Unirea, decembrie 1968 (Anul 1, nr. 246-271)
1968-12-03 / nr. 247
2 LA MAREA SĂRBĂTOARE (Urmare din pag. 1) cu omiifa nerăbdare, ne mărturisea ea, această sărbătoare și trebuie sa vă spun ce sunt foarte, foarte emoționată, încerc un sentiment înalt de bucurie și cred că n-am sprit, niciodată această îl. Și dacă Moda Bunea n-o să uite niciodată această zi, la fel cu ea, sunt sigur, au mărturisit în gîrld, și miile de oameni prezenți la Alba Iulia. Pe Partenie Guță, un bătrân din satul Răzoare, județul Mureș, în vitată de 75 de ani, l’-am întîlnit în fața statuii lui Mihai Viteazul. Părul nins, mustața stufoasă și privirea blinda din ochi, m-au îndemnat să mă apropii. „Mi-aim dat toată silința să ajung aici la Alba lulia, pentru că eu am fost și atunci, în decembrie 1918. De aici voi pleca foarte mulțumit. Mi-au plăcut oamenii pe care l-am văzut, mi-au plăcut datările pe care le-am ascultat, mi-a plăcut bucuria tuturor". „Voi pleca din Alba Iulia — ne spunea asistentul universitar Ion Pop, pe care l-am Intîit In mulțimea vizitatorilor complexului muzeistic — cu imaginea unui steag. A unul steag privit cu emoție in Sala Unirii, a unui tricolor ce nu avea nici strălucirea mătăsurilor eroice, nici sfîșierile gloanțelor de pe cimpurile de luptă , un drapel țesut la război, în acel an fără moarte, 1918. Nimic nu mi se pare mai reprezentativ ca simbol pentru actul fundamental realizat acum 50 de ani . Unirea. Există ceva care mă face să cred că firele adunate cu grijă nu modesta pînză decolorată, vor dura mai mult decit piramidele. Și cinci noi, cei de astăzi, încă atît de tineri, nu vom mai fi poate nici amintire, aici la Alba lulia, sub bolta marii uniri, va trăi un steag simplu, țesut de o țărancă asemenea unei cămăși. Pentru Intregul popor românesc“. Și iarăși un cîntec patriotic intonat de fanfarele din CîMc și Berghin. Și iarăși un cîntec popular și iarăși un dans aprins ca firea și voința acestor oameni, l-am intîlnit pe Veress Anpad și pe Winczeller Marton, componenți ai formației de dansuri a căminului cultural din Oiejdea. După o suită de dansuri populare maghiare, care am cucerit ropote de aplauze, am avut răgazul să stau de vorbă cu acești inimoși dansatori. N-am trăit încă o zi frumoasă ca astăzi, mi-au spus el. Am credința, îmi spunea Veress Arpad, că numai uniți, români, maghiari, germani, vom putea să slujim cauza poporului din care facem parte. Sub conducerea partidului, noi toți, indiferent de naționalitate, trebuie să muncim din toată inima pentru ca țara noastră să înflorească tot mai mult. Deși timpul a fost rece, îmi spunea Winczeller Marton, satisfacția sufletească pe care am încercat-o azi, aici la Alba lulia, a fost atît de mare incit a alungat și frigul. Cind o să fie mare, o să-i vorbesc și fetiței mele despre această zi. In mulțimea oamenilor s-a făcut lesne remarcat un grup tineri care cînntau și dansau de cu multă însuflețire. Am aflat că sînt studenți timișoreni și au ținut să fie prezenți aici, la Alba lulia, la serbările semicentenarului. Declarația lor simplă exprimă convingător o credință. „Noi, studenții timiștoreni, spunem că astăzi, auoi la Alba lulia, vorbește sufletul, nu cuvîntul". Scriitorul Romulus Rusan, fiu al acestui oraș, a fost prezent și el la serbarea populară de la 1 decembrie, lată ce ne-a spus intr-un moment de răgaz : „Albă Iulia s-a dovedit — pentru a cita oairă ? — un simbol al unității statale. Suntem mîndri de a fi fost, cu prilejul acestui al cincizecilea Decembrie, martori ai unei continuități milenare". Ești aici la Alba lulia între miile de oameni sosiți la sărbătoarea semicentenarului și simți cum peste pământurile țării se rotunjește încă un an, cu bucuriile, luminile și izbînzile lui, al cincizecilea de la 1918 încoace. Consfătuirea lucrătorilor din pomicultură In cursul zilei de sâmbătă (30 noiembrie 1968) la Centrul de