Unirea, februarie 1971 (Anul 4, nr. 915-938)
1971-02-25 / nr. 935
ANUL IV, NR. 935 JOI, 25 FEBRUARIE 1971 4 PAGINI: 30 BANIJ (Continuare în pag. a H-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Consfătuirea de lucru a conducătorilor centralelor industriale și ai celorlalte unități cu statut de centrală Stimați tovarăși. Aș dori să încep prin a adresa tuturor participanților la această consfătuire de lucru un salut din partea Comitetului Central al partidului. (Aplauze puternice, prelungite). La consfătuire participă cadre de conducere ale unităților economice cu statut de centrală, directori ai unor institute de cercetare, conducerile ministerelor, secretarii cu problemele economice de la comitetele județene și alți activiști de partid, de sindicat și de stat. Prin caracterul său, consfătuirea reprezintă un adevărat forum de dezbatere largă a celor mai importante probleme ale activității economice din țara noastră. ■ In discuțiile care au avut loc la ministere, cit și in plenul consfătuirii, s-a relevat justețea hotărîrilor Conferinței Naționale a partidului privind îmbunătățirea organizării și conducerii activității economice. Deși centralele industriale își desfășoară activitatea doar de un an și jumătate, putem spune că ele și-au dovedit pe deplin eficiența. In timpul lucrărilor consfătuirii s-au subliniat pe larg aspectele pozitive și, în același timp, s-au adus unele critici îndreptățite, atît cu privire la organizarea centralelor, cît și în legătură cu metodele și stilul lor de lucru. Au fost formulate multe propuneri privind sporirea drepturilor centralelor, îndeosebi în ce privește problemele de finanțare. Nu însă în aceeași măsură tovarășii care au luat cuvîntul s-au preocupat de unele deficiențe din activitatea proprie, de felul cum trebuie acționat pentru a spori eficiența activității unităților noastre economice. Din acest punct de vedere, aș putea spune că dezbaterile din consfătuirea noastră au avut un anumit minus. De asemenea, în cadrul consfătuirii au fost făcute o serie de critici și propuneri — în cea mai mare parte juste — cu privire la proiectele de legi supuse discuțiilor. Putem aprecia deci că dezbaterile s-au desfășurat intr-un spirit de lucru ; ele au oglindit creșterea nivelului general al cadrelor noastre din economie, competența profesională și înaltul lor spirit de răspundere pentru bunul mers al întregii activități economice. Problemele ridicate în consfătuire vor trebui să fie analizate temeinic, ținindu-se seama de ele atît la definitivarea proiectelor de legi, cît și la stabilirea măsurilor de îmbunătățire în continuare organizării, planificării și conducerii activității economice. Consfătuirea noastră are loc într-o perioadă deosebit de importantă pentru dezvoltarea economică și social-culturală a țării, marcată prin încheierea cu succes a cincinalului 1966-1970 și trecerea la realizarea noului plan de cinci ani. După cum cunoașteți cu toții, prevederile cincinalului trecut au fost îndeplinite cu succes.ducția industrială a continuat Prosă se dezvolte în ritmuri înalte, superioare celor prevăzute în plan , s-au construit și dat în funcțiune numeroase obiective în industrie, agricultură și în celelalte ramuri, s-au obținut noi progrese însemnate în repartizarea rațională, armonioasă a forțelor de producție pe întreg teritoriul țării. România a făcut în această perioadă noi pași înainte pe drumul creșterii forței sale economice, al valorificării tot mai intense a potențialului material și uman. Ca urmare a rezultatelor obținute în dezvoltarea producției, în mai buna gospodărire a resurselor țării, venitul național a crescut într-un ritm mediu de 7,7 la sută. Pe această bază au fost luate importante măsuri privind creșterea nivelul de trai al populației : au sporit veniturile tuturor oamenilor muncii de la orașe și sate, au fost majorate în această perioadă toate categoriile de salarii și îndeosebi salariile mici, au crescut pensiile și alocațiile