Unirea, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 890-914)

1971-01-16 / nr. 901

L ANUL IV, NR. 901 SIMBATA, 16 IANUARIE 1971 PROLITARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂI­­ ORGAIm COMITETULUI JUDEȚEAN ALBA AJ PO­R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN 4 PAGINI, 30 BANIJ In relații industrie ușoară - comerț EUGENIILE CUMP­IRATORILOR IMPUN CREȘTEREA CALITĂȚII PRODUCȚIEI Criticînd slaba preocupare pentru diversificarea și îmbună­tățirea calității producției în ramura industriei ușoare, tovarășul Nicolae Ceaușescu arăta, printre altele, în Expunerea la ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a guvernului din 25 noiembrie 1970 că : „Numeroase sortimente ale industriei ușoare se produc în cantități suficiente, dar (...) multe dintre ele sunt de calitate slabă și destul de greu găsești uneori în comerț mărfuri bine finisate (...). Cu utilajele de care dispunem în întreprinderile noastre se pot produce in toate sectoarele articole de consum foarte diverse, atrăgătoare, mereu în pas cu cerin­țele modei". Această stare de fapt e sesizată la nivelul economiei națio­nale de secretarul general al partidului nostru poate fi întîlnită și în unele unități din industria județului Alba. Printre alte întreprinderi din județ, care au cunoscut un drum ascendent pe linia dezvoltării, Fabrica de ciorapi și tricotaje „Sebeșul" din Sebeș s-a extins și modernizat considerabil. In ultimii ani s-a pus în funcțiune un nou corp industrial de clădire și mai multe hale spațioase, iar secțiile productive au fost înzestrate cu circa 400 mașini de tricotat perfecționate. S-au îmbunătățit foarte mult condițiile de muncă. Grijii partidului și statului nostru pentru modernizarea pro­ducției și asigurarea unor condiții optime de muncă, colectivul întreprinderii i-a răspuns prin obținerea unor succese de seamă — atingerea înainte de termen a parametrilor proiectați, diver­sificarea producției, depășirea lună de lună a sarcinilor de plan. R­ezultate meritorii au fost obținute și în ceea ce privește ca­litatea produselor. O parte din beneficiarii interni și externi au adus mulțumiri colectivului pentru preocuparea în diversificarea și realizarea unor ciorapi de calitate superioară. O firmă din R.F. a Germaniei și-a exprimat în scris mulțumirile pentru buna colaborare cu „Sebeșul", față de calitatea produselor. — Este adevărat că indicii de calitate au fost îmbunătățiți simțitor. La absolut toate sortimentele prevederile producției de calitatea înt­îi au fost depășite. Cu toate acestea, rezul­tatele nu se ridică la nivelul posibilităților de care dispunem. Calitatea finisajului, mai ales la producția internă, mai lasă de dorit. Rezerve în această privință există la fiecare secție și operație în parte, ne spunea tov. Simion Groza, directorul fabricii. Am comparat două loturi de ciorapi, unul destinat expor­tului, iar celălalt­ destinat beneficiarilor interni. Diferența era vizibilă. Calitatea ciorapilor care urmau să fie livrați la export era mai bună decât a celor fabricați pentru clienții din țara noastră. Apreciem strădania colectivului pentru a asigura ex­portului numai produse de calitate superioară, cu un înalt grad de competitivitate pe piața externă, dar ar fi de dorit să aceeași preocupare și pentru calitatea producției interne, exi­ste mai ales, că in ultimul timp, nivelul exigențelor cumpărătorilor a crescut. Așa cum au recunoscut toți interlocutorii cu care am discutat, Fabrica „Sebeșul" va putea să atingă și acest deziderat, calitatea întregii producții poate să se ridice pe trepte superioare. In acest scop, se impune să fie lichidate unele deficiențe, să crească răspunderea și preocuparea tuturor muncitorilor și ca­drelor tehnice, în descoperirea și valorificarea superioară a unor rezerve. In darea de seamă prezentată cu două luni în urmă la conferința