Unirea, decembrie 1968 (Anul 1, nr. 246-271)

1968-12-03 / nr. 247

2 LA MAREA SĂRBĂTOARE (Urmare din pag. 1) cu omiifa nerăbdare, ne mărturi­sea ea, această sărbătoare și trebuie sa vă spun ce sunt foarte, foarte emoționată, încerc un sentiment înalt de bucurie și cred că n-am sp­­rit, niciodată această îl. Și dacă Moda Bunea n-o să uite niciodată această zi, la fel cu ea, sunt sigur, au mărturisit în gîrld, și m­iile de oameni prezenți la Alba Iulia. Pe Partenie Guță, un bătrân din satul Răzoare, jude­țul Mureș, în vitată de 75 de ani, l’-am întîlni­t în fața statuii lui Mihai Viteazul. Părul nins, mus­tața stufoasă și privirea blinda din ochi, m-au îndemnat să mă apropii. „Mi-aim dat toată silința să ajung aici la Alba lulia, pen­tru că eu am fost și atunci, în decembrie 1918. De aici voi ple­ca foarte mulțumit. Mi-au plăcut oamenii pe care l-am­­ văzut, mi-au plăcut datările pe care le-am ascultat, mi-a plăcut bu­curia tuturor". „Voi pleca din Alba Iulia — ne spunea asistentul universitar Ion Pop, pe care l-am Intîit In mulțimea vizitatorilor complexului muzeistic — cu imaginea unui steag. A unul steag privit cu emo­ție in Sala Unirii, a unui tricolor ce nu avea nici strălucirea mă­tăsuri­lor eroice, nici sfîșierile gloanțelor de pe cimpurile de luptă , un drapel țesut la război, în acel an fără moarte, 1918. Nimic nu mi se pare mai repre­zentativ ca simbol pentru actul fundamental realizat acum 50 de ani . Unirea. Există ceva care mă face să cred că firele adunate cu grijă nu modesta pînză decolorată, vor dura mai mult decit piramidele. Și cinci noi, cei de astăzi, încă atît de tineri, nu vom mai fi poate nici amintire, aici la Alba lulia, sub bolta marii uniri, va trăi un steag simplu, țesut de o țărancă ase­menea unei cămăși. Pentru Intre­­gul popor românesc“. Și iarăși un cîntec patriotic in­tonat de fanfarele din CîMc și Berghin. Și iarăși un cîntec popu­lar și iarăși­­ un dans aprins­­ ca firea și voința acestor oameni, l-am intîlnit pe Veress Anpad și pe Winczeller Marton, componenți ai formației de dansuri a căminu­lui cultural din Oiejdea. După o suită de dansuri populare ma­ghiare, care am­ cucerit ropote de aplauze, am avut răgazul să stau de vorbă cu acești inimoși dan­satori. N-am trăit încă o zi fru­moasă ca astăzi, mi-au spus el. Am credința, îmi spunea Veress Arpad, că numai uniți, români, maghiari, germani, vom putea să slujim cauza poporul­ui din care facem parte. Sub conducerea partidului, noi toți, indiferent de naționalitate, trebuie să muncim din toată inima pentru ca țara noastră să înflorească tot mai mult. Deși timpul a fost rece, îmi spunea Winczeller Marton, satis­facția sufletească pe care am încercat-o azi, aici la Alba lulia, a fost atît de mare incit a alun­gat și frigul. Cind o să fie mare, o să-i vorbesc și fetiței mele des­pre această zi. In mulțimea oamenilor s-a fă­cut lesne remar­cat un grup tineri care cînntau și dansau de cu multă însuflețire. Am aflat că sînt studenți timișoreni și au ținut să fie prezenți aici, la Alba lulia, la serbările semicentenarului. De­clarația lor simplă exprimă con­vingător o credință. „Noi, studen­ții timiștoreni, spunem că astăzi, au­­oi la Alba lulia, vorbește sufle­tul, nu cuvîntul". Scriitorul Romulus Rusan, fiu al acestui oraș, a fost prezent și el la serbarea populară de la 1 decembrie, lat­ă ce ne-a spus in­tr-un moment de răgaz : „Albă Iulia s-a dovedit — pentru a ci­ta oairă ? — un simbol al unită­ții statale. Suntem­ mîndri de a fi fost, cu prilejul acestui al cinci­­zecilea Decembrie, martori ai u­­nei continuități milenare". Ești aici la Alba lulia între mi­ile de oameni sosiți la sărbătoa­rea semicentenarului și simți cum peste pământurile țării se rotun­jește încă un an, cu bucuriile, lu­minile și izbînzile lui, al cincizeci­­lea de la 1918 încoace. Consfătuirea lucrătorilor din pomicultură In cursul zilei de sâmbătă (30 noiembrie 1968) la Centrul