Unirea, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 890-914)
1971-01-14 / nr. 899
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVAl ORGITIu COMITETULUI JUDEȚEAN ALBA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN | Pe străvechea cîmpie a Blajului s-a ridicat in anii din urmă o modernă citadelă de industrializare a lemnului. actualitatea • I „CUPA CUPELOR" LA BASCHET Sala Floreasca din Capitală va găzdui astăzi meciul retur dintre echipele masculine Steaua București și Spartak Leningrad, contînd pentru „Cupa Cupelor“ la baschet. Partida va începe la ora 20:00 și va fi arbitrată de cuplul Vladimir Ganeev (Bulgaria) — Kami Kinaci (Turcia). In primul joc, disputat la Leningrad, victoria a revenit baschetbaliștilor sovietici cu scorul de 93-54. • CONTRACTE PENTRU EXPORT întreprinderile românești de comerț exterior au perfectat în acest început de ali noi contracte comerciale de exportimport. Astfel, întreprinderea „Geomin“ a tract cu firma încheiat un convest-germană „Fried Krupp G.M.B.H. Maschinem und Stahlbau“, în temeiul căruia partea română urmează să execute montajul unor excavatoare în cariere din R.F. a Germaniei. întreprinderea „Industrialimport" a contractat cu întreprinderea sovietică de comerț exterior „Neftelimpromexport" importul de utilaje, materiale diverse, documentația necesară, precum și piesele de schimb aferente unei instalații de albire a celulozei, cu o capacitate de 200 tone pe zi. Concomitent, partenerii sovietici vor acorda asistența tehnică pentru montajul și punerea în funcțiune a instalației. • TURNATORIE DE OȚEL ȘI FONTA La Cîmpina a început construcția unui important obiectiv industrial : turnătoria centrală de oțel și fontă. întreprinderea este proiectată pentru o producție capitală de 37 000 tone de repere și piese turnate necesare unităților constructoare de utilaj petrolier. Potrivit proiectelor, elaborate de specialiștii români, majoritatea proceselor tehnologice vor fi mecanizate și automatizate, întregul echipament tehnic va fi furnizat de uzinele și fabricile din țară. E. M. Baia de Arieș. Stația de sortare a vagoneților cu minereu. Cit TIMP TREBUIT SĂ AȘTEPTE CETĂȚEANUL ll FATA GHIȘEULUI? In ziua de 20 august 1970, Ion Pinca, din comuna Teiuș, str. 11 Iunie nr. 16, cu dhitanța nr. 14665 a achitat întreprinderii de gospodărie comunală și locativă din Alba Iulia suma de 2300 lei, reprezentînd costul a două teracote precum și instalarea lor. Sobele de teracotă le-a primit la scurt timp o dată cu promisiunea că montarea lor nu va întîrzia. Și a trecut luna august. A trecut și septembrie, și octombrie, și jumătate din noiembrie. Obligat de anotimpul friguros, Ion Pinca a apelat la serviciile unui particular care, în 15 noiembrie, a montat sobele. îndreptățit, cetățeanul a cerut restituirea sumei aferente manoperei, adică aproximativ 550 de lei. A trimis două cereri pe adresa I.G.C.L., a venit personal de 6 ori (el sau soția) la Alba Iulia pentru a-și primi banii. De fiecare dată însă a fost amînat. Ion Bornemisza din Alba Iulia trebuia să-și completeze fișa medicală necesară angajării. S-a prezentat în acest scop la policlinică. După ce a primit un număr de ordine și-a așteptat în liniște rîndul. După mai bine de un ceas, cînd mai multe persoane au intrat „peste fund" la interne, medicul a sistat consultațiile scuzîndu-se pentru două ore. „Sînt chemat pînă undeva". Și a plecat ... Vreo 15 oameni au rămas să aștepte în continuare întoarcerea medicului. Mai mulți cetățeni ai Uzinei de produse sodice din Ocna Mureș ANCHETA ZILEI fac de luni de zile cereri peste cereri la I.G.C.L.