Unirea, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 890-914)

1971-01-14 / nr. 899

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VAl ORGITIu­ COMITETULUI JUDEȚEAN ALBA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN | Pe străvechea cîmpie a Blajului s-a ridicat in anii din urmă o modernă citadelă de industrializare a lemnului. actualitatea • I­ „CUPA CUPELOR" LA BASCHET Sala Floreasca din Capitală va găzdui astăzi meciul retur dintre echipele masculine Steaua București și Spartak Leningrad, contînd pentru „Cu­pa Cupelor“ la baschet. Par­tida va începe la ora 20:00 și v­a fi arbitrată de cuplul Vladimir Ganeev (Bulgaria) — Kami Kinaci (Turcia). In primul joc, disputat la Lenin­grad, victoria a revenit bas­­chetbaliștilor sovietici cu scorul de 93-54. • CONTRACTE PENTRU EXPORT întreprinderile românești de comerț exterior au perfectat în acest început de ali noi contracte comerciale de­ export­import. Astfel, întreprinderea „Geomin“ a tract cu firma încheiat un con­vest-germană „Fried Krupp G.M.B.H. Mas­­chinem und Stahlbau“, în te­meiul căruia partea română urmează să execute montajul unor excavatoare în cariere din R.F. a Germaniei. întreprinderea „Industrial­­import" a contractat cu între­prinderea sovietică de comerț exterior „N­eftelimpromexport" importul de utilaje, materiale diverse, documentația necesară, precum și piesele de schimb aferente unei instalații de al­bire a celulozei, cu o capaci­tate de 200 tone pe zi. Conco­mitent, partenerii sovietici vor acorda asistența tehnică pentru montajul și punerea în func­țiune a instalației. • TURNATORIE DE OȚEL ȘI FONTA La Cîmpina a început con­strucția unui important obiec­tiv industrial : turnătoria cen­trală de oțel și fontă. între­prinderea este proiectată pen­tru o producție capitală de 37 000 tone de repere și piese turnate necesare unităților constructoare de utilaj petro­lier. Potrivit proiectelor, ela­borate de specialiștii români, majoritatea proceselor tehno­logice vor fi mecanizate și automatizate, întregul echipa­ment tehnic va fi furnizat de uzinele și fabricile din țară. E. M. Baia de Arieș. Stația de sortare a vagoneților cu minereu. Cit TIMP TREBUIT SĂ AȘTEPTE CETĂȚEANUL ll FATA GHIȘEULUI? In ziua de 20 august 1970, Ion Pinca, din comuna Teiuș, str. 11 Iunie nr. 16, cu dhitanța nr. 14665 a achitat întreprinderii de gospodărie­­ comunală și lo­­cativă din Alba Iulia suma de 2300 lei, reprezent­înd costul a două teracote precum și insta­larea lor. Sobele de teracotă le-a primit la scurt timp o dată cu promisiunea că montarea lor nu va întîrzia. Și a trecut luna august. A trecut și septembrie, și octombrie, și jumătate din no­iembrie. Obligat de anotimpul fri­guros, Ion Pinca a apelat la ser­viciile unui particular care, în 15 noiembrie, a montat sobele. în­dreptățit, cetățeanul a cerut res­tituirea sumei aferente manope­rei, adică aproximativ 550 de lei. A trimis două cereri pe adresa I.G.C.L., a venit perso­nal de 6 ori (el sau soția) la Alba Iulia pentru a-și primi ba­nii. De fiecare dată însă a fost amînat. Ion Bornemisza din Alba Iulia trebuia să-și completeze fișa medicală necesară angajării. S-a prezentat în acest scop la po­liclinică. După ce a primit un număr de ordine și-a așteptat în liniște rîndul. După mai bine de un ceas, cînd mai multe persoa­ne au intrat „peste fund" la in­terne, medicul a sistat consulta­țiile scuzîndu-se pentru două ore. „Sînt chemat pînă undeva". Și a plecat ... Vreo 15 oameni au rămas să aștepte în continu­are întoarcerea medicului. Mai mulți cetățeni ai Uzinei de produse sodice din Ocna Mureș ANCHETA ZILEI fac de luni de zile cereri peste cereri la I.G.C.L.