organizației de partid pe întreprindere, reiese că au fost cazuri cînd nu s-a respectat disciplina tehnologică, unii muncitori și ajutori de maiștri nu au dovedit suficientă răs­pundere în îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Spicuim din D. MANASTUREANU (Continuare in pag. a 3-a) Realizarea unor produse ce­ramice de bună calitate nece­sită o serie de operații și ana­lize, pentru determinarea anu­mitor parametri tehnici și e­­conomici. Iată in imaginea de față secvență de lucru de la Fabrica­­ de produse refractare din Alba Iul­a, unde laborantul Potopea execută încercări Roman de laborator. Is Isiss t s­arie a.c. g ■ÎNCHEIEREA SE­­I­ZONULUI DE­­­I VÎNĂTOARE LA­­ IEPURI ( 1) Asociația generală a vînăto­­ri SE­­ j­­u­­rilor și pescarilor sportivi adu­­g­­ ce la cunoștință membrilor săi JI­H că vinătoarea la iepuri se în­ B s­e­s­chide în seara zilei de 17 ianu­­g C.I.L. Blaj. Aspect din secția P.F.L. NIsIsINw*5sIs*s\sIsIsIIsIIsIsIIIsIsts N J jmwyJar/, CRONICA MUNCII PE OGOARE Fertilizările — o lucrare la ordinea zilei Pe linia asigurării unor producții tot mai mari, cooperatorii din C.A.P. Șibot au întreprins o serie de acțiuni menite a pune în valoa­re priceperea și hărnicia lor. In cursul acestei luni ei au fertilizat — pentru cultura griului de toamnă — o suprafață de 99 ha cu 16,5 tone îngrășăminte complexe. Actualmente, membrii cooperatori fertilizea­ză — cu îngrășăminte naturale — terenurile destinate plantării carto­filor de toamnă. Stațiunile de mecanizare a agriculturii la lucru Recent înființată, Stațiunea de mecanizare a agriculturii din Roșia de Secaș și-a întocmit un plan de muncă in care s-au prevăzut principalele acțiuni ce se vor întreprinde, în acest an, pe calea extinderii și diversifi­cării mecanizării, a aplicării în producție a celor mai noi me­tode și tehnologii agricole. De­și aflată la început de drum, primele măsuri au început să se înfăptuiască. Cu sprijinul stațiunii de mecanizare din Miercurea au fost amenajate unele spații de lucru frin care mecanizatorii și-au început ac­tivitatea. Organizați pe brigăzi și echipe de lucru, mecanizatorii au analizat starea tehnică a u­tilajelor ce le-au fost reparti­zate și au trecut în mod ope­rativ la revizuirea și repararea defecțiunilor constatate. Pînă în prezent, după cum ne informea­ză tovarășul Valer Lupu, direc­torul stațiunii, au fost repara­te și puse în stare de funcționa­re 40 tractoare, 6 remorci, 52 grape, 52 pluguri, 14 semănători de cereale, 4 semănători SPC-6, 3 MIC-uri și altele. De menționat că în toate sec­țiile aparținătoare stațiunii se desfășoară o susținută activitate în vederea terminării cit­­ mai grabnice a tuturor lucrărilor de reparat și a pregătirii cadrului optim necesar bunei desfășurări a campaniei de primăvară. Cantități de lapte livrate peste prevederile planului Preocupați să obțină încă din prima lună a anului producții a­­nimaliere sporite, lucrătorii fermelor Blaj, Bucerdea Grînoasă Valea Lungă a întreprinderii agricole de stat Blaj pun un mare ac­ci­dent pe îngrijirea și furajarea corespunzătoare a animalelor. La ferma nr. 5 Valea Lungă, de exemplu, producția zilnică de lapte de la fiecare vacă aflată în lactație este de 14 litri. Ca urmare a producțiilor bune ce se realizează zilnic în fermele de animale, I.A.S. Blaj a reușit să livreze, în prima decadă a lunii ianuarie, cantitatea de 358 hectolitri lapte, față de 350 hectolitri câ­ era prevăzut pentru perioada respectivă. r s jar s aar j jar * jar j jar j jxsr r . '■ I Campania însămințărilor de primăvară se apropie cu repezi. Gospodarii harnici pași fac ultimele pregătiri. Se repară tocuri, rame, se verifică starea platformelor de biocombustibil, mraniță, pămînt de țelină, se analizează starea fitosanitară și calitativă a semințelor din pri­ma epocă de însămînțare etc. Ca pretutindeni, și la Micești