de pe 150 hecta­re. Prin urmare, s-au creat condiții ca în maximum o săp­­tămînă strînsul întregii recolte să se termine. Altul este însă ritmul în ca­re se muncește la C.A.P. Cut, unitatea vecină cu cooperativa din Daia. Cu toate că membrii consiliului de conducere al u­­nității cunosc faptul că pe cîmp se află mai bine de trei sfer­turi din recolta de porumb, în­că nu au fost luate măsurile cuvenite pentru grăbirea recol­tatului. Este oare posibil ca în­­tr-o unitate cum este. Coopera­tiva agricolă din Cut să fie re­coltate zilnic numai cite 8 hec­tare de porumb ? Dacă se va merge în acest ritm, strînsul po­rumbului de pe cele 404 hecta­re rămase nerecoltate va dura încă 50 de zile. De necrezut și totuși aceasta este realitatea. Mai poate în aceste condiții consiliul de conducere să se declare mulțumit cu ritmul de lucru ? In comparație cu viteza înregistrată la Cut trebuie să arătăm că la Spring s-a mun­cit și mai slab. In decurs de 5 zile s-au recoltat doar 2 hecta­re cu porumb. Evident, într-o astfel de situ­ație nu se poate vorbi de preo­cupare. Practic înseamnă că din 24-29 octombrie, cu toate că timpul a fost bun de lucru, recoltatul a fost sistat. Datori­tă acestei stări de lucruri, la sfîrșitul lunii octombrie co­operatorii din Spring aveau po­rumbul strîns doar de pe 82 hectare din cele 428 ocupate de această cultură. Orice scuze ar aduce consi­liul de conducere al coopera­tivei pentru întîrzierea recoltă­rii, acestea nu pot fi luate în sea­mă datorită faptului că în cursul lunii octombrie realizările în­registrate sunt total necores­­punzătoare. Iată deci că ritmul artei în­ care s-a lucrat la Șpring se datorește lipsei de preocu­pare din partea conducerii co­operativei pentru buna desfășu­rare a acestei lucrări. Preocupări și rezultate dife­rite se înregistrează la Ohaba și Roșia de Secaș. In ultimele 5 zile la Ohaba au fost recolta­te 100 de hectare cu porumb, iar la Roșia de Secaș cea mai mare parte din producție con­tinuă să fie lăsată în cîmp. Din 320 de hectare ocupate cu po­rumb au fost recoltate doar 90. Posibilitățile ambelor coopera­tive agricole sînt asemănătoa­re, dar diferă modul în care a fost ortganizată munca. Se ve­de că la Roșia de Secaș oame­nii nu se prea grăbesc să-și vadă strîns cît mai repede ro­dul muncii. Foarte întîrziați cu recoltatul porumbului sînt și cooperato­rii din Cunța. Este și explicabi­lă această situație, întrucît consiliul de conducere al co­operativei (președinte Dumitru Albu) nu a întreprins nimic pentru accelerarea strîngerii re­coltei. Din 24 și pînă în 29 oc­tombrie porumbul a fost recol­tat doar de pe 5 hectare. Evi­dent, cu ziua și hectarul la Cunța nu se pot face pași vi­zibili pentru terminarea urgen­tă a acestei importante lucrări, care ar trebui să-i preocupe de fapt pe toti cooperatorii. Se poate spune că aici, în timp ce recolta de porumb stă pe cîmp, în pătuler.. bate vîntul. A. POTOPEA 3888888888883888888888888888888883888888888S88888888888888888883883888888888S8888833&Sî33199­99319C9­19 AZI SE IPLiftESC 369 BE fllii BE­lII IMEIl LIII miHfli «ML III ALBA 116 Nestingherit, noiembrie a­­dastă iar printre noi. Și, așa cum e el, ș’tiut și înțeles ochi­lor și inimii noastre întocmai ca ultim prag, ultimă înfăți­șare, ultimă zbatere a unui anotimp ce se cheamă al roa­delor, al împlinirilor, al me­reu repetatului și îmbucură­torului cules și care, cu ne­dezmințită, neostoită dărnicie, ne umple cămările