Unirea, februarie 1971 (Anul 4, nr. 915-938)

1971-02-25 / nr. 935

ANUL IV, NR. 935 JOI, 25 FEBRUARIE 1971 4 PAGINI: 30 BANIJ (Continuare în pag. a H-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Consfătuirea de lucru a conducăto­rilor centralelor industriale și ai ce­lorlalte unități cu statut de centrală Stimați tovarăși. Aș dori să încep prin a adresa tuturor participanților la această consfătuire de lucru un salut din partea Comitetului Central al partidului. (Aplauze puternice, prelungite). La consfătuire participă cadre de conducere ale unităților econo­­­mice cu statut de centrală, direc­tori ai unor institute de cerceta­re, conducerile ministerelor, se­cretarii cu problemele economice de la comitetele județene și alți activiști de partid, de sindicat și de stat. Prin caracterul său, con­sfătuirea reprezintă un adevărat forum de dezbatere largă a celor mai importante probleme ale ac­tivității economice din țara noas­tră. ■ In discuțiile care au avut loc la ministere, cit și in plenul consfă­tuirii, s-a relevat justețea hotărî­­rilor Conferinței Naționale a par­tidului privind îmbunătățirea or­ganizării și conducerii activității­­ economice. Deși centralele indu­striale își desfășoară activitatea doar de un an și jumătate, putem spune că ele și-au dovedit pe de­plin eficiența. In timpul lucrărilor consfătuirii s-au subliniat pe larg aspectele pozitive și, în același timp, s-au adus unele critici îndreptățite, a­­tît cu privire la organizarea cen­tralelor, cît și în legătură cu me­todele și stilul lor de lucru. Au fost formulate multe propuneri privind sporirea drepturilor cen­tralelor, îndeosebi în ce privește problemele de finanțare. Nu însă în aceeași măsură tovarășii care au luat cuvîntul s-au preocupat de unele deficiențe din activitatea proprie, de felul cum trebuie ac­ționat pentru a spori eficiența ac­tivității unităților noastre econo­mice. Din acest punct de vedere, aș putea spune că dezbaterile din consfătuirea noastră au avut un anumit minus. De asemenea, în cadrul consfă­tuirii au fost făcute o serie de critici și propuneri — în cea mai mare parte juste — cu privire la proiectele de legi supuse discuții­lor. Putem aprecia deci că dezba­terile s-au desfășurat intr-un spi­rit de lucru ; ele au oglindit creș­terea nivelului general al cadre­lor noastre din economie, compe­tența profesională și înaltul lor spirit de răspundere pentru bu­nul mers al întregii activități e­­conomice. Problemele ridicate în consfă­tuire vor trebui să fie analizate temeinic, ținindu-se seama de ele atît la definitivarea proiectelor de legi, cît și la stabilirea măsurilor de îmbunătățire în continuare organizării, planificării și condu­­­cerii activității economice. Consfătuirea noastră are loc în­­tr-o perioadă deosebit de impor­tantă pentru dezvoltarea economi­că și social-culturală a țării, mar­cată prin încheierea cu succes a cincinalului 1966-1970 și trecerea la realizarea noului plan de cinci ani. După cum cunoașteți cu toții, prevederile cincinalului trecut au fost îndeplinite cu succes.­ducția industrială a continuat Pro­să se dezvolte în ritmuri înalte, su­perioare celor prevăzute în plan , s-au­­ construit și dat în funcțiune numeroase obiective în industrie, agricultură și în celelalte ramuri, s-au obținut noi progrese însem­nate în repartizarea rațională, ar­monioasă a forțelor de producție pe întreg teritoriul țării. Româ­nia a făcut în această perioadă noi pași înainte pe drumul creș­terii forței sale economice, al va­lorificării tot mai intense a po­tențialului material și uman. Ca urmare a rezultatelor obți­nute în dezvoltarea producției, în mai buna gospodărire a resurselor țării, venitul național a crescut într-un ritm mediu de 7,7 la sută. Pe această bază au fost luate im­portante măsuri privind creșterea nivelul de trai al populației : au sporit veniturile tuturor oamenilor muncii de la orașe și sate, au fost majorate în această perioadă toa­te categoriile de salarii și îndeo­sebi salariile mici, au crescut pen­siile și alocațiile pentru