pulsează o vie activitate de pregătire a tot ceea ce este ne­cesar amenajării răsadnițelor. S-au pregătit cca. 110 m.c. mra­niță și nisip pentru confecțio­narea ghivecelor nutritive fie- Pregătiri intense pentru cam­ania de primăvară cesare culturilor timpurii de varză și gu­loare. Este un Curs de pregătire platforma pentru pămîn de țelină, au fost re­parate ramele și tocurile ne­cesare amenajării unor supra­fețe de 1 500 m.p. cit prevede planul la răsadnițe calde. Se află în lucru încă 800 rame pentru paturile reci din ultima epocă de semănat. Majoritatea insectofungicidelor necesare tratamentelor la răsadnițe au fost asigurate, urmând ca în cel mai scurt timp să fie procurate și celelalte materiale. Prin asigurarea bazei materi­ale pentru primul ciclu de pro­ducție se creează premise cer­te pentru producția timpurie de legume proaspete, atît de aș­teptate de cumpărători. ui ue aș- -1_1 ■jarijarj . I i ) I I I I • TINERI IN EXCURSII PRIN ȚARA In cursul lunii ianuarie, numeroși tineri din județul nostru vor­­ efectua excursii prin diferite localități ale țării. Astfel, după cum ne­­ informează tovarășul Mircea Caragea, de la sectorul de turism pen­­­­tru tineret al Comitetului județean Alba al U.T.C., în ziua de 17 ia­­­­nuarie, circa 28 de elevi ai Școlii generale din Galda de Jos vor mer­­­­ge la Cluj unde vor vizita Grădina botanică, Muzeul etnografic ș.a. In 8 zilele de 23, 24 ianuarie un grup de 74 uteciști, salariați ai Ateliere­­­­lor centrale din Alba Iulia, va străbate itinerariul Sibiu — Făgăraș —­­ Brașov — Poiana Brașov, iar în perioada 30 ianuarie — 1 februarie , circa 34 de elevi ai cursurilor serale ale Liceului „H.C.C" din Alba I­­ulia vor efectua o excursie pe un itinerar lung de 800 km ce cuprin­ ■­ e de localitățile Sibiu, Rîșnov, Cîmpulung, Pitești, Rm. Vîlcea, Sebeș.­­ • METALURGISTUL CUGIR ȘI-A RELUAT­­ PREGĂTIRILE In vederea reluării cu suc­ces a campionatului național de fotbal, echipa divizionară B, Metalurgistul Cugir, sub con­ducerea antrenorului Laurențiu Munteanu, a început, in 10 ia­nuarie, pregătirile. După o pe­rioadă de antrenamente des­fășurate în aer liber, timp in care se va insista îndeosebi a­­supra capitolului condiție fizi­că, lotul Metalurgistului format din Tripa, Baroslav, Ivanovici, Georgescu, Savancea II, Pîrvu­­lescu, Dinca, Ivan, Mateescu, Soangher, Sm­adea, Tam­aș, Col­nic, Dobre, Purdea, Timpea, Ni­­culescu, Iancu și noii promovați de la juniori, Mocanu și Scu­­telnicu vor susține mai multe meciu­l de verificare în com­pania echipelor Dacia Orăștie, Aurul Brad, Metalul Hunedoa­ra și C.F.R. Cluj. I I !­I ! 8 DIG DE PROTECȚIE Pentru preîntîmpinarea inundării locuințelor și grădinilor din Valea Rea, cetățenii din Lunca Mureș au efectuat, prin acțiuni vo­luntar patriotice, un dig de protecție pe o lungime de 150 m.l. Fără cetățenii Ștefan Kociș, Iuliu Paștina, Maria Lazăr și Zamfira Albu. Printre cei care s-au evidențiat la realizarea acestei lucrări se nu­­ B • PENTRU amatorii de turism Cunoscutele stațiuni montane — Sinaia, Predeal, Băile Her­­culane, Olănești, Govora, Că­­ciulata, Vatra Dornei, Tușnad, Slănic-Moldova, îndrăgite și peste frontierele țării, vor beneficia și în anii ur­mători de noi extinderi și modernizări ale bazei de tra­tament și agrement. Ca și la Sinaia, unde a intrat recent în funcțiune un teleferic de mare capacitate pentru a ușura ascen­siunile turiștilor pînă la cota 1­400 a Bucegilor, și în alte sta­țiuni se vor construi asemenea instalații. Tot în perla turismu­lui nostru montan — Sinaia — se va amenaja o pîrtie de schi pe o lungime de 8 km și un­ ­ teren de golf care va fi pus la dispoziția amatorilor, chiar în vara acestui an. Piscine, dife­rite terenuri de sport, localuri de alimentație publică, cu spe­cific românesc și baruri de­­ noapte vor completa, de aseme­nea, gama posibilităților de re­laxare, de