-ul din localitate pentru a se rezolva o dată și pentru totdeauna problema curselor de pe ruta Ocna Mureș Unirea și retur, dar nimeni nu le dă nici un răspuns, autobuzele circulînd în continuare cu dereglări de la program. In 10 ianuarie 1970 Emil Oargă din comuna Rădești solicită întreprinderii de gospodărie comunală și locativă din Aiud, repararea casei și parchetarea unei camere. Lucrarea a fost executată în luna septembrie. In 7 octombrie 1970, Vasile Papp din Aiud apelează la aceeași întreprindere, cerînd repararea conductei de canalizare. Șeful sectorului locativ al I.G.C.L., Mircea Lazăr, împreună cu un instalator se deplasează la fața locului și constată că solicitantul are dreptate și că apa curge pe pereți. După cîteva zile se deplasează din nou, cu un alt instalator, și constată că ... prima constatare este justă. După alte două săptămîni, Vasile Papp reînnoiește apelul scriind printre altele : Deoarece nici pînă în prezent nu s-au luat măsuri, vă rog ca în timp de o săptămînă să rezolvați această plîngere. In caz contrar voi fi nevoit să mă adresez forurilor superioare, deoarece nu-mi convine ca sofia, zilnic de 10-15 ori, să curețe tavanul și pereții de apa murdară care se prelinge. Augustin PRESECAN (Continuare în pag. a A-a) CRONICA MUNCII PE OGOARE Lucrări pentru îmbunătățirea pajiștilor naturale La întreprinderea județeană pentru îmbunătățirea exploatarea pajiștilor se desșifășoară o intensă activitate pe linia sporirii producției de iarba pe pășunile naturale. Printre lucrările efectuate pînă in prezent amintim : fertilizarea cu îngrășăminte naturale și chimice a 9 740 ha, defrișări de arborele pe 332 ha, curățiri de mușuroaie și cioate pe alte 13 340 ha, supraînsămînțări de iarbă pe 60 ha. S-a făcut de asemenea, tarlalizarea unei suprafețe de pășune de 240 ha, aparținătoare Cooperativei agricole de producție Pianu de Jos. De menționat de îmbunătățirea că acțiunea pajiștilor naturale se desfășoară atît pe pășunile aparținătoare cooperativelor agricole de producție cit și pe pășunile aflate sub administrația consiliilor populare comunale. Se extinde cooperarea între cooperativele agricole de producție Unul dintre criteriile care au stat la baza constituirii Consiliului intercooperatist de la Petrești a fost extinderea și diversificarea formelor de cooperare între unitățile agricole de producție, în scopul folosirii raționale a pămîntului, a fondului de investiții, a mijloacelor economice, a întregii forțe de muncă pentru creșterea continuă a producției agricole și a veniturilor membrilor cooperatori. In hotărîrea lor unanimă de a înfăptui exemplar această cerință, cooperativele agricole de producție au trecut la fapte. La C.A.P. Sebeș, sub directa îndrumare a inginerului Ioan Lemeni, președintele Consiliului intercooperatist, a fost organizată o acțiune comună de fertilizare a ogoarelor de toamnă la care participă, cu tractoare și remorci, cooperativele agricole din Petrești, Răhău, Lancrăm și Daia Română. Dispunînd de un greifer pentru încărcarea mecanizată a gunoiului, munca este organizată in flux continuu, astfel că diffz greifend cît și tractoarele și remorcile funcționează neîntrerupt. Cu toate că lucrarea a început cu numai cîteva zile în urmă, s-a reușit să se fertilizeze o suprafață de peste 15 hectare, destinată culturii cartofului și a porumbului. După cum ne spunea tovarășul Lemeni, urmează ca, o dată cu încheierea lucrării la Sebeș, întreaga formație de lucru să se mute la Lancrăm apoi la Răhău și in celelalte unități din cadrul Consiliului intercooperatist. Se pregătește baza viitoarelor producții agricole Apropierea campaniei însâmînțărilor de primăvară a intensificat de producție mult activitatea a lucrătorilor din cadrul Laboratorului județean pentru controlul semințelor. în prezent, aici, se desfășoară o susținută acțiune pentru verificarea, din punct de vedere calitativ, a semințelor destinate însămînțărilor din prima și a doua epocă. Se controlează astfel puterea de germinație și puritatea la semințele de porumb și a celor de legume, care vor fi semănate în răsadnițe. Tot în cadrul acestei acțiuni se fac probele de germinație, se verifică mirosul și parfet&ti la semințele de măzâriche destinate exportului. După cum ne informează tovarășa ingineră Aurora Albu numărul total al probelor verificate pînă acum este de 400, din care 