de combatere a bolilor și dăunăto­rilor din Aiud a avut loc o con­sfătuire a lucrătorilor din pomi­cultură. Cu acest prilej au fost analizate rezultatele obținute în combaterea bolilor și dăunăto­rilor din livezi, rolul acestor ac­țiuni în sporirea producției de fructe. Tot cu acest prilej a fost dez­bătut planul Direcției agricole județena privind acțiunile ce vor fi organizate pentru efectu­area stropirilor de iarnă și pro­tejarea pomilor fructiferi contra înghețului și a altor dăunători. m SILOZARI DE LE­GUME ȘI ZARZA­VATURI Asigurarea unor cantități su­ficiente de produse pentru se­zonul de iarnă, a preocupat din timp pe lucrătorii I.S.F. Alba. Astfel, în cele cinci centre de legume și fructe din județ s-au însilozat până acum, pentru fon­dul pieței, 2.500 tone cartofi, 200 tone rădăcinoase, 253 tone varză, 300 tone fructe, 195 tone murături, 20 tone bulion și pas­tă de tomate, 50 tone fasole •■scată, precum și alte produse. NEDUMERIRE Cele 10 familii din comuna Lup­șa, care locuiesc pe stra­da Hozanci, nu înțeleg de ce au fost lăsate fără lumină electrică, deși, ca și ceilalți săteni, au achitat suma necesară electrificării încă în vară. Mirarea e cu at­ât mai mare cu cit capul de linie se află la o distanță mică de casele lor. Li s-a explicat că lucrarea s-ar fi efectuat dacă ar fi fost trecuți în deviz. Cetățenii trebuiau să se treacă singuri în acel deviz ! Sau poate e greșeala altora care au luat banii, dar au alcătuit un deviz incomplet! Și noi sîntem mirați! BINE AR FI... O baie în Mureș este foarte plăcută, însă vara. Totuși locuitorii din satul Copand, precum și din satele învecinate, sunt siliți să treacă prin apă ori de cite ori vor să plece la oraș. Cei care au întins otgonul peste Mureș au rămas cu inspirația la jumătatea drumului, uitînd să pună și o barcă. Desigur că era foarte greu de presupus o asemenea necesitate. Se ba­zau poate pe autosugestie. Cei care trec prin apă, uitndu-se la otgon își k vor închipui că sunt în barcă. Explicațiile însă nu pot ajuta. Doar barca... UITAREA E greu de găsit o explicație cînd cineva uită un lucru. Se pare că de data aceasta s-a găsit totuși. In postul de gestionar al Centrului de legume și fruc­te al comunei Războieni conducerea a „uitat” de mai bine de o lună să angajeze pe cineva, fiindcă nimeni nu vrea să primească această funcție. Motivul­­ C.A.P.-urile din împrejurimi aduc marfă de cali­tate inferioară. Pe lângă acesta mai există unul: centrul nu are un loc potrivit pentru înmagazinarea mărfurilor, ceea ce duce la deterio­rarea lor. Ar trebui deci ca organele competente să-și aducă aminte de anumite măsuri care privesc buna păstrare a unor mărfuri, care însă să fie de calitate. Astfel gîndesc locatarii blo­cului C­2 din Alba lulia — despre apa care lipsește de cîteva luni. Cetate — cînd vine vorba S-au organizat adevărate „curse" du-te-vino pînă­ la fîntîna din apropiere. Altfel mulți eram« siliți, neavînd nici apă pentru bărbierit, să imite pe varniții totkingi sa­u­ pe alți purtători de asemenea podoabe. Au așteptat mult timp, crezînd că situația se va îndrepta. Văzînd că nu, locatarii se întreabă, I.G.C.L.-ul vrea să-i întoarcă înapoi la caverne ?... Costea M. ANTON SAHARA? ă3888888883333S883888888383888388881 JUZITA Intre cele mai frecvente afec­țiuni, posibile in anotimpul re­ce, se găsește sinuzită. Pentru a vorbi despre ea, trebuie să știm că în grosimea oaselor feței găsesc săpate patru perechi de ca­se vități, așezate simetric de o parte și de alta a nasului. Acestea sunt sinusurile feței, așezate în pre­lungirea foselor nazale cu care comunică. Pereții lor sunt căptu­șiți cu o mucoasă asemănătoare celei nazale. Inflamația ei poartă numele de sinuzită, care poate fi, după localizare, maxilară, fron­tală și, mai rar, sfenoidală sau ctenoidală. Orice afecțiune a na­sului, netratată la timp se poate extinde asupra sinusurilor. Condițiile de umezeală, frig, atmosfera