copii, s-a realizat un important program de construcții de locuințe. Toate aceste realizări au fost posibile datorită muncii­­ pline de abnegație desfășurate de­ întregul popor pentru înfăptuirea politicii partidului privind dezvoltarea eco­nomică și socială a patriei noastre socialiste. Analizînd aceste rezul­tate, recenta plenară a Comitetu­lui Central al partidului a dat înaltă apreciere muncii desfășura­­­te în perioada cincinalului 1966- 1970 de clasa noastră muncitoare, de țărănime, intelectualitate, de toți oamenii muncii și le-a adre­sat tuturor calde felicitări pentru succesele obținute. Cincinalul care a trecut a în­semnat totodată pentru țara noas­tră perioada aplicării unor impor­tante măsuri menite să asigure îmbunătățire­a organizării și con­­­ducerii economiei, a întregii vieți sociale. S-au creat condiții pentru apropierea conducerii de activita­tea concretă, pentru rezolvarea mai operativă a problemelor pro­ducției și vieții social-culturale. In cadrul acestor măsuri, staü­ili­­te pe baza hotărîrilor Conferinței Naționale a partidului, se numără și crearea centralelor industriale, care a însemnat un pas­ important pe calea perfecționării conducerii și planificării activității economi­ce. O deosebită importanță a avut crearea consiliilor de administra­ție și a comitetelor de direcție, instituționalizarea adunărilor ge­nerale ale salariaților, care au contribuit la promovarea largă a principiului conducerii colective, la atragerea mai intensă a maselor de oameni ai muncii la organiza­rea și conducerea producției, la a­­dîncirea democratismului, socialist în economie și în întreaga viață socială, îmbunătățirea muncii de planifi­care, dezvoltarea relațiilor contrac­tuale din economie, organizarea mai bună a activității de investi­ții, perfecționarea comerțului ex­terior și a sistemului financiar și de credit, îmbunătățirea cadrului legislativ al activității economice și alte măsuri luate în această perioadă au creat condiții ca cen­tralele industriale să se afirme tot mai mult ca organisme principale în viața economică a țării, în în­făptuirea politicii partidului și sta­tului în acest domeniu hotărîtor pentru progresul întregii noastre societăți. Tovarăși. Doresc să mă refer, in continu­are, la cîteva probleme pe care le consider mai importante. In primul rînd, în legătură cu organizarea și funcționarea centra­lelor și a celorlalte unități cu sta­tut de centrală. Putem spune că activitatea desfășurată de aceste unități în cursul anului 1970 a demonstrat că modul de organizare a producției pe care l-am adoptat corespunde pe deplin stadiului de dezvoltare a economiei noastre so­cialiste. Ținînd seama de cerințele pe care le ridică desfășurarea revo­luției tehnico-științifice contempo­rane, de procesul intens de dez­voltare și diversificare a economi­ei noastre,, a apărut ca o necesi­tate obiectivă concentrarea produc­ției în unități mari în stare să a­­sigure o conducere superioară din toate punctele de vedere a activi­tății economice. Faptele demon­strează că era greu să se asi­gure o bună conducere a produc­ției materiale, perfecționarea pro­ceselor de muncă și, în general, dezvoltarea ale societății forțelor de producție noastre socialiste menținîndu-se un număr mare de unități dispersate; aceasta presu­punea atît risipirea cadrelor — ca­re constituie problema cea mai importantă — cât și dispersarea mijloacelor economice, financiare. De altfel, rezultatele pozitive obți­nute de centralele industriale, con­tribuția pe care ele au adus-o la realizarea planului de dezvoltare a economiei naționale vin să ade­verească pe deplin ceea ce am spus mai înainte. Consider pozitiv faptul că majo­ritatea centralelor s-au constituit pe baza conducerilor unor între­prinderi existente. De altfel, așa cum s-a arătat aici, aceste unități au obținut și cele mai bune rezul­tate. După cum se știe, la adoptarea hotărîrii privind organizarea cen­tralelor industriale s-a pornit de la ideea ca ele să devină unități de producție și nu organisme de co­ordonare. Este