pentru copii, s-a realizat un important program de construcții de locuințe. Toate aceste realizări au fost posibile datorită muncii pline de abnegație desfășurate de întregul popor pentru înfăptuirea politicii partidului privind dezvoltarea economică și socială a patriei noastre socialiste. Analizînd aceste rezultate, recenta plenară a Comitetului Central al partidului a dat înaltă apreciere muncii desfășurate în perioada cincinalului 1966- 1970 de clasa noastră muncitoare, de țărănime, intelectualitate, de toți oamenii muncii și le-a adresat tuturor calde felicitări pentru succesele obținute. Cincinalul care a trecut a însemnat totodată pentru țara noastră perioada aplicării unor importante măsuri menite să asigure îmbunătățirea organizării și conducerii economiei, a întregii vieți sociale. S-au creat condiții pentru apropierea conducerii de activitatea concretă, pentru rezolvarea mai operativă a problemelor producției și vieții social-culturale. In cadrul acestor măsuri, staüilite pe baza hotărîrilor Conferinței Naționale a partidului, se numără și crearea centralelor industriale, care a însemnat un pas important pe calea perfecționării conducerii și planificării activității economice. O deosebită importanță a avut crearea consiliilor de administrație și a comitetelor de direcție, instituționalizarea adunărilor generale ale salariaților, care au contribuit la promovarea largă a principiului conducerii colective, la atragerea mai intensă a maselor de oameni ai muncii la organizarea și conducerea producției, la adîncirea democratismului, socialist în economie și în întreaga viață socială, îmbunătățirea muncii de planificare, dezvoltarea relațiilor contractuale din economie, organizarea mai bună a activității de investiții, perfecționarea comerțului exterior și a sistemului financiar și de credit, îmbunătățirea cadrului legislativ al activității economice și alte măsuri luate în această perioadă au creat condiții ca centralele industriale să se afirme tot mai mult ca organisme principale în viața economică a țării, în înfăptuirea politicii partidului și statului în acest domeniu hotărîtor pentru progresul întregii noastre societăți. Tovarăși. Doresc să mă refer, in continuare, la cîteva probleme pe care le consider mai importante. In primul rînd, în legătură cu organizarea și funcționarea centralelor și a celorlalte unități cu statut de centrală. Putem spune că activitatea desfășurată de aceste unități în cursul anului 1970 a demonstrat că modul de organizare a producției pe care l-am adoptat corespunde pe deplin stadiului de dezvoltare a economiei noastre socialiste. Ținînd seama de cerințele pe care le ridică desfășurarea revoluției tehnico-științifice contemporane, de procesul intens de dezvoltare și diversificare a economiei noastre,, a apărut ca o necesitate obiectivă concentrarea producției în unități mari în stare să asigure o conducere superioară din toate punctele de vedere a activității economice. Faptele demonstrează că era greu să se asigure o bună conducere a producției materiale, perfecționarea proceselor de muncă și, în general, dezvoltarea ale societății forțelor de producție noastre socialiste menținîndu-se un număr mare de unități dispersate; aceasta presupunea atît risipirea cadrelor — care constituie problema cea mai importantă — cât și dispersarea mijloacelor economice, financiare. De altfel, rezultatele pozitive obținute de centralele industriale, contribuția pe care ele au adus-o la realizarea planului de dezvoltare a economiei naționale vin să adeverească pe deplin ceea ce am spus mai înainte. Consider pozitiv faptul că majoritatea centralelor s-au constituit pe baza conducerilor unor întreprinderi existente. De altfel, așa cum s-a arătat aici, aceste unități au obținut și cele mai bune rezultate. După cum se știe, la adoptarea hotărîrii privind organizarea centralelor industriale s-a pornit de la ideea ca ele să devină unități de producție și nu organisme de