-ul din localitate pentru a se rezolva o dată și pentru totdeauna problema curse­lor de pe ruta Ocna Mureș Unirea și retur, dar nimeni nu le dă nici un răspuns, autobu­zele circulînd în continuare cu dereglări de la program. In 10 ianuarie 1970 Emil Oargă din comuna Rădești solicită în­treprinderii de gospodărie co­munală și locativă din Aiud, re­pararea casei și parchetarea unei camere. Lucrarea a fost e­­xecutată în luna septembrie. In 7 octombrie 1970, Vasile Papp din Aiud apelează la aceeași întreprindere, cerînd repararea conductei de canalizare. Șeful sectorului locativ al I.G.C.L., Mircea Lazăr, împreună cu un instalator se deplasează la fața locului și constată că solicitan­tul are dreptate și că apa curge pe pereți. După cîteva zile se deplasează din nou, cu un alt instalator, și constată că ... pri­ma constatare este justă. După alte două săptămîni, Vasile Papp reînnoiește apelul scriind printre altele : Deoarece nici pînă în prezent nu s-au luat măsuri, vă rog ca în timp de o săptă­­mînă să rezolvați această plîn­­gere. In caz contrar voi fi ne­voit să mă adresez forurilor su­perioare, deoarece nu-mi convi­ne ca sofia, zilnic de 10-15 ori, să curețe tavanul și pereții de apa murdară care se prelinge. Augustin PRESECAN (Continuare în pag. a A-a) CRONICA MUNCII PE OGOARE Lucrări pentru îm­bunătățirea pajiștilor naturale La întreprinderea județea­nă pentru îmbunătățirea exploatarea pajiștilor se des­și­fășoară o intensă activitate pe linia sporirii producției de iarba pe pășunile naturale. Printre lucrările efectuate pînă in prezent amintim : fertili­zarea cu îngrășăminte natu­rale și chimice a 9 740 ha, defrișări de arborele pe 332 ha, curățiri de mușuroaie și cioate pe alte 13 340 ha, su­­praînsămînțări de iarbă pe 60 ha. S-a făcut de asemenea, tarlalizarea unei suprafețe de pășune de 240 ha, aparțină­toare Cooperativei agricole de producție Pianu de Jos. De menționat de îmbunătățire­a că acțiunea pajiștilor naturale se desfășoară atît pe pășunile aparținătoare cooperativelor agricole de producție cit și pe pășunile aflate sub administrația con­siliilor populare comunale. Se extinde coope­­rarea între cooperativele agricole de producție Unul dintre criteriile care au stat la baza constituirii Consiliului intercooperatist de la Petrești a fost extinderea și diversificarea formelor de cooperare între unitățile a­­gricole de producție, în sco­pul folosirii raționale a pă­­mîntului, a fondului de inves­tiții, a mijloacelor economice, a­ întregii forțe de muncă pen­tru creșterea continuă a pro­ducției agricole și a venitu­rilor membrilor cooperatori. In hotărîrea lor unanimă de a înfăptui exemplar această cerință, cooperativele agri­cole de producție au trecut la fapte. La C.A.P. Sebeș, sub directa îndrumare a ingineru­lui Ioan Lemeni, președintele Consiliului intercooperatist, a fost organizată o acțiune co­mună de fertilizare a ogoa­relor de toamnă la care par­ticipă, cu tractoare și remor­ci, cooperativele agricole din Petrești, Răhău, Lancrăm și Daia Română. Dispunînd de un greifer pentru încărcarea mecanizată a gunoiului, mun­ca este organizată in flux continuu, astfel că diffz grei­fend cît și tractoarele și re­morcile funcționează neîntre­rupt. Cu toate că lucrarea a început cu numai cîteva zile în urmă, s-a reușit să se fer­tilizeze o suprafață de peste 15 hectare, destinată culturii cartofului și a porumbului. După cum ne spunea tovară­șul Lemeni, urmează ca, o dată cu încheierea lucrării la Sebeș, întreaga formație de lucru să se mute la Lancrăm apoi la Răhău și in celelalte unități din cadrul Consiliului intercooperatist. Se pregătește baza viitoarelor producții agricole Apropierea campaniei în­­sâmînțărilor de primăvară a intensificat de producție mult activitatea a lucrătorilor din cadrul Laboratorului ju­dețean pentru controlul se­mințelor. în prezent, aici, se desfășoară o susținută acțiu­ne pentru verificarea, din punct de vedere calitativ, a semințelor destinate însămîn­­țărilor din prima și a doua epocă. Se controlează astfel puterea de germinație și pu­ritatea la semințele de po­rumb și a celor de legume, care vor fi semănate în ră­sadnițe. Tot în cadrul acestei acți­uni se fac probele de germi­nație, se verifică mirosul și parfet&ti la semințele de măzâriche destinate exportu­lui. După cum ne informează tovarășa ingineră Aurora Al­­bu numărul total al probe­lor verificate pînă acum este de 400, din care 300 au