vorba deci, de uni­rea, de concentrarea producției în unități mari și nu de crearea unor organisme de îndrumare, lăsîn­­du-se însă ca activitatea de pro­ducție să se desfășoare mai depar­te în vechea formă. Se pare in­să că nu toate centralele — și nici chiar toate ministerele — au înțeles acest lucru. Mai există une­le centrale ce funcționează mai mult ca ■ organisme de coordonare și care, în mare parte, nu fac decit să reediteze, cu mici modifi­cări, activitatea fostelor direcții generale din ministere. Desigur, trebuie să avem în ve­dere diversitatea mare a sectoare­lor economiei noastre, deci formelor organizatorice , dar și a a­­ceastă diversitate nu trebuie să ducă la concluzia că trebuie să a­­doptăm principii deosebite în or­ganizarea acestor unități­ economi­ce. Putem să avem forme organi­zatorice foarte diverse, structuri sau organisme foarte diferite­­ și în această privință sînt de acord să lăsăm libertate desăvîrșită ministe­relor, centralelor și organizațiilor economice cu statut de centrală , dar toate trebuie să se încadreze în spiritul general de care am vorbit, să devină unități economice integrate care răspund de condu­cerea întregii activități de pro­ducție, cu tot ce implică aceasta pentru unitățile respective. De asemenea, diversitatea de organizare, corespunzătoare spe­­cificului fiecărui sector și fiecărei ramuri de activitate, nu trebuie să transforme aceste unități în mini ministere — așa cum s-a întîmplat cu unele centrale. Există centrale industriale care, pe lângă faptul că au o organizare și atribuțiuni asemănătoare cu cele ale fostelor direcții generale,­ și-au creat un aparat numeros, unele depășind cu mult personalul unor ministere e­­conomice. Acest lucru s-a rea­lizat nu pe seama aparatului din ministere, pentru că aceasta tot ar fi fost un lucru pozitiv, ci, în special, pe seama cadrelor tehnice din întreprinderi. Aceasta a dus la slăbirea încadrării întreprinderilor cu personal de execuție și de con­ducere a producției, ceea ce a a­­vut urmări negative în acest do­meniu. N-aș putea să nu menționez, de asemenea, faptul că în organiza­rea unităților economice cu statut de centrală nu s-au aplicat pînă la capăt hotărîrile de partid și de stat privind trimiterea spre pro­ducție a cadrelor din ministere. Fiecare minister a căutat să pro­cedeze în așa­ fel nicit, pînă la ur­mă, toți oamenii, cu mici excepții, să rămână în București. Din toate așa-zisele reduceri de personal care s-au realizat în ce privește aparatul ministerelor, nici 10 la sută nu au mers în unitățile de producție în provincie, deși știm cu toți că astăzi aproape 85 la su­tă din producția țării se realizea­ză acolo, nu în București. Insist asupra acestor aspecte pentru că trebuie să le avem în vedere la definitivarea măsurilor pe care urmează să le luăm în continuare în scopul asigurării cu cadre co­respunzătoare a unităților produc­tive. Pe bună dreptate au arătat aici mai mulți tovarăși că s-a obser­vat o oarecare încetineală in pre­luarea de către centrale a activi­tăților pe care acestea trebuiau să le îndeplinească. Desigur, cauzele pot fi mai multe. Sintem­ la înce­put și, ca atare, a fost nevoie ca lucrurile să mai fie clarificate, dar se pare că a existat și o oa­recare reținere, în primul rînd din partea centralelor. Acestea nu s-au dovedit destul de hotărite în a prelua cît mai operativ atri­­buțiunile ce li s-au încredințat și a trece la realizarea tuturor sar­cinilor ce le reveneau. Această re­ținere este legată, desigur, și de faptul că noua formă de organi­zare implică o creștere serioasă a răspunderilor cadrelor respective; am întîlnit cazuri cînd unii tova­răși aveau părerea că centralele nu trebuie să preia, totuși, prea multe atribuțiuni și sarcini de la ministere. Au existat rețineri și la minis­tere — firește din alte motive. In parte, asemenea rețineri s-au năs­cut dintr-o oarecare în posibilitățile­ noilor neîncredere organisme economice de a soluționa cores­punzător problemele conducerii și organizării producției ; ele au por­nit