combatere a bolilor și dăunătorilor din Aiud a avut loc o consfătuire a lucrătorilor din pomicultură. Cu acest prilej au fost analizate rezultatele obținute în combaterea bolilor și dăunătorilor din livezi, rolul acestor acțiuni în sporirea producției de fructe. Tot cu acest prilej a fost dezbătut planul Direcției agricole județena privind acțiunile ce vor fi organizate pentru efectuarea stropirilor de iarnă și protejarea pomilor fructiferi contra înghețului și a altor dăunători. m SILOZARI DE LEGUME ȘI ZARZAVATURI Asigurarea unor cantități suficiente de produse pentru sezonul de iarnă, a preocupat din timp pe lucrătorii I.S.F. Alba. Astfel, în cele cinci centre de legume și fructe din județ s-au însilozat până acum, pentru fondul pieței, 2.500 tone cartofi, 200 tone rădăcinoase, 253 tone varză, 300 tone fructe, 195 tone murături, 20 tone bulion și pastă de tomate, 50 tone fasole •■scată, precum și alte produse. NEDUMERIRE Cele 10 familii din comuna Lupșa, care locuiesc pe strada Hozanci, nu înțeleg de ce au fost lăsate fără lumină electrică, deși, ca și ceilalți săteni, au achitat suma necesară electrificării încă în vară. Mirarea e cu atât mai mare cu cit capul de linie se află la o distanță mică de casele lor. Li s-a explicat că lucrarea s-ar fi efectuat dacă ar fi fost trecuți în deviz. Cetățenii trebuiau să se treacă singuri în acel deviz ! Sau poate e greșeala altora care au luat banii, dar au alcătuit un deviz incomplet! Și noi sîntem mirați! BINE AR FI... O baie în Mureș este foarte plăcută, însă vara. Totuși locuitorii din satul Copand, precum și din satele învecinate, sunt siliți să treacă prin apă ori de cite ori vor să plece la oraș. Cei care au întins otgonul peste Mureș au rămas cu inspirația la jumătatea drumului, uitînd să pună și o barcă. Desigur că era foarte greu de presupus o asemenea necesitate. Se bazau poate pe autosugestie. Cei care trec prin apă, uitndu-se la otgon își k vor închipui că sunt în barcă. Explicațiile însă nu pot ajuta. Doar barca... UITAREA E greu de găsit o explicație cînd cineva uită un lucru. Se pare că de data aceasta s-a găsit totuși. In postul de gestionar al Centrului de legume și fructe al comunei Războieni conducerea a „uitat” de mai bine de o lună să angajeze pe cineva, fiindcă nimeni nu vrea să primească această funcție. Motivul C.A.P.-urile din împrejurimi aduc marfă de calitate inferioară. Pe lângă acesta mai există unul: centrul nu are un loc potrivit pentru înmagazinarea mărfurilor, ceea ce duce la deteriorarea lor. Ar trebui deci ca organele competente să-și aducă aminte de anumite măsuri care privesc buna păstrare a unor mărfuri, care însă să fie de calitate. Astfel gîndesc locatarii blocului C2 din Alba lulia — despre apa care lipsește de cîteva luni. Cetate — cînd vine vorba S-au organizat adevărate „curse" du-te-vino pînă la fîntîna din apropiere. Altfel mulți eram« siliți, neavînd nici apă pentru bărbierit, să imite pe varniții totkingi sau pe alți purtători de asemenea podoabe. Au așteptat mult timp, crezînd că situația se va îndrepta. Văzînd că nu, locatarii se întreabă, I.G.C.L.-ul vrea să-i întoarcă înapoi la caverne ?... Costea M. ANTON SAHARA? ă3888888883333S883888888383888388881 JUZITA Intre cele mai frecvente afecțiuni, posibile in anotimpul rece, se găsește sinuzită. Pentru a vorbi despre ea, trebuie să știm că în grosimea oaselor feței găsesc săpate patru perechi de case vități, așezate simetric de o parte și de alta a nasului. Acestea sunt sinusurile feței, așezate în prelungirea foselor nazale cu care comunică. Pereții lor sunt căptușiți cu o mucoasă asemănătoare celei nazale. Inflamația ei poartă numele de sinuzită, care poate fi, după localizare, maxilară, frontală și, mai rar, sfenoidală sau ctenoidală. Orice afecțiune a nasului, netratată la timp se poate extinde asupra sinusurilor. Condițiile de