fost deja puse la germinal. Importante venituri din ramurile anexe Pentru cooperativa agricolă de producție din Sebeș activi­tățile anexe s-au dovedit a fi unul din sectoarele cele mai rentabile, unde se pot obține însemnate venituri fără chel­tuieli prea mari. Punînd un accent deosebit pe dezvoltarea secțiilor anexe, îndeosebi a a­­telierelor de rotărie și de fie­rărie, activități strict necesare procesului de producție în agricultură, cooperatorii de aici au obținut numai în anul trecut peste 90.000 lei venituri din acest domeniu de activitate. Mergînd pe linia folosirii ra­ționale a forței de muncă, a extinderii activităților de pro­ducție cu caracter permanent, care să asigure valorificarea superioară a resurselor locale de produse și materii prime, cooperatorii și-au prevăzut să­­și extindă activitățile anexe, în așa fel incit, să se poată pro­duce porți de fier, garduri, roți de căruțe, lopeți de lemn și multe asemenea articole. In acest scop a fost asigurată o parte din materia primă nece­sară și au fost angajați în cadrul atelierelor noi mese­riași. Avînd deja o experiență bu­nă in această direcție, coopera­torii vor căuta ca și de aici înainte să dezvolte și să diver­sifice mai mult activitățile anexe, lucru ce le va aduce însemnate venituri, precum și o mai bună utilizare a forței de muncă. 000000000000000000000000000000000S0000000000000000. PÎRGHIE ACTIVĂ A ORGANIZĂRII ȘI DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚII ECONOMICE Expresie a largului nostru democratism economic, adună­rile generale ale salariaților, ce vor începe peste cîteva zile în toate întreprinderile industriale, organizațiile economice și co­merciale, se caracterizează prin­­tr-o tot mai intensă participare a oamenilor muncii la organi­zarea și conducerea activității economice. In acest cadru propice mani­festării plenare a inițiativei și priceperii fiecărui om, va trebui să se aibă în vedere fructifica­rea experienței dobîndite în realizarea sarcinilor de plan și să se dea curs propunerilor fă­cute în adunările generale anterioare. Cu acest prilej, or­ganelor sindicale și conducerilor tehnico-administrative le revine sarcina să examineze, cu răs­pundere și exigență, modul cum au fost îndeplinite angajamen­tele din contractele colective pe anul 1970 și să desfășoare o intensă muncă pentru încheierea contractelor pentru anul în curs. De o mare importanță este faptul ca în analizele ce se fac să fie abordate toate pro­blemele ce au făcut obiectul obligațiilor reciproce dintre păr­țile contractante. Este în interesul înreprinderilor și al salariaților ca fiecare stipulare prevăzută în contractul colectiv să-și gă­sească soluționarea optimă. Nu trebuie trecute cu vederea even­tualele deficiențe manifestate în înfăptuirea obligațiilor ce reve­neau părților contractante. Con­cluziile desprinse din analiza comună să-și găsească locul cuvenit în darea de seamă pre­zentată de comitetul de direc­ție în fața salariaților. In cel mai scurt timp, condu­cerile întreprinderilor și comite­tele sindicatelor au obligația de a elabora contractul colectiv de muncă pentru acest an. Punc­tul de plecare în elaborarea acestui instrument eficace al relațiilor reciproce dintre sala­riați și întreprindere trebuie să-l constituie propunerile făcute de colectivele de salariați. Numai dacă sunt luate în considerare valoroasele propuneri făcute de masa largă a salariaților și se manifestă receptivitate la noile elemente care apar în procesul organizării și desfășurării activi­tății productive, acest docu­ment important al relații­lor de muncă poate să aibă un conținut adecvat posibilită­ților reale din fiecare unitate, să contribuie activ la perfecțio­narea organizării producției și a muncii, la îmbunătățirea calita­tivă a activității economice și financiare a întreprinderii, a condițiilor de lucru și social­­culturale ale angajaților. Contractele colective pe acest an vor trebui să reflecte în con­ținutul lor preocuparea și răs­punderea pentru înfăptuirea e­­xemplară a programului econo­mic stabilit