însă și dintr-o anumită teamă a aparatului central că dacă se vor trece prea multe atribuțiuni la centrale se va vedea că nu se justifică menținerea unui perso­nal atît de numeros la ministere și că va fi­ necesar să se meargă mai ferm pe linia deplasării de sus în jos a cadrelor și a forțelor noastre, a îndreptării lor spre procesul de producție, acolo unde se hotărăște pî­nă la urmă buna calitate a produselor. Cred însă că am ajuns acum în situația de a depăși aceste rețineri. Consfă­tuirea de astăzi ne-a dat posibili­tatea să clarificăm o serie de probleme în această privință și va trebui să trecem cu hotărîre la realizarea, într-un timp cît­ mai scurt și în condiții cît mai­­ bune, a sarcinilor puse de conducerea de partid și de stat în acest do­meniu. Aș dori să mă­ opresc, de ase­menea, pe scurt, asupra unor pro­bleme mai importante care tre­buie să stea în fața unităților e­­conomice cu statut de centrală, înainte de toate, doresc să sub­liniez necesitatea ca aceste între­prinderi cu statut de centrală să asigure o integrare completă eco­­nomico-financiară a unităților ca­re s-au reunit în cadrul lor, să devină in mod real organisme de conducere a activității de­ducție, de bună gospodărire pre­a mijloacelor materiale și­­ financi­are. In acest sens, înseși legea și proiectul de statut pun in centrul preocupărilor această latură a ac­tivității centralelor industriale. Pornind de aici este necesar să acționăm cu mai multă fermitate pentru profilarea și specializarea producției. Aceasta, desigur, este valabil pentru toate unitățile noas­tre economice, ținînd seama de specificul și caracterul fiecărei activități. Doresc însă să mă re­fer îndeosebi la sectorul construc­țiilor de mașini, unde această problemă este de o necesitate i­­mediată. Pentru a realiza impor­tantul program pe care acest sec­tor îl are de îndeplinit în cadrul planului cincinal actual, și pentru a face ca ramura construcțiilor de mașini să realizeze produse de înaltă tehnicitate atît pentru în­zestrarea economiei naționale cu mașini și utilaje cu parametri de nivel mondial, cît și pentru rea­lizarea prevederilor mari de ex­port, este necesar să lichidăm cît mai repede fărîmițarea actuală din acest sector și să asigurăm o bună profilare și specializare producției. Nu mai este admisibil­a ca în fiecare din cele cîteva sute de unități ale industriei construc­țiilor de mașini să se facă de toate. Cît timp vom avea, de e­ REZOLUȚIA CONGRESULUI AL IX-LEA U­N­INHIMII TINERETULUI COMUNIST Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist a analizat activitatea desfășurată de organi­zațiile de tineret Congres și a stabilit de la ultimul obiectivele și sarcinile ce revin Uniunii Tine­retului Comunist in perioada vii­toare. Desfășurîndu-și lucrările în preajma gloriosului jubileu — ani­versarea a 50 de ani de la crea­rea Partidului Comunist Român, conducătorul încercat al poporului în lupta pentru realizarea idealu­rilor de libertate națională și so­cială, pentru înfăptuirea revolu­ției și construcției Congresul al IX-lea socialiste — al Uniunii Tineretului Comunist a constituit un nou prilej de afirmare a ade­ziunii unanime a tinerei generații la politica internă și externă a partidului. I. Aprobînd activitatea desfășu­rată de Comitetul Central în pe­rioada la care se referă Rapor­tul, Congresul apreciază că înde­plinirea măsurilor adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din noiem­­brie-decembrie 1967­­ și Consfătu­irea pe țară a U.T.C. au avut ca rezultat îmbunătățirea generală a activității politico-educative in rîndul tineretului, îmbogățirea și diversificarea formelor și meto­delor de muncă, creșterea iniția­tivei tinerilor, a organizațiilor U.T.C., sporirea eficienței muncii acestora. Investirea Uniunii Tineretului Comunist cu o sferă largă de pr­eocupări, atribuții și răspunderi nemijlocite, în organizarea unor activități cultural-educative, spor­tive, turistice, de pregătire a ti­nerilor pentru apărarea patriei, participarea reprezentanților tine­retului în consiliile