coordonare. Este vorba deci, de unirea, de concentrarea producției în unități mari și nu de crearea unor organisme de îndrumare, lăsîndu-se însă ca activitatea de producție să se desfășoare mai departe în vechea formă. Se pare insă că nu toate centralele — și nici chiar toate ministerele — au înțeles acest lucru. Mai există unele centrale ce funcționează mai mult ca ■ organisme de coordonare și care, în mare parte, nu fac decit să reediteze, cu mici modificări, activitatea fostelor direcții generale din ministere. Desigur, trebuie să avem în vedere diversitatea mare a sectoarelor economiei noastre, deci formelor organizatorice , dar și a această diversitate nu trebuie să ducă la concluzia că trebuie să adoptăm principii deosebite în organizarea acestor unități economice. Putem să avem forme organizatorice foarte diverse, structuri sau organisme foarte diferite și în această privință sînt de acord să lăsăm libertate desăvîrșită ministerelor, centralelor și organizațiilor economice cu statut de centrală , dar toate trebuie să se încadreze în spiritul general de care am vorbit, să devină unități economice integrate care răspund de conducerea întregii activități de producție, cu tot ce implică aceasta pentru unitățile respective. De asemenea, diversitatea de organizare, corespunzătoare specificului fiecărui sector și fiecărei ramuri de activitate, nu trebuie să transforme aceste unități în mini ministere — așa cum s-a întîmplat cu unele centrale. Există centrale industriale care, pe lângă faptul că au o organizare și atribuțiuni asemănătoare cu cele ale fostelor direcții generale, și-au creat un aparat numeros, unele depășind cu mult personalul unor ministere economice. Acest lucru s-a realizat nu pe seama aparatului din ministere, pentru că aceasta tot ar fi fost un lucru pozitiv, ci, în special, pe seama cadrelor tehnice din întreprinderi. Aceasta a dus la slăbirea încadrării întreprinderilor cu personal de execuție și de conducere a producției, ceea ce a avut urmări negative în acest domeniu. N-aș putea să nu menționez, de asemenea, faptul că în organizarea unităților economice cu statut de centrală nu s-au aplicat pînă la capăt hotărîrile de partid și de stat privind trimiterea spre producție a cadrelor din ministere. Fiecare minister a căutat să procedeze în așa fel nicit, pînă la urmă, toți oamenii, cu mici excepții, să rămână în București. Din toate așa-zisele reduceri de personal care s-au realizat în ce privește aparatul ministerelor, nici 10 la sută nu au mers în unitățile de producție în provincie, deși știm cu toți că astăzi aproape 85 la sută din producția țării se realizează acolo, nu în București. Insist asupra acestor aspecte pentru că trebuie să le avem în vedere la definitivarea măsurilor pe care urmează să le luăm în continuare în scopul asigurării cu cadre corespunzătoare a unităților productive. Pe bună dreptate au arătat aici mai mulți tovarăși că s-a observat o oarecare încetineală in preluarea de către centrale a activităților pe care acestea trebuiau să le îndeplinească. Desigur, cauzele pot fi mai multe. Sintem la început și, ca atare, a fost nevoie ca lucrurile să mai fie clarificate, dar se pare că a existat și o oarecare reținere, în primul rînd din partea centralelor. Acestea nu s-au dovedit destul de hotărite în a prelua cît mai operativ atribuțiunile ce li s-au încredințat și a trece la realizarea tuturor sarcinilor ce le reveneau. Această reținere este legată, desigur, și de faptul că noua formă de organizare implică o creștere serioasă a răspunderilor cadrelor respective; am întîlnit cazuri cînd unii tovarăși aveau părerea că centralele nu trebuie să preia, totuși, prea multe atribuțiuni și sarcini de la ministere. Au existat rețineri și la ministere — firește din alte motive. In parte, asemenea rețineri s-au născut dintr-o oarecare în posibilitățile noilor neîncredere organisme economice de a soluționa corespunzător problemele conducerii și organizării producției ; ele au pornit însă și dintr-o anumită teamă a aparatului central că dacă se vor trece prea multe atribuțiuni la centrale se va vedea că nu se justifică menținerea unui personal atît de numeros la ministere și că va fi necesar să se meargă mai ferm pe linia deplasării de sus în jos a cadrelor și a forțelor noastre, a îndreptării lor spre procesul de producție, acolo unde se hotărăște pînă la urmă buna calitate a produselor. Cred însă că am ajuns acum în situația de a depăși aceste rețineri. Consfătuirea de astăzi ne-a dat posibilitatea să clarificăm o serie de probleme în această privință și va trebui să trecem cu hotărîre la realizarea, într-un timp cît mai scurt și în condiții cît mai bune, a sarcinilor puse de conducerea de partid și de stat în acest domeniu. Aș dori să mă opresc, de asemenea, pe scurt, asupra unor probleme mai importante care trebuie să stea în fața unităților economice cu statut de centrală, înainte de toate, doresc să subliniez necesitatea ca aceste întreprinderi cu statut de centrală să asigure o integrare completă economico-financiară a unităților care s-au reunit în cadrul lor, să devină in mod real organisme de conducere a activității deducție, de bună gospodărire prea mijloacelor materiale și financiare. In acest sens, înseși legea și proiectul de statut pun in centrul preocupărilor această latură a activității centralelor industriale. Pornind de aici este necesar să acționăm cu mai multă fermitate pentru profilarea și specializarea producției. Aceasta, desigur, este valabil pentru toate unitățile noastre economice, ținînd seama de specificul și caracterul fiecărei activități. Doresc însă să mă refer îndeosebi la sectorul construcțiilor de mașini, unde această problemă este de o necesitate imediată. Pentru a realiza importantul program pe care acest sector îl are de îndeplinit în cadrul planului cincinal actual, și pentru a face ca ramura construcțiilor de mașini să realizeze produse de înaltă tehnicitate atît pentru înzestrarea economiei naționale cu mașini și utilaje cu parametri de nivel mondial, cît și pentru realizarea prevederilor mari de export, este necesar să lichidăm cît mai repede fărîmițarea actuală din acest sector și să asigurăm o bună profilare și specializare producției. Nu mai este admisibila ca în fiecare din cele cîteva sute de unități ale industriei construcțiilor de mașini să se facă de toate. Cît timp vom avea, de e REZOLUȚIA CONGRESULUI AL IX-LEA UNINHIMII TINERETULUI COMUNIST Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist a analizat activitatea desfășurată de organizațiile de tineret Congres și a stabilit de la ultimul obiectivele și sarcinile ce revin Uniunii Tineretului Comunist in perioada viitoare. Desfășurîndu-și lucrările în preajma gloriosului jubileu — aniversarea a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, conducătorul încercat al poporului în lupta pentru realizarea idealurilor de libertate națională și socială, pentru înfăptuirea revoluției și construcției Congresul al IX-lea socialiste — al Uniunii Tineretului Comunist a constituit un nou prilej de afirmare a adeziunii unanime a tinerei generații la politica internă și externă a partidului. I. Aprobînd activitatea desfășurată de Comitetul Central în perioada la care se referă Raportul, Congresul apreciază că îndeplinirea măsurilor adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie-decembrie 1967 și Consfătuirea pe țară a U.T.C. au avut ca rezultat îmbunătățirea generală a activității politico-educative in rîndul tineretului, îmbogățirea și diversificarea formelor și metodelor de muncă, creșterea inițiativei tinerilor, a organizațiilor U.T.C., sporirea eficienței muncii acestora. Investirea Uniunii Tineretului Comunist cu o sferă largă de preocupări, atribuții și răspunderi nemijlocite, în organizarea unor activități cultural-educative, sportive, turistice, de pregătire a tinerilor pentru apărarea patriei, participarea reprezentanților tineretului