umezeală, frig, atmosfera viciată, favorizează apariția sinuzitei, ca o complicație a unei stări gripale. Sinuzită, mai ales cea maxilară, poate fi deseori de natură dentară. O infecție plecată de la dinți cu granuloame sau chiste radiculare, precum și de la acțiunile radiculare cangrenate, poate străbate ușor planșeul sinusului maxilar, infecția cuprinzând mucoasa sinusată. Fiind deci o boală considerată ca o complicație a altor afecțiuni netratate la timp sau tratate par- Sfatul medicului țial (guturai, gripă, afecțiuni dentare, traumatisme faciale), se vor îndepărta acești factori cauzali. Astfel, bolnavul acuză un „guturai“ prelungit, cu secreții nazale muco-purulente, care nu dispare la tratamentul obișnuit, ci îi alterează starea generală, îi provoacă dureri de cap, uneori febră însoțită de dispariția poftei de mîrțoare. La început, ambele nări ale nasului se înfundă, apoi rămîne astfel numai cea din partea bolnavă, apar dureri maxilare, frontale și dentare generalizate. Din cauza ruperii unor mici vase sanguine, provin uneori discrete hemoragii nazale. Netrașizată în acest stadiu acut, boala se poate transforma intr-o sinuzită cronică. Cronicizarea sinuzitei poate fi prevenită prin tratarea corectă a celei acute. Este indicat să se folosească aplicațiile locale de căldură, inhalații, instilații nazale dezinfectante, aerosoli, spălături sinusare prin parteție și introducerea de antibiotice în sinus, la indicația și sub supravegherea medicului. De asemenea, tratamentul general cu antibiotice, se va face numai de către medic, singurul în măsură să stabilească antibioticele respective și metodele cele mai eficace de tratament. In cazul sinuzitelor cronice, se impun măsuri mai laborioase de tratament: drenarea sinusului prin diferite intervenții chirurgicale. Netratarea la timp a sinuzitei duce la o seamă de complicații oculare, la osteomielită a oaselor feței, sau la cuprinderea altor sinusuri prin difuzarea infecției. Să nu uităm că această boală neplăcută, greu de suportat de către bolnav, poate fi ușor prevenită prin respectarea celor mai elementare reguli de igienă. Natalia MICLUȚIA, medic estirea Morți 3 decembrie 1968 CONFERINȚA ORGANIZAȚIEI ORĂȘENEȘTI DE PARTID CUGIR In sala clubului „Muncitoresc" din Cugir, a avut loc sâmbătă, 23 noiembrie a.c., Conferința organizației orășenești de partid. La lucrările conferinței a luat parte tovarășul Nicodim Roșca, secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R. Participanții la conferință au ascultat cu viu interes darea de seamă prezentată de tovarășul Ioan Postei, secretar al Comitetului orășenesc de partid. Conferința a adoptat o hotărîre și a ales noul comitet al organizației orășenești de partid, precum și delegații la Conferința județeană. In prima sa ședință plenară, Comitetul orășenesc de partid a ales biroul format din 9 membri și 4 membri supleanți. In funcția de secretar al Comitetului orășenesc de partid Cugir al P.C.R. a fost reales tovarășul Ioan Poștei, iar ca locțiitor tovarășul Dănilă Ordean. Prioritate cerințelor majore ale economiei Conferința au costn evidență că, în cele 10 luni ale anului, planul producției globale, pe ansamblul orașului, a fost Îndeplinit în proporție de 102,13 la sută, producția marfă vîndută și încasată în proporție de 101 la sută, iar productivitatea muncii a crescut cu aproape 2 procente peste prevederi. Au date peste plan mai mult fost de 4.000 mașini de cusut, mașini de spălat rufe și 4.580 alte produse în valoare de 14.000.000 lei. întregul spor de producție realizat s-a obținut pe seama creșterii gradului de mecanizare și automatizare a proceselor tehnologice, pregătirii tehnicoprofesionale a muncitorilor, folosirii mai raționale ,a capacităților de producție și forței de muncă. In conferință a fost apreciat faptul că, sub directa îndrumare a organizațiilor de partid, comitetul