de con­ducere ale unităților economice și ale instituțiilor de învățămînt, ale organismelor economice și ale ad­ministrației de stat a dus la îm­bogățirea vieții și activității or­ganizațiilor U.T.C., la influenței și prestigiului creșterea lor în rîndurile tineretului. Experiența ultimilor trei rezultatele obținute confirmă ani, pe deplin justețea orientării date de partid muncii Uniunii Tineretului Comunist, conducerea nemijlocită și îndrumarea permanentă a în­tregii activități de către partidul comunist constituind chezășia suc­ceselor viitoare ale organizației revoluționare a tineretului din România. Congresul constată însă existența unor deficiențe în munca orga­nelor și organizațiilor U.T.C., in generalizarea experienței pozitive, în colaborarea cu ceilalți factori educativi, în conceperea și desfă­șurarea acțiunilor proprii. II. Congresul stabilește ca sar­cină politică fundamentală a acti­vității de viitor a Uniunii Tine­retului Comunist participarea în­tregului tineret, de la orașe sate, la activitatea economică, so­și­cială, politică și culturală a țării, la opera de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate. Dezvoltarea într-un ritm susți­nut a industriei și agriculturii noastre socialiste impun sporirea contribuției tuturor organizațiilor U.T.C. la înfăptuirea planurilor de dezvoltare economică, la acti­vitatea productivă. Totodată, o preocupare mai susținută vor trebui să manifeste organizațiile U.T.C. față de rezolvarea proble­melor de muncă și viață ale ti­nerilor. Modernizarea și perfecțio­narea continuă a industriei nece­sită intensificarea activității orga­nizațiilor U.T.C. pentru dezvolta­rea la tineri a spiritului de răs­pundere față de pregătirea profe­sională, însușirea cunoștințelor teoretice și practice de specia­litate. Se va extinde experiența pozitivă a organizării zilor și olimpiadelor pe concursu­meserii și profesii ale tinerilor din indus­trie, transporturi, construcții, co­merț și cooperație. Organizațiilor U.T.C. din coope­rativele agricole de producție și întreprinderile agricole de stat, din unitățile de mecanizare se re­vin îndatoriri deosebit de impor­tante în mobilizarea tinerilor la realizarea sarcinilor de producție ale unităților agricole, in stimula­rea și dezvoltarea spiritului de muncă în comun, a simțului gospo­dăresc. O atenție mare se va a­corda pregătirii tinerilor pentru meseriile și profesiile noi ale sa­tului. Se impune ca oganizațiile U.T.C. din mediul rural, alături de ceilalți factori, să dea dovadă de solicitudine în asigurarea con­dițiilor necesare manifestării ple­nare a capacității, priceperii și hărniciei tinerilor, pentru găsirea unor forme și modalități specifice de activitate, în mod deosebit cu tinerile fete, contribuind astfel la formarea unor buni și pricepuți gospodari, care îndrăgesc satul și munca pămîntului — cadre de­ nă­dejde ale agriculturii noastre mo­derne. Congresul consideră necesară creșterea eficienței muncii Uni­unii Tineretului Comunist în școli și facultăți, pentru aprofundarea cunoștințelor și dezvoltarea de­prinderilor de studiu de gîndire independentă, individual, pentru asigurarea unei mai strînse legă­turi a procesului de învățămînt cu viața, cu instruirea practică. Se va acorda o atenție mai mare dezvoltării concursurilor pe obiec­te și cercurilor de meserii, cer­curilor practice și atelierelor de producție, societăților tehnico­­științifice, extinderii cercetării aplicative, a atelierelor de proiec­tare și unităților lucrative stu­dențești. Un accent deosebit se va pune pe asigurarea unor condiții optime de desfășurare a practicii în producție în toate formele de învățămînt. Se va urmări pregă­tirea fiecărui elev în vederea asi­milării unei meserii. Congresul apreciază că este ne­cesar ca organizațiile U.T.C. să dezvolte în rîndul tinerilor inte­lectuali din unitățile de producție, institute de cercetări și proiectări interesul și pasiunea pentru cer­cetările fundamentale și aplicative, orientate spre aspectele și nece­sitățile actuale ale