în consiliile de conducere ale unităților economice și ale instituțiilor de învățămînt, ale organismelor economice și ale administrației de stat a dus la îmbogățirea vieții și activității organizațiilor U.T.C., la influenței și prestigiului creșterea lor în rîndurile tineretului. Experiența ultimilor trei rezultatele obținute confirmă ani, pe deplin justețea orientării date de partid muncii Uniunii Tineretului Comunist, conducerea nemijlocită și îndrumarea permanentă a întregii activități de către partidul comunist constituind chezășia succeselor viitoare ale organizației revoluționare a tineretului din România. Congresul constată însă existența unor deficiențe în munca organelor și organizațiilor U.T.C., in generalizarea experienței pozitive, în colaborarea cu ceilalți factori educativi, în conceperea și desfășurarea acțiunilor proprii. II. Congresul stabilește ca sarcină politică fundamentală a activității de viitor a Uniunii Tineretului Comunist participarea întregului tineret, de la orașe sate, la activitatea economică, soșicială, politică și culturală a țării, la opera de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate. Dezvoltarea într-un ritm susținut a industriei și agriculturii noastre socialiste impun sporirea contribuției tuturor organizațiilor U.T.C. la înfăptuirea planurilor de dezvoltare economică, la activitatea productivă. Totodată, o preocupare mai susținută vor trebui să manifeste organizațiile U.T.C. față de rezolvarea problemelor de muncă și viață ale tinerilor. Modernizarea și perfecționarea continuă a industriei necesită intensificarea activității organizațiilor U.T.C. pentru dezvoltarea la tineri a spiritului de răspundere față de pregătirea profesională, însușirea cunoștințelor teoretice și practice de specialitate. Se va extinde experiența pozitivă a organizării zilor și olimpiadelor pe concursumeserii și profesii ale tinerilor din industrie, transporturi, construcții, comerț și cooperație. Organizațiilor U.T.C. din cooperativele agricole de producție și întreprinderile agricole de stat, din unitățile de mecanizare se revin îndatoriri deosebit de importante în mobilizarea tinerilor la realizarea sarcinilor de producție ale unităților agricole, in stimularea și dezvoltarea spiritului de muncă în comun, a simțului gospodăresc. O atenție mare se va acorda pregătirii tinerilor pentru meseriile și profesiile noi ale satului. Se impune ca oganizațiile U.T.C. din mediul rural, alături de ceilalți factori, să dea dovadă de solicitudine în asigurarea condițiilor necesare manifestării plenare a capacității, priceperii și hărniciei tinerilor, pentru găsirea unor forme și modalități specifice de activitate, în mod deosebit cu tinerile fete, contribuind astfel la formarea unor buni și pricepuți gospodari, care îndrăgesc satul și munca pămîntului — cadre de nădejde ale agriculturii noastre moderne. Congresul consideră necesară creșterea eficienței muncii Uniunii Tineretului Comunist în școli și facultăți, pentru aprofundarea cunoștințelor și dezvoltarea deprinderilor de studiu de gîndire independentă, individual, pentru asigurarea unei mai strînse legături a procesului de învățămînt cu viața, cu instruirea practică. Se va acorda o atenție mai mare dezvoltării concursurilor pe obiecte și cercurilor de meserii, cercurilor practice și atelierelor de producție, societăților tehnicoștiințifice, extinderii cercetării aplicative, a atelierelor de proiectare și unităților lucrative studențești. Un accent deosebit se va pune pe asigurarea unor condiții optime de desfășurare a practicii în producție în toate formele de învățămînt. Se va urmări pregătirea fiecărui elev în vederea asimilării unei meserii. Congresul apreciază că este necesar ca organizațiile U.T.C. să dezvolte în rîndul tinerilor intelectuali din unitățile de producție, institute de cercetări și proiectări interesul și pasiunea pentru cercetările fundamentale și aplicative, orientate spre aspectele și necesitățile