distracții și în alte stațiuni. In zona cele­brelor mănăstiri din nordul Moldovei și în zona Piatra Neamț — Bicaz vor fi construite noi spații de cazare cărora se vor alătura numeroase do­l­ tări cu caracter recreativ-dis­tractiv care să permită turistu­lui zilelor noastre să se instru­iască și să-și refacă forța de muncă în condiții cit mai priel­nice. I I • HIRTIE OBȚINUTĂ PRIN UTILIZAREA BENTONITEI Specialiști de la Institutul de cercetări și proiectări pentru celuloză și hîrtie din București au studiat posibilitatea utilizării în­­ fabricarea hirtiei a unor materii prime indigene, avantajoase din punct de vedere economic. Astfel, s-a stabilit că bentonita de Răzoare poate fi folosită, în acest sens, cu rezultate bune, ea avînd proprietăți comparabile cu­­ cele ale materialelor folosite, în mod curent, la fabricarea hîrtiei, între care caolinul. Hirtia obținută prin utilizarea bentonitei de Răzoare se caracterizează printr-o netezime superioară, o îmbu­nătă­­țire a luciului și a gradului de alb. U­UlUUUN­dlcl-­ga *■> IBB< li i vasra is mb ml in pagina a V-a Hotărîrea Consiliului popu­lar județean privind adopta­rea planului economiei loca­le pe anul 1971 In ansamblul industriei mi­niere din județ un loc de prim rang îl ocupă Uzina de preparare a minereurilor din Baia de Arieș. Iată în clișeul alăturat un aspect exterior al secției de cianurație a acestui impor­tant obiectiv industrial. 888888888838088888888883883838338888888888883888888888888388883338838388883* CHIAR SĂPTĂMÎNAL ȚINUTE, ȘEDINȚELE NU AU PARISI, SĂ REZOLVE PROBLEMELE BUNEI SERVIRI! Date fiind exigențele crescînde ale comerțului modern și, în cadrul lor, sporirea justificată a pretențiilor oa­menilor muncii, în perioada actuală, modul de servire, deservirea civili­zată deci, se impune ca principal cri­teriu de verificare și apreciere lucrătorilor din comerț. Dar aspecte­­­le pe care le îmbracă deservirea ci­vilizată sunt multiple și pendințe de diverși factori care-și aduc în egală măsură contribuția la formularea și împlinirea acestui deziderat. De a­­ceea, în rîndurile ce urmează vom căuta să definim mai la concret cîte­­va din notele specifice ale acestei noțiuni, statornicită în limbajul co­mercial, dar atît de puțin aplicată și respectată în unele magazine și de către unii vînzători și gestionari. Pentru o mai deplină înțelegere ne vom axa afirmațiile pe situațiile și observațiile făcute recent în rețeaua comercială a orașului Aiud. Un prim aspect al acestei proble­me este cel al amabilității și condes­cendenței cu care lucrătorii din comerț trebuie sau ar trebui sa trateze pe cetățenii-cumpărători. O ținută dis­tantă, blazată, un cuvînt rostit aro­gant, din vîrful buzelor, în grabă, un refuz categoric și obraznic, un gest nervos, plictisit, cumpărătorii să părăsească determină grăbiți unitatea sau să nu mai aștepte mo­mentul în care vînzătorul sau ospă­tarul catadiisește să-i servească. O astfel de manieră în servire se în­­tîlnește mai cu seamă la unitățile de alimentație publică unde ospătarii, nu știm în virtutea căror principii, se ced stăpîni absoluți ai raioanelor în care sînt repartizați. La crama „Ceta­tea Aiudului" sau la bufetul „Record”, cazurile de nepolitețe și obrăznicie în relațiile cu consumatorii sînt un punct la ordinea zilei. Și toate aces­tea sub ochii binevoitori ai șefilor de unități care nu intervin. Probabil că nici opiniile lor despre deservire nu se deosebesc cu nimic de ale lu­crătorilor din subordine. O servire necivilizată, însoțită de vorbe urîte și jignitoare la adresa cumpărători­lor se practică și la centrul de pîine gestionat de Elena Baba și la ma­gazinul „Mezeluri­ lactate”. Edificatoa­re pentru afirmațiile noastre sunt spu­sele economistei Sofia Cenan : „Pre­fer să fac cumpărături oriunde in altă parte decit să mă mai duc la „Mezeluri-lactate” ca să aud tonul răstit și