de direcție de la Uzina mecanică din Cugir a venit cu măsuri concrete în întîmpinarea aplicării acțiunii inițiate de partid pe linia promovării largi în producție a cuceririlor științei și tehnicii, care au condus la obținerea unor rezultate economice bune. A fost subliniată, de asemenea, preocuparea organului orășenesc de partid pentru realizarea planului de investiții. Ca dovadă stă faptul că, în perioada la care ne referim, Șantierul nr. 2 Brașov a realizat 90 la sută din planul anual de Investiții, iar Șantierul nr. 4 Gugir 80,5 la sută. Printre cele mai importante lucrări se Înscrie forja nouă, hala de montaj mașini-unelte, hala de uzinare, stația de transformare, cele 76 apartamente predate la cheie, o școală cu 8 săli de clasă și altele. Mai mulți membri de au arătat în cuvîntul lor partid că, analizînd în detaliu activitatea organizațiilor de partid din economie, preocuparea comitetului orășenesc de partid pentru înfăptuirea sarcinilor planului de stat pe anul în curs, se constată că rezultatele obținute nu sunt pe măsura posibilităților și condițiilor existente, a sprijinului și indrumării primite din partea Comitetului județean de partid. De altfel, chiar în darea de seamă se afirmă: „Trebuie să arătăm în fața conferinței că în întreprinderile și instituțiile noastre continuă să se teste o serie de fenomene marinegative în nefructificarea timpului de lucru, înregistrarea unui mare număr de absențe nemotivate și învoiri, neajunsuri la aprovizionarea tehnico-materială, ceea ce grevează asupra folosirii utilajelor și forței de muncă și, în final, duc la nerealizarea unor sortimente". Pe bună dreptate, comuniștii Petru Radu și Oprea Lupu au criticat Comitetul orășenesc de partid pentru că, în anumite perioade, a scăpat din vedere laturi esențiale ale producției, lăsînd lucrurile să meargă de la sine. Ei au cerut noului organ ales să manifeste mai multă exigentă și spirit de combativitate sa eliminarea metodelor empirice, greoaie și ineficace de planificare, conducere și organizare a activității economice. In aria acestor coordonate se circumscriu și dezbaterile purtate pe tema calității producției. Reclamațiile și sesizările sosite pe adresa uzinei nu pot să mulțumească pe nici un comunist, cu atît mai mult cu cit valoarea rebuturilor pe 10 luni este destul de mare. Existența acestei anomalii vine în contradicție cu efortul continuu de autodepășire pe care ni-l cere partidul. In acest scop au fost formulate soluții și propuneri concrete, între care accentul principal a fost pus pe întărirea disciplinei în muncă, creșterea răspunderii personale a fiecărui om și perfecționarea pregătirii tehnico-profesionale a tuturor categoriilor de salariați. Un punct aparte a lucrărilor conferinței l-a constituit recuperarea nerealizărilor la toate sortimentele, pregătirea temeinică a producției anului viitor și darea în folosință a lucrărilor de Investiții cu termen scadent în acest an, junsuri, criticînd Comitetul orășenesc de partid, conducerile unor instituții pentru amînarea rezolvării unor cerințe de larg interes public. — Sub aspect industrial — remarca tovarășul Virgil Rapcea — orașul s-a dezvoltat în ultimii ani într-un ritm accelerat. Consider însă că, din punct de vedere urbanistic, social-cultural, există o serioasă rămînere în urmă. Părerea mea este că va trebui avut în vedere decalajul creat în prezent și perspectiva dezvoltării industriale a orașului, și luate măsuri imediat. Luată în dezbatere și de către alți vorbitori, această idee a conturat și mai pregnant necesitatea intensificării rupiului de execuție a construcțiilor de locuințe. Reluînd ideea modului defectuos de aprovizionare și de deservire a populației, comunista Genoveva Oniga și-a întemeiat cuvîntul pe o mulțime de argumente concrete — Răspund de cele 6 echipe de control obștesc din cadrul uzinei. N-am să fac