actuale ale producției. Organizațiile U.T.C. vor depune și în continuare eforturi pentru antrenarea unor mase largi de tineri muncitori, țărani, intelectuali, elevi și studenți la acțiunile de muncă patriotică destinate înfăptuirii obiectivelor de investiții ale noului plan cincinal,executării la timp și în bune condiții la lucrările agricole, a unor construcții agrozootehnice, sisteme de irigații, de îmbunătățiri funciare și de apărare contra inundațiilor, a unor baze sportive și turistice simple, amenajarea unor cluburi și spații pentru activități educative, înfrumusețarea comunelor și orașelor patriei. Totodată, Uniunea Tineretului Comunist va extinde experiența pozitivă a organizării unor șantiere naționale și locale ale tineretului. Congresul trasează Comitetului Central sarcina inițierii unei largi mișcări de masă pentru însușirea realizărilor științei și tehnicii care să cuprindă tineri din toate categoriile.III. — Viața social-politică a Rmâniei contemporane, importanța și complexitatea evenimentelor politice, sarcinile majore la înfăptuirea cărora partidul, poporul cheamă tînăra impun Uniunii Tineretului generației Comunist îmbunătățirea activității educative, perfecționarea continuă a mijloacelor și modalităților de acțiune care contribuie la formarea conștiinței socialiste, a idealului de viață comunist. Obiectivul principal al activității politico-ideologice desfășurate de Uniunea Tineretului Comunist și va constitui cunoașterea și aprofundarea de către tineri a politicii marxist-leniniste a Partidului Comunist Român, a problemelor fundamentale privind construcția socialistă în țara noastră — dezvoltarea economiei naționale, perfecționarea conducerii vieții social-politice, dezvoltarea științei, învățământului și culturii ca factori de bază ai progresului și civilizației — precum și a proceselor care au loc în lumea contemporană, a aprecierilor partidului nostru și a principiilor promovate de țara noastră în relațiile internaționale. In acest scop se impune o mai largă diversificare și adaptare a formelor și metodelor de propagandă la specificul diferitelor categorii de tineri. Uniunea Tineretului Comunist consideră drept o datorie de onoare a sa educarea tineretului în spiritul patriotismului socialist, al glorioaselor tradiții de muncă și luptă ale poporului nostru, ale mișcării muncitorești, comuniste și de tineret din România, in spiritul dragostei și devotamentului nețărmurit față de patrie și partid. Cunoașterea de către tineri a eforturilor și realizărilor construcției socialiste, a perspectivelor de dezvoltare social-politică și economică, cultivarea sentimentului de demnitate și mîndrie combaterea influențelor națională, ideologiei și apologeticii capitaliste trebuie să constituie o sarcină de bază a tuturor organizațiilor U.T.C. Organizația noastră va dezvolta și în viitor sentimentul frăției dintre tinerii români și cei aparținind naționalităților conlocuitoare. O atenție permanentă vor acorda organizațiile UTC. educării tineretului în spiritul principiilor internaționalismului socialist, al solidarității și prieteniei cu tinerii de pretutindeni în lupta lor pentru libertate, progres social și pace Una din preocupările esențiale ale activității Uniunii Tineretului Comunist o va constitui educarea științifică, materialistă a tineretului, bazată pe o solidă cultură, pe cunoașterea cuceririlor științei și tehnicii contemporane, a valorilor gîndirii și practicii umane. Organizațiile U.T.C. vor consecvență atitudinea promova cu combativă, militantă împotriva prejudecăților și concepțiilor retrograde, mistice, în scopul formării și dezvoltării unor puternice convingeri științifice, materialist-dialectice despre natură și societate. Un obiectiv principal al muncii politicoideologice a Uniunii Tineretului Comunist îl reprezintă cultivarea la toți tinerii a valorilor umanismului socialist, promovarea melor și principiilor moralei norcomuniste, a responsabilității față de