300 au fost deja puse la germinal. Importante venituri din ramurile anexe Pentru cooperativa agricolă de producție din Sebeș activitățile anexe s-au dovedit a fi unul din sectoarele cele mai rentabile, unde se pot obține însemnate venituri fără cheltuieli prea mari. Punînd un accent deosebit pe dezvoltarea secțiilor anexe, îndeosebi a atelierelor de rotărie și de fierărie, activități strict necesare procesului de producție în agricultură, cooperatorii de aici au obținut numai în anul trecut peste 90.000 lei venituri din acest domeniu de activitate. Mergînd pe linia folosirii raționale a forței de muncă, a extinderii activităților de producție cu caracter permanent, care să asigure valorificarea superioară a resurselor locale de produse și materii prime, cooperatorii și-au prevăzut săși extindă activitățile anexe, în așa fel incit, să se poată produce porți de fier, garduri, roți de căruțe, lopeți de lemn și multe asemenea articole. In acest scop a fost asigurată o parte din materia primă necesară și au fost angajați în cadrul atelierelor noi meseriași. Avînd deja o experiență bună in această direcție, cooperatorii vor căuta ca și de aici înainte să dezvolte și să diversifice mai mult activitățile anexe, lucru ce le va aduce însemnate venituri, precum și o mai bună utilizare a forței de muncă. 000000000000000000000000000000000S0000000000000000. PÎRGHIE ACTIVĂ A ORGANIZĂRII ȘI DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚII ECONOMICE Expresie a largului nostru democratism economic, adunările generale ale salariaților, ce vor începe peste cîteva zile în toate întreprinderile industriale, organizațiile economice și comerciale, se caracterizează printr-o tot mai intensă participare a oamenilor muncii la organizarea și conducerea activității economice. In acest cadru propice manifestării plenare a inițiativei și priceperii fiecărui om, va trebui să se aibă în vedere fructificarea experienței dobîndite în realizarea sarcinilor de plan și să se dea curs propunerilor făcute în adunările generale anterioare. Cu acest prilej, organelor sindicale și conducerilor tehnico-administrative le revine sarcina să examineze, cu răspundere și exigență, modul cum au fost îndeplinite angajamentele din contractele colective pe anul 1970 și să desfășoare o intensă muncă pentru încheierea contractelor pentru anul în curs. De o mare importanță este faptul ca în analizele ce se fac să fie abordate toate problemele ce au făcut obiectul obligațiilor reciproce dintre părțile contractante. Este în interesul înreprinderilor și al salariaților ca fiecare stipulare prevăzută în contractul colectiv să-și găsească soluționarea optimă. Nu trebuie trecute cu vederea eventualele deficiențe manifestate în înfăptuirea obligațiilor ce reveneau părților contractante. Concluziile desprinse din analiza comună să-și găsească locul cuvenit în darea de seamă prezentată de comitetul de direcție în fața salariaților. In cel mai scurt timp, conducerile întreprinderilor și comitetele sindicatelor au obligația de a elabora contractul colectiv de muncă pentru acest an. Punctul de plecare în elaborarea acestui instrument eficace al relațiilor reciproce dintre salariați și întreprindere trebuie să-l constituie propunerile făcute de colectivele de salariați. Numai dacă sunt luate în considerare valoroasele propuneri făcute de masa largă a salariaților și se manifestă receptivitate la noile elemente care apar în procesul organizării și desfășurării activității productive, acest document important al relațiilor de muncă poate să aibă un conținut adecvat posibilităților reale din fiecare unitate, să contribuie activ la perfecționarea organizării producției și a muncii, la îmbunătățirea calitativă a activității economice și financiare a întreprinderii, a condițiilor de lucru și socialculturale ale angajaților. Contractele colective pe acest an vor trebui să reflecte în conținutul lor preocuparea și răspunderea pentru înfăptuirea exemplară a programului