viciată, favorizează a­­pariția sinuzitei, ca o complicație a unei stări gripale. Sinuzită, mai ales cea maxilară, poate fi de­seori de natură dentară. O infec­ție plecată de la dinți cu granu­­loame sau chiste radiculare, pre­cum și de la acțiunile radicula­re cangrenate, poate străbate ușor planșeul sinusului maxilar, infec­ția cuprinzând mucoasa sinusată. Fiind deci o boală considerată ca o complicație a altor afecțiuni netratate la timp sau tratate par- Sfatul medicului țial (guturai, gripă, afecțiuni dentare, traumatisme faciale), se vor îndepărta acești factori cau­zali. Astfel, bolnavul acuză un „guturai“ prelungit, cu secreții nazale muco-purulente, care nu dispare la tratamentul obișnuit, ci îi alterează starea generală, îi provoacă dureri de cap, uneori febră însoțită de dispariția poftei de mîrțoare. La început, ambele nări ale nasului se înfundă, apoi rămîne astfel numai cea din par­tea bolnavă, apar dureri maxila­re, frontale și dentare generaliza­te. Din cauza ruperii unor mici vase sanguine, provin uneori discrete hemoragii nazale. Netra­și­zată în acest stadiu acut, boala se poate transforma intr-o sinuzită cronică. Cronicizarea sinuzitei poate fi prevenită prin tratarea corectă a celei acute. Este indicat să se folosească aplicațiile locale de căldură, inhalații, instilații na­zale dezinfectante, aerosoli, spă­­lături sinusare prin parteție și in­troducerea de antibiotice în sinus, la indicația și sub supravegherea medicului. De asemenea, trata­mentul general cu antibiotice, se va face numai de către medic, singurul în măsură să stabilească antibioticele respective și meto­dele cele mai eficace de trata­ment. In cazul sinuzitelor cronice, se impun măsuri mai laborioase de tratament: drenarea sinusului prin diferite intervenții chirurgi­cale. Netratarea la timp a sinuzitei duce la o seamă de complicații oculare, la osteomielită a oaselor feței, sau la cuprinderea altor si­nusuri prin difuzarea infecției. Să nu uităm că această boală neplăcută, greu de suportat de către bolnav, poate fi ușor pre­venită prin respectarea celor mai elementare reguli de igienă. Natalia MICLUȚIA, medic estirea Morți 3 decembrie 1968 CONFERINȚA ORGANIZAȚIEI ORĂȘENEȘTI DE PARTID CUGIR In sala clubului „Muncitoresc" din Cugir, a avut loc sâmbătă, 23 noiembrie a.c., Conferința orga­nizației orășenești de partid. La lucrările conferinței a luat parte tovarășul Nicodim Roșca, secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R. Participanții la conferință au ascultat cu viu interes darea de seamă prezentată de tovarășul Ioan Postei, secretar al Comitetu­lui orășenesc de partid. Conferința a adoptat o hotărîre și a ales noul comitet al organi­zației orășenești de partid, pre­cum și delegații la Conferința județeană. In prima sa ședință plenară, Comitetul orășenesc de partid a ales biroul format din 9 mem­bri și 4 membri supleanți. In funcția de secretar al Comi­tetului orășenesc de partid Cugir al P.C.R. a fost reales tovarășul Ioan Poștei, iar ca locțiitor tova­rășul Dănilă Ordean. Prioritate cerințe­lor majore ale eco­nomiei Conferința a­u cos­tn evidență că, în cele 10 luni ale anului, planul producției globale, pe ansamblul orașului, a fost Înde­plinit în proporție de 102,13 la sută, producția marfă vîndută și încasată în proporție de 101 la sută, iar productivitatea mun­cii a crescut cu aproape 2 pro­cente peste prevederi. Au date peste plan mai mult fost de 4.000 mașini de cusut, mașini de spălat rufe și 4.580 alte produse în valoare de 14.000.000 lei. întregul spor de producție realizat s-a obținut pe seama creșterii gradului de mecaniza­re și automatizare a proceselor tehnologice, pregătirii tehnico­­profesionale a muncitorilor, fo­losirii mai raționale ,a capacită­ților de producție și forței de muncă. In conferință a fost apreciat faptul că, sub directa îndruma­re a organizațiilor de partid, comitetul de direcție de la Uzi­na