muncă și sarcinile profesionale, a angajării social-politice, respectării legilor și legalității soacialiste. Ținînd seama de cerințele și exigențele actuale, de particularitățile de vîrstă, preocupări, nivel de cunoștințe și sfera de interese ale tinerilor, Congresul apreciază că organizațiile U.T.C. trebuie să-și in formele perfecționeze necenteși modalitățile de propagandă și informare politică, să realizeze un dialog cît mai viu cu tinerii, să folosească mai eficient în activitatea lor mijloacele de comunicare in msa, literatura social-politică și științifică, alte mijloace prin care pot influența conștiința tinerilor. întreaga muncă politico-ideologică în rîndul tinerilor va trebui să dobîndească un caracter sistematic, de continuitate, să țină pasul cu dinamica vieții sociale, să fie mai strîns legată de problemele cu care tinerii se confruntă în muncă și viață, înlăturîndu-se astfel caracterul abstract, didacticist, formal sau schematic al multor acțiuni. Corespunzător actualelor cerințe și exigențe pe care le formulează activitatea generală de educație, se impune promovarea în modul tineretului a preocupărilor multiple pentru cultură și artă. Un acent deosebit se va pune pe lărgirea gamei de acțiuni destinate informării elevilor și studenților cu cele mai diverse aspecte ale fenomenului cultural-artistic și științific, pe extinderea activității cercurilor, a societăților literare și științifice, a cenaclurilor, ca și a altor modalități proprii cunoașterii și însușirii culturii, pe îmbunătățirea conținutului revistelor școlare și universitare. Organizațiile U.T.C. vor participa la conducerea întregii activități a caselor de cultură, căminelor culturale și a celorlalte așezăminte culturale, vor înființa în cadrul acestora cluburi ale tineretului, cu program adecvat, precum și alte forme de activitate culturală pentru tineret. Ele vor răspunde direct de activitatea distractivă și de recreere a tineretului, inițiind in acest scop manifestări și acțiuni de masă cît mai atractive. Publicațiile pentru tineret vor trebui, în perioada care urmează, să-și adîncească și (Continuare in pag. a IlI-a) CONSFĂTUIREA PE TARA A LUCRATORILOR DIN ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE SILE In capitală au început miercuri dimineața lucrările primei Consfătuirii pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat. Consfătuirea se înscrie pe linia promovată de conducerea partidului și statului de a organiza periodic consultarea largă a lucrătorilor și specialiștilor din diferite sectoare ale economiei naținale, în legătură cu activitatea desfășurată și căile prin care pot fi puse în valoare, cît mai chibzuit și deplin, rezervele de creștere a producției și a eficienței economice. La lucrările Consfătuirii participă aproape 2 600 de delegați — muncitori, tehnicieni, ingineri agronomi și zootehniști, medici veterinari și economiști din întreprinderile agricole de stat — precum și numeroși invitați , activiști de partid, reprezentanți ai ministerelor și instituțiilor centrale, oameni de știință din institutele de cercetări și din învățămîntul superior agricol. Prima zi a lucrărilor Consfătuirii a fost consacrată dezbaterii pe seoli de specialitate : culturi de cîmp ; legume și cartofi ; pomicultură ; viticultură; vaci pentru lapte ; taurine pentru carne, ovine ; porcine ; păsări și animale mici. De asemenea, s-au purtat discuții pe marginea celor mai moderne tehnologii și forme de organizare a producției și a muncii care pot contribui la sporirea continuă substanțială a aportului întreprinșiderilor agricole de stat, la dezvoltarea economiei noastre naționale. In cursul zilei de joi, lucrările Consfătuirii se vor desfășura în plen, urmind a fi prezentate concluziile dezbaterilor din secțiile de specialitate și a se stabili măsuri pentru perfecționarea activității viitoare, în spiritul directivelor adoptate de partid în vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. (Agerpres)