aici bilanțul activității pe această linie. Menționez însă că au fost efectuate 116 controale la cele 19 unități comerciale din oraș. Informez conferința că sîntem complet nemulțumiți de modul în care organele vizate au dat curs celor peste 300 de propuneri și sesizări formulate de echipele de control obștesc. Unii responsabili de unitate se eschivează în mod sistematic de la controalele noastre și ne împiedică să ne facem datoria. Socotesc că față de neajunsurile grave care se semnalează în aprovizionarea și deservirea populației, Comitetul orășenesc de partid nu trebuie să rămînă indiferent. Au subscris acestei păreri și alți delegați, care au cerut conferinței să adopte hotăriri precise cu măsurile ce se impun a fi luate pe această linie, întocmirea unor orare mai judicioase de funcționare a magazinelor, aprovizionarea ritmică cu produse de larg consum, sunt obiective de primă urgență. Ținută pe nedrept la periferia așa-ziselor probleme majore, asistența medicală a salariaților uzinei și a celorlalți cetățeni nu s-a ridicat la nivelul cerințelor. Mulți vorbitori au arătat că se plătește încă tribut unei mentalități greșite, potrivit căreia asigurarea asistenței medicale mai poate suferi ambara și au făcut propuneri valoroase pentru îmbunătățirea situației. In contextul acestor probleme se Înscriu și alte aspecte dezbătute In conferință, cum ar fi gospodărirea și salubritatea orașului. Am reținut propunerea mai multor Vorbitori ca în acest sens să fie Inițiate acțiuni largi la care să participe toți cetățenii orașului. , Marea valoare a unor lucrări „mărunte“ O bună parte din dezbateri, ca și darea de seamă de altfel, au gravitat în jurul problemelor diverse, de fiecare zi, ce frămîntă și preocupă deopotrivă pe toți cetățenii orașului. Fără a minimaliza cu nimic rezultatele bune obținute în gospodărirea și înfrumusețarea orașului, în deservirea populației, comuniștii au scos in evidentă perpetuarea unor nea Jaloane în activitatea de viitor a organului nou ales la Încheierea lucrărilor Conferinței orășenești de partid, a luat cuvîntul tovarășul Nicodim Roșca, secretar al Comitetului județean de partid, care a făcut o apreciere pozitivă asupra rotuicii desfășurate de Comitetul orășenesc de partid, de toți comuniștii din Cugir. Vorbitorul a arătat că prin spiritul realist și combativ discuțiilor, conferința a fost al o expresie a dezvoltării continue a democrației interne de partid, a muncii și conducerii colective. Rezultatele obținute exprimă totodată creșterea rolului conducător al organizațiilor de partid, cuprinderea mai bună tuturor sectoarelor, intensificaarea legăturilor organizațiilor de partid cu masa largă a tuturor categoriilor de oameni ai muncii. In continuare, vorbitorul precizat cîteva probleme esenațiale ce trebuie să stea in atenția organizațiilor de partid și comitetelor de direcție din Întreprinderi, insistând in mod deosebit asupra necesității de a se face eforturi mai susținute pentru ridicarea întregii activități economice la un nivv 1 mai înalt. Promovarea noului. Intensificarea acțiunii de organizare științifică a producției și a muncii, reducerea cheltuielilor de producție și creșterea gradului de rentabilizare a fiecărui produs sunt cîteva din jaloanele activității viitoare. Tovarășul Nicodim Roșe a arătat apoi că în ultimii ani oarașul Cugir a crescut și s-a dezvoltat, a sporit numărul locuitorilor săi, ceea ce solicită din partea organelor și organizațiilor de partid Îmbunătățirea continuă a stilului și metodelor de muncă. Au fost date recomandări și Indicații prețioase pentru activitatea organului nou ales, arătând Întărirea rolului de conducător al activității economice, primirea In partid, în special pe șantierele de construcții. Sîntem convinși — a Încheiat vorbitorul — că organizația orășenească de partid, comuniștii, toți locuitorii orașului Cugir