gospodă­rești cu darurile pămîntului și ne împînzește sufletele cu miresme muiate de brume, dar și cu un suflu cald, totuși, un suflu ce e al rememorării, al recapitulării faptelor în­­tîmplate mai aproape sau mai departe de noi, cu un zvon și un abur de legendă, în ca­re sînt prinse — sub un sigi­liu mereu proaspăt, mereu în­noitor — faptele înaintașilor, ale strămoșilor noștri ce au păstrat și au purtat, din gene­rație în generație, către noi, cei de azi, datini și obiceiuri, credințe și Îndemnuri, idea­luri și visuri fierbinți. Nestingherit, noiembrie a­­dastă iar printre noi. El vine să mai pună o pecete lingă celelalte multe ce s-au pus, cu fiecare an rotitor, cu fieca­re gind rotitor, cu fiecare vis rotitor, de la 1599 încoace. In acel noiembrie, al anu­lui 1599, încrustat mai altfel în calendar, mult mai altfel, mai tulburător, mai sunător decît fusese pînă atunci, zo­die nouă urca peste pămîntul înfiorat al Ardealului, pentru că aici, în Bălgrad, a fost a­­runcată în țărînă, atunci, în­­tîia oară — respectînd parcă datina plugarilor —­ sămînța unui gînd înălțător și numai vitregia vremilor a silit-o să nu rodească decît peste cîte­­va veacuri. Se împlinesc, deci, în a­­ceastă zi de noiembrie, 369 de ani de cînd Mihai Viteazul, în fruntea unui strălucit alai, a pășit în cetatea Bălgradu­­lui, primit de resemnata su­punere a unei aristocrații feu­dale ingenunchiate și de ex­plozia de bucurie a poporu­lui, care vedea în persoana lui eliberatorul mult așteptat. 55 BIRUIT-AU GINDUL... u Mihai Viteazul venea în Ar­deal să dea întrupare unor străvechi năzuințe de unire, era călăuzit de drumuri bătă­torite odinioară de pîrcălabii lui Ștefan cel Mare și oștile lui Petru Rareș, care au în­temeiat, pe aceste meleaguri, ostroave de stăpînire româ­nească. Mihai Viteazul purta în dar viziunea sa politică și, în ascuțișul paloșului său de la Călugăreni, cumpăna unui destin pe care îl voia măreț pentru neamul său i-a părut, dar numai o clipă, că înfrățit cu poporul său, voievodul a izbutit să reunească durabil țările românești. In fapt, în­să, furtuna care s-a abătut a­­supra ctitoriei sale a năruit totul, lăsînd doar un foc ne­stins — marea flacără a unei idei, din care urmașii și-au făurit un ideal, o stea polară pe întinsul oceanic al viețui­rii istorice naționale. Astfel, omul și opera lui s-au proiec­tat într-o perspectivă tot mai luminoasă în mintea simțirea și aspirațiile generațiilor, au devenit un izvor de valențe inepuizabile prin capacitatea lor proteică de a se reînnoi, amplifica și înfăptui. Acest, i­­deal, sfidînd necontenit ad­versitățile, pînă la urmă a dat naștere falnicului copac pe care îl vedem azi înălțindu-și în soare bogata coroană. „Pohta“ măriei sale Mihai Vi­teazul s-a împlinit și figura sa, devenită legendară mește recunoștința înaltă pri­n oamenilor țării. Și, pentru că „își au măre­­țele-ntîmplări și lucruri măreții lor", se cuvine să e în­­a­­mintim cuvintele lui Bălcescu, înscrise în cartea întîia a o­­perei sale, intitulată „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul“: „Ca moștenitori a drepturilor pentru păstrarea cărora pă­rinții noștri au luptat atîta în vremurile trecute, fie ca adu­cerea aminte a acelor timpuri eroice să deștepte în noi sen­timentul datorinței ce avem d-a păstra și d-a mări pentru viitorime această prețioasă moștenire...“ prof. Eugen HULEA INTRAREA SOLEMNA A LUI MIHAI VITEAZUL IN ALBA IULIA (1 noiembrie 1599)

Next