producției. Or­ganizațiile U.T.C. vor depune și în continuare eforturi pentru an­trenarea unor mase largi de ti­neri muncitori, țărani, intelec­tuali, elevi și studenți la acțiunile de muncă patriotică destinate înfăptuirii obiectivelor de inves­tiții ale noului plan­ cincinal,­exe­cutării la timp și în bune condi­ții la lucrările agricole, a unor construcții agrozootehnice, sisteme de irigații, de îmbunătățiri fun­ciare și de apărare contra inun­dațiilor, a unor baze sportive și turistice simple, amenajarea unor cluburi și spații pentru activități educative, înfrumusețarea comu­nelor și orașelor patriei. Totodată, Uniunea Tineretului Comunist va extinde experiența pozitivă a or­ganizării unor șantiere naționale și locale ale tineretului. Congresul trasează Comitetului Central sarcina inițierii unei largi mișcări de masă pentru însușirea realizărilor științei și tehnicii ca­re să cuprindă tineri din toate categoriile.­III. — Viața social-politică a R­­­mâniei contemporane, impor­tanța și complexitatea evenimen­telor politice, sarcinile majore la înfăptuirea cărora partidul, po­porul cheamă tînăra impun Uniunii Tineretului generației Comu­nist îmbunătățirea activității edu­cative, perfecționarea continuă a mijloacelor și modalităților de acțiune care contribuie la forma­rea conștiinței socialiste, a idea­lului de viață comunist. Obiectivul principal al activită­ții politico-i­deologice desfășurate de Uniunea Tineretului Comunist și va constitui cunoașterea și a­­profundarea de către tineri a po­liticii marxist-leniniste a Partidu­lui Comunist Român, a probleme­lor fundamentale privind construc­ția socialistă în țara noastră — dezvoltarea economiei naționale, perfecționarea conducerii vieții social-politice, dezvoltarea științei, învățământului și culturii ca fac­tori de bază ai progresului și ci­vilizației — precum și a procese­lor care au loc în lumea contem­porană, a aprecierilor partidului nostru și a principiilor promovate de țara noastră în relațiile inter­naționale. In acest scop se impu­ne o mai largă diversificare și a­­daptare a formelor și metodelor de propagandă la specificul dife­ritelor categorii de tineri. Uniunea Tineretului Comunist consideră drept o datorie de o­­noare a sa educarea tineretului în spiritul patriotismului socialist, al glorioaselor tradiții de muncă și luptă ale poporului nostru, ale mișcării muncitorești, comuniste și de tineret din România, in spi­ritul dragostei și devotamentului nețărmurit față de patrie și par­tid. Cunoașterea de către tineri a eforturilor și realizărilor construc­ției socialiste, a perspectivelor de dezvoltare social-politică și econo­mică, cultivarea sentimentului de demnitate și mîndrie combaterea influențelor națională, ideologiei și apologeticii capitaliste trebuie să constituie o sarcină de bază a tuturor organizațiilor U.T.C. Organizația noastră va dezvolta și în viitor sentimentul frăției dintre tinerii români și cei apar­­ținind naționalităților conlocuitoa­re. O atenție permanentă vor acorda organizațiile UT­C. educă­rii tineretului în spiritul princi­piilor internaționalismului socia­list, al solidarității și prieteniei cu tinerii de pretutindeni în lupta lor pentru libertate, progres social și pace Una din preocupările esențiale ale activității Uniunii Tineretului Comunist o va constitui educarea științifică, materialistă a tineretu­lui, bazată pe o solidă cultură, pe cunoașterea cuceririlor științei și tehnicii contemporane, a valorilor gîndirii și practicii umane. Orga­nizațiile U.T.C. vor consecvență atitudinea promova cu combativă, militantă împotriva prejudecăților și concepțiilor retrograde, misti­ce, în scopul formării și dezvoltă­rii unor puternice convingeri ști­ințifice, m­aterialist-dialectice des­pre natură și societate. Un obiec­tiv principal al muncii politico­­ideologice a Uniunii Tineretului Comunist îl reprezintă cultivarea la toți tinerii a valorilor umanis­mului socialist, promovarea melor și principiilor moralei nor­co­muniste, a responsabilității față de muncă și sarcinile profesiona­le, a