mecanică din Cugir a venit cu măsuri concrete în întîmpi­­narea aplicării acțiunii inițiate de partid pe linia promovării largi în producție a cuceririlor științei și tehnicii, care au con­dus la obținerea unor rezultate economice bune. A fost subli­niată, de asemenea, preocupa­rea organului orășenesc de partid pentru realizarea planu­lui de investiții. Ca dovadă stă­­ faptul că, în­ perioada la care ne referim, Șantierul nr. 2 Bra­șov a realizat 90 la sută din pla­nul anual de Investiții, iar Șan­tierul nr. 4 Gugir 80,5 la sută. Printre cele mai importante lu­crări se Înscrie forja nouă, hala de montaj mașini-unelte, hala de uzinare, stația de transforma­re, cele 76 apartamente predate la cheie, o școală cu 8 săli de clasă și altele. Mai mulți membri de au arătat în cuvîntul lor partid că, analizînd în detaliu activitatea organizațiilor de partid din e­­conomie, preocuparea comitetu­lui orășenesc de partid pentru înfăptuirea sarcinilor planului de stat pe anul în curs, se con­stată că rezultatele obținute nu sunt pe măsura posibilităților și condițiilor existente, a spriji­nului și indrumării primite din partea Comitetului județean de partid. De altfel, chiar în darea de seamă se afirmă: „Trebuie să arătăm în fața conferinței că în întreprinderile și instituțiile noastre continuă să se teste o serie de fenomene mari­ne­gative în nefructificarea timpu­lui de lucru, înregistrarea unui mare număr de absențe nemo­­tivate și învoiri, neajunsuri la aprovizionarea tehnico-materia­­lă, ceea ce grevează asupra fo­losirii utilajelor și forței de muncă și, în final, duc la nerea­­lizarea unor sortimente". Pe bună dreptate, comuniștii Petru Radu și Oprea Lupu au criticat Comitetul orășenesc de partid pentru că, în anumite pe­rioade, a scăpat din vedere laturi esențiale ale producției, lăsînd lucrurile să meargă de la sine. Ei au cerut noului organ ales să manifeste mai multă exigen­tă și spirit de combativitate sa­­ eliminarea metodelor empirice, greoaie și ineficace de planifi­care, conducere și organizare a activității economice. In aria acestor coordonate se circumscriu și dezbaterile pur­tate pe tema calității producției. Reclamațiile și sesizările sosite pe adresa uzinei nu pot să mulțumească pe nici un comu­nist, cu atît mai mult cu cit valoarea rebuturilor pe 10 luni este destul de mare. Existența acestei anomalii vine în contra­dicție cu efortul continuu de autodepășire pe care ni-l cere partidul. In acest scop au fost formulate soluții și propuneri concrete, între care accentul principal a fost pus pe întări­rea disciplinei în muncă, creș­terea răspunderii personale a fiecărui om și perfecționarea pregătirii tehnico-profesionale a tuturor categoriilor de salariați. Un punct aparte­­ a lucrărilor conferinței l-a constituit recu­perarea nerealizărilor la toate sortimentele, pregătirea temei­nică a producției anului viitor și darea în folosință a lucrări­lor de Investiții cu termen sca­dent în acest an, junsuri, criticînd Comitetul o­­rășenesc de partid, conducerile­­ unor instituții pentru amînarea rezolvării unor cerințe de larg interes public. — Sub aspect industrial — re­marca tovarășul Virgil Rapcea — orașul s-a dezvoltat în ulti­mii ani într-un ritm accelerat. Consider însă că, din punct de vedere urbanistic, social-cultu­ral, există o serioasă rămînere în urmă. Părerea mea este că va trebui avut în vedere deca­lajul creat în prezent și per­spectiva dezvoltării industriale a orașului, și luate măsuri ime­diat. Luată în dezbatere și de către alți vorbitori, această idee a conturat și mai pregnant ne­cesitatea intensificării ru­piului de execuție a construcțiilor de locuințe. Reluînd ideea modului defec­tuos de aprovizionare și de de­servire a populației, comunista Genoveva Oniga și-a întemeiat cuvîntul pe o mulțime de ar­gumente concrete­­ — Răspund de cele 6 echipe de control obștesc din cadrul u­­zinei. N-am să fac aici bilanțul