neprimitor cu care te în­­timpină gestionarul Gligor Emilian. Se poarta de parcă n-ar fi interesat de soarta magazinului", și tovarășului Ion Chelan, președintele Cooperati­vei de consum Aiud : „Am avut mai multe reclamații privind comporta­rea vinzătoarei Elena Baba. Tocmai de aceea am schimbat-o de la uni­tatea din centrul orașului la un cen­tru de piine de la periferie”. în le­gătură cu măsura luată de conduce­rea cooperativei avem cîteva rezer­ve „O mutăm din centru, unde este la vedere, în altă parte, unde chiar dacă se poartă atît nu vine ni­meni să reclame !". Dar oare acei care locuiesc la periferie nu au drep­tul să fie tratați cu solicitudine? Iată o întrebare la care conducerea coo­perativei ar trebui să mediteze ! — Mi s-a intîmplat nu o dată să găsesc unele magazine închise mult înainte de ora fixată, ne spunea mun­citorul Gheorghe Chindriș. Mă întor­ceam acasă fără marfa pe care o căutam. Cine le permite gestionarilor să nu respecte programul ? Ce s-ar intimpla dacă și noi, muncitorii de la I.M.A., am părăsi lucrul cu o oră sau două mai devreme...­ Cuvintele de mai sus ne-au condus la formularea celei de a doua ca­racteristici a servirii civilizate : res­pectarea orarelor de funcționare, încadrăm aici aspectul de mai sus tocmai pentru că a fi întotdeauna la timp la dispoziția cetățeanului, a servi atunci cînd el are timp și are nevoie de un anumit produs denotă, în primul rînd, respect și receptivi­tate față de cerințele și pretențiile cumpărătorilor. Și, reluînd întrebarea tovarășului Chindriș, întrebăm și noi : cine le permite gestionarilor să nu respecte orarul! Faptul că membrii din­ conducerea Cooperativei de con­sum „Aiudeana" au sesizat acest as­pect negativ din activitatea unităților comerciale și au sancționat pe Cei vinovați — dintre care amintim pe Susana Bartha, responsabila magazi­nului „Galanterie”, Irina Zoraci, res­ponsabila magazinului „Parfumerie”, Maria Sîrbu, responsabila magazinu­lui alimentar din microraion și pe Ion Hațegan, responsabilul magazinu­lui „Fierul" — nu înseamnă că pro­blema în cauză a fost rezolvată,­­ dată ce și după acordarea sancțiu­nilor s-au mai semnalat astfel de aba­teri. Putem, de asemenea, crede că soluția sancțiunilor nu este îndeajuns de eficientă sau că nu este suficien­tă. Trebuie căutate deci alte meto­de de efect, mai energice eventual, care să reglementeze cît mai urgent funcționarea normală a unităților co­merciale ! Vizitînd, în calitate de cumpărători, mai multe magazine, am fost surprinși de tonul cu care vînzătorii nu se a­­dresau atunci cînd ceream un produs r­ej solicitat. „Nu avem", „Nu se gă­sește”, „Degeaba așteptați", erau cele mai uzitate expresii. Nimic alt­ceva. La magazinul „Tricotaje copii", intenționat, am solicitat un articol de care știam că nu se desface la uni­­tățile de acest profil, un loc de o in­dicație amabilă, de un sfat binevoi­tor, gestionara Veronica Rodeanu ne-a privit ironic, enervată parcă de neștiința noastră și ne-a răspuns răstit : „Dar nu știți încă că aici nu ținem așa ceva...”. Am făcut aceste precizări tocmai pentru a defini o altă calitate a deservirii : arta de prezenta un produs sau altul, de a le a suplini lipsa și a-i oferi cumpărăto­rului nu numai o marfă ci și un sfat, o îndrumare, arta de a vinde, de a fi comerciant. în situațiile des­crise mai sus nu se putea ca în loc de „degeaba așteptați" să ni să spună „nu mai avem acest­ articol, dar există un altul, mai ieftin, cu ca­racteristici asemănătoare...", sau în loc de „dar nu știți încă că...” să ni se fi indicat magazinul unde putem găsi marfa cerută ? Era atît de greu ? Desigur că nu am epuizat, în a­­ceste rînduri, întreaga sferă a noțiu­nii de servire civilizată. Sperăm însă ce am reușit să surprindem cîteva din notele definitorii, esențiale, tap Augustin PRESECAZI (Continuare în pag. a 2-a) ANCHETA ZILEI

Next