economic stabilit de partid, aibă în vedere prețioasele Să se indicații date de tovarășul Nicolae Ceaușescu la ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a guvernului din 25 noiembrie 1970, privind principalele direcții în care trebuie concentrate toate resursele tehnicomateriale și umane, pentru realizarea ritmică și necondiționată a ceea ce ne-am propus, în spiritul acestor recomandări, al actelor normative existente învigoare, al legilor privind disciplina muncii, controlul calității producției, legea contractelor economice, legea privind organizarea, planificarea și executarea investițiilor și a celorlalte laturi ale activității economice reglementate de o serie de legi, contractele colective de muncă trebuiesc întocmite în așa fel incit ele să devină un important instrument cu putere de lege, care să asigure realizarea ritmică a sarcinilor de plan în condițiile respectării stricte a calității și parametrilor tehnico-economici și funcționali ai tuturor produselor. Este indicat ca în elaborarea acestui important document al relațiilor de muncă să se aibă în vedere specificul și particularitățile fiecărei întreprinderi. Comitetul de direcție și comitetul sindicatului să manifeste maximum de grijă și răspundere pentru crearea și asigurarea condițiilor tehnico-materiale și sociale necesare desfășurării normale, neîntrerupte a activității productive. Rămîne, desigur, la latitudinea fiecărui organ colectiv de conducere și a comitetelor sindicatelor să fixeze modalitățile concrete de realizare a sarcinilor și angajamentelor luate. Pentru ca fiecare din punctele și obiectivele stipulate în contract să fie expresia intereselor nemijlocite ale angajaților, este necesar ca elaborarea și definitivarea propriu-zisă a contractelor de muncă să fie precedată de o consultare chibzuită între părți pentru elucidarea fiecărei probleme, în așa fel nncit documentul final să oglindească deopotrivă interesele întreprinderii, dar și pe cele ale salariaților. O cerință esențială a contractului colectiv, se referă la faptul că toate prevederile ce le conțin trebuiesc formulate în mod concret și precis, să se evite stipularea unor angajamente generale, echivoce, lipsite de finalitate practică. De angajamentele întreprinderii aceea, trebuie să vizeze, cu precădere, măsuri care să ducă la îmbunătățirea aprovizionării locurilor de muncă cu materii prime și materiale, scule și dispozitive, a acordării asistenței tehnice corespunzătoare. Sunt vizate îndeosebi I.I.S.C.M. Sîntimbru, unitățile C.E.I.S. Sebeș, I.I.S. „Căprioara" Sebeș, I.M. Baia de Arieș, U.M. Cugir, în care ritmicitatea producției a fost deseori dereglată din cauza deficiențelor existente în compartimentul de aprovizionare. Și alte importante rezerve vor trebui să facă obiectul unor angajamente reciproce, cum ar fi, bunăoară, utilizarea mai bună a capacităților de producție, creșterea gradului de folosire a forței de Nicolae BUCUR, secretar al Consiliului județean al sindicatelor Alba (Continuare în pag. a 3-a) Contractul colectiv Noua centrală termică a Fabricii de hîrtie Petrești. Fochistul Virgil Stanciu supraveghează aparatele tabloului de comandă. .XXX\\\X\XXXX\XXNXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX>XXXXXXXXXXXXXX\XXXXXXXXXXXX\XXXXXXXXXX\XXXXXXXXXX' MICUL ECRAN IN SPRIJINUL IMpocüirin «suțelor PROFESIONALE UE COOPERATORILOR Necesitatea îmbunătățirii continue a cunoștințelor lucrătorilor din agricultură, a ridicării nivelului lor profesional și cultural în concordanță cu noile forme de organizare și planificare a agriculturii, cu măsurile de promovare în producție a noilor metode tehnologice de cultură a plantelor și de creștere a animalelor au stat in atenția Ministerului Agriculturii și Silviculturii, a Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, care au organizat în acest an forme noi de instruire a lucrătorilor din agricultură. Astfel, pentru o cît mai bună înțelegere a lecțiilor predate, pentru a se prezenta