angajării social-politice, respectării legilor și legalității so­a­cialiste. Ținînd seama de cerințele și e­­xigențele actuale, de particulari­tățile de vîrstă, preocupări, nivel de cunoștințe și sfera de intere­se ale tinerilor, Congresul apre­ciază că organizațiile U.T.C. tre­buie să-și in­ formele perfecționeze necente­și modalitățile de propagandă și informare politică, să realizeze un dialog cît mai viu cu tinerii, să folosească mai efi­cient în activitatea lor mijloacele de comunicare in m­­sa, literatura social-politică și științifică, alte mijloace prin care pot influ­ența conștiința tinerilor. în­treaga muncă politico-ideolo­­gică în rîndul tinerilor va trebui să dobîndească un caracter sistematic, de continuitate, să ți­nă pasul cu dinamica vieții soci­ale, să fie mai strîns legată de problemele cu care tinerii se con­fruntă în muncă și viață, înlăturîn­­du-se astfel caracterul abstract, didacticist, formal sau schematic al multor acțiuni. Corespunzător actualelor cerin­țe și exigențe pe care le formu­lează activitatea generală de edu­cație, se impune promovarea în m­odul tineretului a preocupărilor multiple pentru cultură și artă. Un ac­ent deosebit se va­­ pune pe lărgirea gamei de acțiuni desti­nate informării elevilor și studen­ților cu cele mai diverse aspecte ale fenomenului cultural-artistic și științific, pe extinderea activi­tății cercurilor, a societăților lite­rare și științifice, a cenaclurilor, ca și a altor modalități proprii cunoașterii și însușirii culturii, pe îmbunătățirea conținutului revis­telor școlare și universitare. Organizațiile U.T.C. vor partici­pa la conducerea întregii activi­tăți a caselor de cultură, cămi­nelor culturale și a celorlalte așe­zăminte culturale, vor înființa în cadrul acestora cluburi ale tine­retului, cu program adecvat, pre­cum și alte forme de activitate culturală pentru tineret. Ele vor răspunde direct de activitatea distractivă și de recreere a tine­retului, inițiind in acest scop ma­nifestări și acțiuni de masă cît mai atractive. Publicațiile pentru tineret vor trebui, în perioada care urmează, să-și adîncească și (Continuare in pag. a IlI-a) CONSFĂTUIREA PE TARA A LUCRATORILOR DIN ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE SILE In capitală au început miercuri dimineața lucrările primei Consfă­tuirii pe țară a lucrătorilor din în­treprinderile agricole de stat. Consfătuirea se înscrie pe linia promovată de conducerea partidu­lui și statului de a organiza perio­dic consultarea largă a lucrători­lor și specialiștilor din diferite sectoare ale economiei naținale, în legătură cu activitatea desfășu­rată și căile prin care pot fi puse în valoare, cît mai chibzuit și de­plin, rezervele de creștere a pro­ducției și a eficienței economice. La lucrările Consfătuirii parti­cipă aproape 2 600 de delegați — muncitori, tehnicieni, ingineri a­gronomi și zootehniști, medici ve­terinari și economiști din între­prinderile agricole de stat — pre­cum și numeroși invitați , activiști de partid, reprezentanți ai minis­terelor și instituțiilor centrale, oa­meni de știință din institutele de cercetări și din învățămîntul su­perior agricol. Prima zi a lucrărilor Consfătuirii a fost consacrată dezbaterii pe seo­li de specialitate : culturi de cîmp ; legume și cartofi ; pomi­cultură ; viticultură; vaci pen­tru lapte ; taurine pentru carne, ovine ; porcine ; păsări și ani­male mici.­­ De asemenea, s-au purtat discuții pe marginea celor mai moderne tehnologii și forme de organizare a producției și a muncii care pot contribui la sporirea continuă substanțială a aportului întreprin­și­derilor agricole de stat, la dezvol­tarea economiei noastre naționale. In cursul zilei de joi, lucrările Consfătuirii se vor desfășura în plen, urmind a fi prezentate con­cluziile dezbaterilor din secțiile de specialitate și a se stabili măsuri pentru perfecționarea activității viitoare, în spiritul directivelor a­­doptate de partid în vederea ridi­cării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. (Agerpres)

Next