activității pe această linie. Menționez însă că au fost efec­tuate 116 controale la cele 19 unități comerciale din oraș. In­formez conferința că sîntem complet nemulțumiți de modul în care organele vizate au dat curs celor peste 300 de propu­neri și sesizări formulate de e­­chipele de control obștesc. Unii responsabili de unitate se eschi­vează în mod sistematic de la controalele noastre și ne împie­dică să ne facem datoria. Soco­tesc că față de neajunsurile grave care se semnalează în aprovizionarea și deservirea populației, Comitetul orășenesc de­­ partid nu trebuie să rămînă indiferent. Au subscris acestei păreri și alți delegați, care au cerut con­ferinței să adopte hotăriri pre­cise cu măsurile ce se impun a fi luate pe această linie, întoc­mirea unor orare mai judicioa­se de funcționare a magazine­lor, aprovizionarea ritmică cu produse de larg consum, sunt o­­biective de primă urgență. Ținută pe nedrept la perife­ria așa-ziselor probleme majo­re, asistența medicală a salaria­ților uzinei și a celorlalți cetă­țeni nu s-a ridicat la nivelul ce­rințelor. Mulți vorbitori au a­­rătat că se plătește încă tribut unei mentalități greșite, potrivit căreia asigurarea asistenței me­dicale mai poate suferi amb­ara și au făcut propuneri valoroa­se pentru îmbunătățirea situa­ției. In contextul acestor proble­me se Înscriu și alte aspecte dezbătute In conferință, cum ar fi gospodărirea și salubritatea orașului. Am reținut propunerea mai multor Vorbitori ca în acest sens să fie Inițiate acțiuni largi la care să participe toți cetățe­nii orașului. , Marea valoare a unor lucrări „mărunte“ O bună parte din dezbateri, ca și darea de seamă de altfel, au gravitat în jurul probleme­lor diverse, de fiecare zi, ce frămîntă și preocupă deopotri­vă pe toți cetățenii orașului. Fără a minimaliza cu nimic re­zultatele bune obținute în gos­podărirea și înfrumusețarea o­­rașului, în deservirea populați­ei, comuniștii au scos in evi­dentă perpetuarea unor nea­ Jaloane în activi­tatea de viitor a or­ganului nou ales la Încheierea lucrărilor Con­ferinței orășenești de partid, a luat cuvîntul tovarășul Nicodim Roșca, secretar al Comitetului județean de partid, care a făcut o apreciere pozitivă asupra rotuicii desfășurate de Comite­tul orășenesc de partid, de toți comuniștii din Cugir. Vorbitorul a arătat că prin spiritul realist și combativ discuțiilor, conferința a fost al o expresie a dezvoltării continue a democrației interne de partid, a muncii și conducerii colecti­ve. Rezultatele obținute exprimă totodată creșterea rolului con­ducător al organizațiilor de par­tid, cuprinderea mai bună tuturor sectoarelor, intensifica­a­rea legăturilor organizațiilor de partid cu masa largă a tuturor categoriilor de oameni ai mun­cii. In continuare, vorbitorul precizat cîteva probleme esen­a­țiale ce trebuie să stea in aten­ția organizațiilor de partid și comitetelor de direcție din În­treprinderi, insistând in mod de­osebit asupra necesității de­ a se face eforturi mai susținute pen­tru ridicarea întregii activități economice la un niv­v 1 mai înalt. Promovarea noului. Intensifi­carea acțiunii de organizare ști­ințifică a producției și a muncii, reducerea cheltuielilor de pro­ducție și creșterea gradului de rentabilizare a fiecărui produs­ sunt cîteva din jaloanele activi­tății viitoare. Tovarășul Nicodim Roșe a arătat apoi că în ultimii ani o­­a­rașul Cugir a crescut și s-a dezvoltat, a sporit numărul lo­cuitorilor săi, ceea ce solicită din partea organelor și organi­zațiilor de partid Îmbunătățirea continuă a stilului și metodelor de muncă. Au fost date recomandări și Indicații prețioase pentru acti­vitatea organului nou ales, a­­rătând Întărirea rolului de con­ducător al activității economice, primirea In partid, în special pe șantierele de construcții. Sîntem convinși — a Încheiat vorbitorul — că organizația o­­rășenească de partid, comuniș­tii, toți locuitorii orașului