ascultătorilor un material documentar cu un potențial informațional bogat și diversificat, care să convingă și, în același timp, să fie și atrăgător, a fost organizat, prin intermediul televiziunii, un program de lecții a căror temă se referă la principalele domenii de activitate din agricultură : zootehnia, cultura mare, legumicultura, pomicultura și viticultura. Programul de telelecții se desfășoară pe profile, în fiecare săptămînă, în zilele de miercuri, joi și vineri, între orele 10 și 11,30, pînă la data de 8 martie a.c. Prima lecție — „O mai bună gospodărire a pămîntului. Lucrări pentru combaterea eroziunii solului" — a dezbătut, prin participarea la desfășurarea ei a unor cadre de specialitate și cu munci de răspundere din cadrul Ministerului Agriculturii și Silviculturii, o problemă de interes național, de a cărei bună rezolvare depinde creșterea, în viitor, a producției agricole. In cadrul secției au fost relevate, în mod convingător vorbitorii bizuindu-se pe rezultate practice consemnate cadrul producției agricole a ultimimilor ani), cîteva aspecte privind posibilitățile multiple de creștere a suprafeței agricole și de valorificare superioară a tuturor categoriilor de folosință a terenurilor agricole. S-a arătat, de pildă, că suprafața agricolă a țării — prin lucrări de îmbunătățiri funciare ca : îndiguiri, desecări, combaterea eroziunii, asanări și altele — a crescut în ultimii 15 ani cu peste 860 000 hectare. Lucrul acesta, așa cum bine au relevat participanții la prima trebuie să constituie un telelecție, imbold pentru fiecare unitate agricolă, pentru fiecare lucrător în parte. Consemnăm aici — firește din dorința de a veni în sprijinul lucrătorilor din agricultura județului nostru — faptul că o parte din problemele și situațiile prezentate, atît cele cu caracter pozitiv cît și cele cu caracter negativ, se întîlnesc și în unele unități agricole din județul Alba. Iată de ce socotim că o parte din problemele dezbătute — îndeosebi cele referitoare la posibilitățile de creștere a suprafeței arabile pe seama combaterii eroziunii solului, pe seama unor lucrări de desecare și îndiguire, de exploatare rațională a drumurilor dintre parcele, de folosire chibzuită a spațiilor libere dintre contrucțiile zootehnice, precum și o mai bună comasare și exploatare a terenurilor — trebuie să fie urmărite cu foarte multă seriozitate și simț de răspundere nu numai de către specialiști, ci și de către toți lucrătorii din agricultură. Subliniem aici, totodată, necesitatea vizionării telelecțiilor de către toți membrii cooperatori de pe raza județului nostru. Aceste vizionări trebuie să se facă organizat, cu directa participare a specialiștilor. Aceștia au obligația de a interveni în timpul expunerii cu referiri, apropieri și comparații cu situația existentă în unitatea respectivă. După cum am fost informați, numeroși țărani cooperatori din județul nostru au participat cu viu interes la prima lecție din cadrul ciclului ce va fi prezentat la televiziune. Astfel, la căminul cultural din Calda de Jos, 27 de cooperatori au urmărit prima telelecție. Unor întrebări, pe care aceștia le-au pus pe marginea problemelor expuse, tovarășa ingineră Maria Sudow le-a dat răspunsuri precise. Au fost dezbătută aici cîteva aspecte legate de obținerea unor noi suprafețe prin efectuarea unor lucrări de asanare, precum și aspecte legate de o mai bună comasare a terenurilor. In șirul participanților ii menționăm pe cooperatorii Veronica Mărginean, Elena Herlea, Iriia Udra, Ioan Herlea, Augustin Medrea, Veronica Crețu, Veronica Vintu și alții. O bună participare a fost consemnată, de asemenea, și la Mirăslău, unde țăranilor cooperatori le-au fost expuse cîteva precizări privind importanța acestor telelecții de către inginerul Vladimir Chifan. Prima telelecție a fost urmărită cu interes și de alți membri cooperatori din localitățile județului nostru. \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\^\VA\\\\\\\\N\\\\\\\\\\^