își vor intensifica eforturile, punându-și Întreaga lor energia și capacitate In slujba aplicării consecvente a politicii partidului și statului nostru. Sebastian TRUȚA (Urmare din pag. Aceste meleaguri, le-am îndrăgit, nici nu am de gînd să mă despart vreodată de ele. Sînt inginer, șeful serviciului C.T.C. la fabrica de produse refractare. Vorbele interlocutorului nostru, Dorin Vasiu, curg domoale, precum apele unui rîu de cîmpie și minute , trec unul după altul, ușor, pe nesimțite. ■—îmi îndrăgesc profesia. De altfel, de mic copil am dorit din tot sufletul să termin liceul, iar cipui să urmez această facultate. Am dorit și am reușit. Am avut toate condițiile, n-am dus lipsă de nimic. Insă nu știu — să fiu sincer — dacă strădaniile mele au fost pe măsura acestora. Privită prin prisma împlinirilor, ingineria relevă fațete multiple și diverse, și mai ales atunci cînd știi că tinzi înspre ceva, aspecte neprevăzute, pline de inedit. Ești tot timpul în căutare, vrei mereu, din toți porii, să descoperi, să realizezi ceva, să cunoști afirmarea. Or, acest lucru nu se poate dacă nu muncești, dacă nu arzi, dacă nu-ți îmbogățești mereu cunoștințele. Și mai e nevoie de ceva, de sprijinul oamenilor, al colectivului din care faci parte. Armonia, înțelegerea, conlucrarea trainică, stimulează căutarea permanentă, produce acea emulație a spiritului creator, întreprinzător, care vrea să facă acum mai mult decit atunci și mîine mai mult decit azi. Și aici am găsit acest climat, în colectivul acestei fabrici, intre oamenii aceștia pe care îi cunosc și respect, simt că voi reuși să-mi realizez visul vieții mele: tinerețe, febrilă tinerețe, vîrstă poleită cu aur, cring de culoare, bucurii, aspirații și visuri îndrăznețe. De aici pornesc, fără să se mai întoarcă vreodată, toate drumurile lumii, aici se aprinde flacăra care purtată în viață va lumina calea celor puternici și curajoși. Brigitte Ștefani. O elevă cu ochii mari, strălucitori, ne privește continuu întrebătoare. Este în clasa a XlI-a. La început a fost copilăria cu jocurile ei prefigurind maturitatea, copilăria cu „necazurile și grijile ei mari“, cînd seriozitatea inconștientă a jocului căpăta valoarea simbolică a viitorului. Eram pe rînd medic, profesoară... și visam cu puritatea anilor la meserii celebre. Au urmat anii de școală, cînd mă întrebam mereu „de ce , „de unde !“, pregătind vremea marilor întrebări, și cu visul, joaca și cartea, iată că a venit și adolescența. Frumoasă ca nici o vîrstă, maturitatea e prezentă pe lângă noi și o dată cu ea, marile întrebări și-au trimis emisarii. Nu peste mult timp ne vom prezenta la bacalaureat, și e firesc să te întrebi : „Bine și după asta ce-am să mai fac ? Unde voi merge ? Am vreo pasiune Cînd eram mici spuneam „o să mă fac...“ Acum ! ! Să fie atît de greu ! O meserie... Eu în orice caz știu că dacă pînă acum drumul mi-a fost mai neted, de aici înainte voi păși pe alte căi, voi bate la alte porți, voi cunoaște alți și alți oameni. Ce vreau să urmez ? încă nici eu nu știu. Filologia... sau poate chimia. Ba nu, parcă începe să prindă mai multă viață pasiunea mea pentru limba română și germană. Știu insă sigur, că fiecare dintre noi va păși cu demnitate și curaj, fiecare pe un drum al său, cu dorința fermă de a ajunge oameni integri, oameni adevărați. ritmurile se Întretaie, merg mai departe, alteori se fring, pentru puțin timp însă, altele sunt părăsite și se construiesc din nou, dar cele mai multe, merg pînă la capătul acela dorit atunci în copilărie. Pasiunile și visele se cristalizează, se constituie în piloni pe care se sprijină întreaga noastră existență. Și toți au înțeles, cu luciditatea specifică acestei generații, toți sunt conștienți de menirea lor, de drumul ales, și împlinesc un „destin”, „o chemare“, transformindu-se în principiu fundamental al existenței lor. DRUMURI ȘI DESTINE