Cugir își vor intensifica eforturile, punându-și Întreaga lor energia și capacitate In slujba aplicării consecvente a politicii partidu­lui și statului nostru. Sebastian TRUȚA (Urmare din pag. A­­ceste meleaguri, le-am îndrăgit­­, nici nu am de gînd să mă despart vreodată de ele. Sînt inginer, șeful serviciului C.T.C. la fabrica de produse refractare. V­or­bele interlocutorului nostru, Dorin Vasiu, curg domoale, precum apele unui rîu de cîmpie și minu­te , trec unul după altul, ușor, pe nesimțite. ■—îmi îndrăgesc profesia. De altfel, de mic copil am dorit din tot sufletul să termin liceul, iar ci­pui să urmez această facultate. Am dorit și am reușit. Am avut toate condițiile, n-am dus lipsă de nimic. Insă nu știu — să fiu sincer — dacă strădaniile mele au fost pe măsura acestora. Privită prin pris­ma împlinirilor, ingineria relevă fațete multiple și diverse, și mai ales atunci cînd știi că tinzi înspre ceva, aspecte neprevăzute, pline de inedit. Ești tot timpul în căutare, vrei mereu, din toți porii, să des­coperi, să realizezi ceva, să cunoști afirmarea. Or, acest lucru nu se poate dacă nu muncești, dacă nu arzi, dacă nu-ți îmbogățești mereu cunoștințele. Și mai e nevoie de ceva, de sprijinul oamenilor, al co­lectivului din care faci parte. Ar­monia, înțelegerea, conlucrarea trainică, stimulează căutarea per­manentă, produce acea emulație a spiritului creator, întreprinzător, care vrea să facă acum mai mult decit atunci și mîine mai mult de­cit azi. Și aici am găsit acest cli­mat, în colectivul acestei fabrici, intre oamenii aceștia pe care îi cu­nosc și respect, simt că voi reuși să-mi realizez visul vieții mele: tinerețe, febrilă tinerețe, vîrstă poleită cu aur, cring de culoa­re, bucurii, aspirații și visuri în­drăznețe. De aici pornesc, fără să se mai întoarcă vreodată, toate drumurile lumii, aici se aprinde flacăra care purtată în viață va lu­mina calea celor puternici și cura­joși. Brigitte Ștefani. O elevă cu ochii mari, strălucitori, ne privește con­tinuu­ întrebătoare. Este în clasa a XlI-a.­­ La început a fost copilăria cu jocurile ei prefigurind maturita­tea, copilăria cu „necazurile și gri­jile ei mari“, cînd seriozitatea in­conștientă a jocului căpăta valoa­rea simbolică a viitorului. Eram pe rînd medic, profesoară... și visam cu puritatea anilor la meserii cele­bre. Au urmat anii de școală, cînd mă întrebam m­­ereu „de ce , „de unde !“, pregătind vremea marilor întrebări, și cu visul, joaca și car­tea, iată că a venit și adolescența. Frumoasă ca nici o vîrstă, maturi­tatea e prezentă pe lângă noi și o dată cu ea, marile întrebări și-au trimis emisarii. Nu peste mult timp ne vom prezenta la bacalaureat, și e firesc să te întrebi : „Bine și după asta ce-am să mai fac ? Unde voi merge ? Am vreo pasiune Cînd eram mici spuneam „o să mă fac...“ Acum ! ! Să fie atît de greu ! O meserie... Eu în orice caz știu că dacă pînă acum drumul mi-a fost mai neted, de aici înainte voi păși pe alte căi, voi bate la alte porți, voi cunoaște alți și alți oameni. Ce vreau să urmez ? încă nici eu nu știu. Filologia... sau poate chimia. Ba nu, parcă începe să prindă mai multă viață pasiunea mea pentru limba română și germană. Știu insă sigur, că fiecare dintre noi va păși cu demnitate și curaj, fiecare pe un drum al său, cu dorința fermă de a ajunge oameni integri, oameni ade­vărați. ritmurile se Întretaie, merg mai departe, alteori se fring, pentru puțin timp însă, altele sunt părăsite și se construiesc din nou, dar cele mai multe, merg pînă la capătul acela dorit atunci în co­pilărie. Pasiunile și visele se crista­lizează, se constituie în piloni pe care se sprijină­ întreaga­ noastră existență. Și toți au înțeles, cu luci­ditatea specifică acestei generații, toți sunt conștienți de menirea lor, de drumul ales, și împlinesc un „destin”, „o chemare“, transfor­­mindu-se în principiu fundamental al existenței lor. DRUMURI ȘI DESTINE

Next