de partid, aibă în vedere prețioasele Să se in­dicații date de tovarășul Nicolae Ceaușescu la ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a guvernului din 25 noiembrie 1970, privind principa­lele direcții în care trebuie con­centrate toate resursele tehnico­­materiale și umane, pentru realizarea ritmică și necondi­ționată a ceea ce ne-am propus, în spiritul acestor recomandări, al actelor normative existente în­­vigoare, al legilor privind disci­plina muncii, controlul calității producției, legea contractelor economice, legea privind organi­zarea, planificarea și executarea investițiilor și a celorlalte laturi ale activității economice regle­mentate de o serie de legi, con­tractele colective de muncă tre­buiesc întocmite în așa fel in­cit ele să devină un important instrument cu putere de lege, ca­re să asigure realizarea ritmică a sarcinilor de plan în condiții­le respectării stricte a calității și parametrilor tehnico-economi­­ci și funcționali ai tuturor pro­duselor. Este indicat ca în elaborarea acestui important document al relațiilor de muncă să se aibă­ în vedere specificul și particularită­țile fiecărei întreprinderi. Comite­tul de direcție și comitetul sin­dicatului să manifeste maximum de grijă și răspundere pentru crearea și asigurarea condiții­lor tehnico-materiale și sociale necesare desfășurării normale, neîntrerupte a activității produc­tive. Rămîne, desigur, la latitu­dinea fiecărui organ colectiv de conducere și a comitetelor sin­dicatelor să fixeze modalitățile concrete de realizare a sarcini­lor și angajamentelor luate. Pen­tru ca fiecare din punctele și obiectivele stipulate în contract să fie expresia intereselor nemijlo­cite ale angajaților, este nece­sar ca elaborarea și definitiva­rea propriu-zisă a contractelor de muncă să fie precedată de o­ consultare chibzuită între păr­ți pentru elucidarea fiecărei probleme, în așa fel nncit do­cumentul final să oglindească deopotrivă interesele întreprinde­rii, dar și pe cele ale salaria­ților. O cerință esențială a contrac­tului colectiv, se referă la fap­tul că toate prevederile ce le conțin trebuiesc formulate în mod concret și precis, să se e­­vite stipularea unor angajamen­te generale, echivoce, lipsite de finalitate practică. De angajamentele întreprinderii aceea, tre­buie să vizeze, cu precădere, măsuri care să ducă la îmbu­nătățirea aprovizionării locurilor de muncă cu materii prime și materiale, scule și dispozitive, a acordării asistenței tehnice co­respunzătoare. Sunt vizate îndeo­sebi I.I.S.C.M. Sîntimbru, unități­le C.E.I.S. Sebeș, I.I.S. „Căprioa­­ra" Sebeș, I.M. Baia de Arieș, U.M. Cugir, în care ritmicitatea producției a fost deseori dere­glată din cauza deficiențelor e­­xistente în compartimentul de aprovizionare. Și alte importan­te rezerve vor trebui să facă obiectul unor angajamente re­ciproce, cum ar fi, bunăoară, u­­tilizarea mai bună a capacită­ților de producție, creșterea gra­dului de folosire a forței de Nicolae BUCUR, secretar al Consiliului județean al sindicatelor Alba (Continuare în pag. a 3-a) Contractul colectiv Noua centrală termică a Fabricii de hîrtie Petrești. Fochis­tul Virgil Stanciu supraveghează aparatele tabloului de comandă. .XXX\\\X\XXXX\XXNXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX>XXXXXXXXXXXXXX\XXXXXXXXXXXX\XXXXXXXXXX\XXXXXXXXXX' MICUL ECRAN­­ IN SPRIJINUL IMpocüirin «suțelor PROFESIONALE UE COOPERATORILOR Necesitatea îmbunătățirii con­tinue a cunoștințelor lucrătorilor din agricultură, a ridicării nive­lului lor profesional și cultural în concordanță cu noile forme de­­ organizare și planificare a agri­­culturii, cu măsurile de promova­­­­re în producție a noilor metode tehnologice de cultură a plantelor și de creștere a animalelor au stat in atenția Ministerului Agriculturii și Silviculturii, a Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Pro­ducție, care au organizat în a­­cest an forme noi de instruire a lucrătorilor din agricultură. Astfel, pentru o cît mai bună înțelegere a lecțiilor predate, pentru a se prezenta ascultători­lor un material documentar cu un potențial informațional bogat și diversificat, care să convingă și, în același timp, să fie și atrăgător, a fost organizat, prin intermediul televiziunii, un program de lecții a căror temă se referă la princi­palele domenii de activitate din agricultură : zootehnia, cultura mare, legumicultura, pomicultura și viticultura. Programul de tele­lecții se des­fășoară pe profile, în fiecare săp­­tămînă, în zilele de miercuri, joi și vineri, între orele 10 și 11,30, pînă la data de 8 martie a.c. Prima lecție — „O mai bună gospodărire a pămîntului. Lucrări pentru combaterea eroziunii so­lului" — a dezbătut, prin parti­ciparea la desfășurarea ei a unor cadre de specialitate și cu munci de răspundere din cadrul Minis­terului Agriculturii și Silviculturii, o problemă de interes național, de a cărei bună rezolvare depin­de creșterea, în viitor, a produc­ției agricole. In cadrul secției au fost relevate, în mod convingă­tor­­ vorbitorii bizuindu-se pe re­zultate practice consemnate cadrul producției agricole a ulti­mi­milor ani), cîteva aspecte privind posibilitățile multiple de creștere a suprafeței agricole și de va­lorificare superioară a tuturor ca­tegoriilor de folosință a terenurilor agricole. S-a arătat, de pildă, că suprafața agricolă a țării — prin lucrări de îmbunătățiri funciare ca : îndiguiri, desecări, combate­rea eroziunii, asanări și altele — a crescut în ultimii 15 ani cu peste 860 000 hectare. Lucrul a­­cesta, așa cum bine au relevat participanții la prima trebuie să constituie un tele­lecție, imbold pentru fiecare unitate agricolă, pentru fiecare lucrător în parte. Consemnăm aici — firește din do­rința de a veni în sprijinul lu­crătorilor din agricultura județu­lui nostru — faptul că o parte din problemele și situațiile prezenta­te, atît cele cu caracter pozitiv cît și cele cu caracter negativ, se întîlnesc și în unele unități agri­cole din județul Alba. Iată de ce socotim că o parte din pro­blemele dezbătute — îndeosebi cele referitoare la posibilitățile de creștere a suprafeței arabile pe seama combaterii eroziunii solului, pe seama unor lucrări de desecare și îndiguire, de exploa­tare rațională a drumurilor dintre parcele, de folosire chibzuită a spațiilor libere dintre contrucțiile zootehnice, precum și o mai bună comasare și exploatare a terenu­rilor — trebuie să fie urmărite cu foarte multă seriozitate și simț de răspundere nu numai de către specialiști, ci și de către toți lu­crătorii din agricultură. Subliniem aici, totodată, necesitatea vizio­nării tele­lecțiilor de către toți membrii cooperatori de pe raza județului nostru. Aceste vizionări trebuie să se facă organizat, cu directa participare a specialiștilor. Aceștia au obligația de a inter­veni în timpul expunerii cu re­feriri, apropieri și comparații cu situația existentă în unitatea res­pectivă. După cum am fost informați, numeroși țărani cooperatori din județul nostru au participat cu viu interes la prima lecție din cadrul ciclului ce va fi prezentat la televiziune. Astfel, la căminul cultural din Calda de Jos, 27 de cooperatori au urmărit prima tele­­lecție. Unor întrebări, pe care a­­ceștia le-au pus pe marginea problemelor expuse, tovarășa in­gineră Maria Sud­ow le-a dat răspunsuri precise. Au fost dezbă­tută aici cîteva aspecte legate de obținerea unor noi suprafețe prin efectuarea unor lucrări de asa­nare, precum și aspecte legate de o mai bună comasare a te­renurilor. In șirul participanților ii menționăm pe cooperatorii Ve­ronica Mărginean, Elena Her­lea, Iriia Udra, Ioan Herlea, Augus­tin Medrea, Veronica Crețu, Ve­ronica Vintu și alții. O bună par­ticipare a fost consemnată, de a­­semenea, și la Mirăslău, unde ță­ranilor cooperatori le-au fost expuse cîteva precizări privind importanța acestor tele­lecții de către inginerul Vladimir Chifan. Prima tele­lecție a fost urmărită cu interes și de alți membri coo­­peratori din localitățile județului nostru. \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\^\VA\\\\\\\\N\\\\\\\\\\^

Next