Unirea, iulie 1973 (Anul 6, nr. 1664-1689)
1973-07-04 / nr. 1666
PAGINA A II-A UNIREA PINA CUNOSCUZELE SI JUSTIFICĂRILE DIN LOCUL IT BRIGĂZILOR ARTISTICE DE AGITATE ? In luna noiembrie a anului trecut brigada artistică de agitație a Casei municipale de cultură și-a anunțat evoluția cu un program întitulat „Omul“, după un text de Ion Cristescu de la Teatrul de păpuși din Alba Iulia. Membrii brigăzii, printre care ii putem remarca pe Vasile Catargiu și Toni Cornea (Porțelanul), Mariana Botez (P.T.T.R.), Ana Florea (I.J.C.M.) vechi și consecvenți activiști ai Casei de cultură, au răspuns solicitărilor acesteia de a participa la realizarea unui program de acest gen. Au evidențiat cu acel prilej hărnicia unor muncitori din întreprinderile și instituțiile municipiului, printre care:dalena Oargă (Ardeleana), MagCornelia Coman (Porțelanul), Ion Vasile (Refractara), Todor Bunea (Utilaj greu) și alții, să-și înscrie numele cu vrednici litere mari în cartea muncii eroice de zi cu zi. Nu i-au uitat însă nici pe cei care, contrar celor mai sus citați, s-au abătut, într-un fel sau altul, de la normele eticii și echității socialiste. Din păcate, eficiența acestei părți a programului scade vertiginos datorită prea marii sale generalități, a neclarității modului în care sunt prezentate faptele. Uinele pasaje nu își justifică de loc prezența în contextul programului : „Suntem la răscruce de drumuri. Asta pe loc înseamnă : Neființa, înapoiere, Dezonoare, Dar a merge Înainte ca toate forțele noastre mușchiulare și intelectuale, înseamnă: Civilizație, Bunăstare, Onoare“. Despre ce răscruce să fie vorba? In tot programul nu se pomenește nimic despre așa ceva. O mai mare grijă, chiar și în redactarea textului, este absolut necesară, pentru că astfel de lozini, incluse oarecum forțat în context, scad din eficacitatea pe care orice brigadă de agitație trebuie să o aibă. Cu toate aceste lipsuri, programul prezentat în noiembrie ar fi putut sa constituie un început. Din păcate, deși au trecut de atunci peste șapte luni, nici o activitate nu mai atestă existența acestei brigăzi artistice de agitație. Tovarășul Virgil Cărpinișan, metodist al Casei municipale de cultură, care răspunde de această formație artistică ,a căutat să ne ofere o serie de scuze, neîntemeiate însă. Una dintre ele a fost aceea că, singur nu poate strînge faptele necesare întocmirii unui nou program. Lăsînd la o parte faptul că, în șapte luni, chiar și singur ar fi putut face acest lucru, trebuie să remarcăm că nu era necesar să recurgă la așa ceva deoarece în fiecare întreprindere și instituție ar fi găsit ajutor atît la comitetele de partid cît și la organizațiile de masă. Nu de mult, de exemplu, Comitetul municipal U.T.C. a organizat raid anchetă prin Alba Iulia un cu ocazia căruia s-au constatat numeroase aspecte, negative și pozitive, legate de viața și activitatea tineretului din muncipiul nostru. — Chiar dacă nu ați participat la acest raid, de ce nu v-ați interesat ulterior care sunt constatările pe care brigada ieșită pe teren le-a făcut ? — Vă spuneam că singur nu pot face totul, a motivat interlocutorul nostru. Tovarășul Victor Drașoveanu, prim-secretar al Comitetului municipal U.T.C. nu mi-a spus nimic, așa că, nu aveam de unde să știu. Cu alte cuvinte, tovarășul Virgil Cărpinișan consideră că trebuie să primească totul de-a gata, fără să facă singur nimic. Este o optică ce, desigur, a generat această situație în care actualmente, brigada artistică de agitație a Casei de cultură din Alba Iulia se găsește. ‘Redactarea textelor nu credem că ar ridica vreo problemă, așa cum susținea tovarășul Cărpinișan. In cadrul Casei Virgil de cultură există un cenaclu literar. De ce nu sunt îndrumați membrii acestuia și înspre acest domeniu al creației literare ? Desigur că situația se datorează inexistenței unei preocupări față de această latură a activității cultural-educative, lipsei de răspundere a cadrelor salariate ale Casei de cultură care au sarcina de a se ocupa de buna ei desfășurare, nu unor astfel de pseudogreutăți pe care aceștia le invocă. Un exemplu pentru colectivul Casei municipale de cultură îl poate constitui activitatea răminelor culturale ce-i sunt afiliate, de la Bărăbanț, Oarda de Sus și Micești. Tovarășele Maria Cîmpean (Oarda), Maria Oltean (Micești) și Maria Anghelescu (Bărăbanț) deși se ocupă voluntar de activitatea brigăzilor artistice de agitație din localitățile lor, o fac cu dragoste și dăruire, rezultatele obținute pînă în prezent răsplătindu-le din plin munca depusă. Ne întrebăm, atunci, de ce la Casa de cultură din Alba Iulia unde există oameni plătiți special pentru a se ocupa de această problemă lucrurile stau cum stau. Nu este deci de mirare că, la ora actuală brigada artistică de agitație ce ar să funcționeze la această trebui casă de cultură s-a „dizolvat". Desigur, că membrii ei, care din pasiune și interes pentru viața cultural-educativă municipiului își dedicau o parte a din timpul lor liber acestei activități, au renunțat s-o mai facă văzînd că nu obțin nici un rezultat. Dovadă, faptul că fiecare dintre ei își continuă activitatea în cadrul formațiilor existente în întreprinderile din care fac parte. O măsură care s-a luat pentru impulsionarea acestei activități a fost aceea de a face brigada artistică de agitație în subordinea tovarășului Dăncilă, de asemenea, Gheorghe metodist al Casei municipale Se va schimba oare de cultuă. situația ? Vom reveni. Dorina PRINA LA CASA DE CULTURA DIN ALBA IULIA OAMENI ȘI CONȘTIINȚE IN ACȚIUNE tEimice din pagă team tainele doar din auzite. Eram în stare să stau mult timp în fața vitrinelor și să admir cochetele produse din porțelan. Cea mai mare dorință a mea a fost aceea de a ajunge să creez astfel de obiecte, sinonime cu arta. Mi-am văzut visul înfăptuit atunci cînd am terminat școala profesională din Cluj, în specialitatea modelaj. Am lucrat la Fabrica de porțelan „Iris“ din Cluj, apoi la o cooperativă de modelaj din Argeș. De la începutul intrării în producție a Fabricii de porțelan din municipiul nostru, am fost angajată aici. Lucrez în această specialitate de 18 ani, iar satisfacții de natură profesională am avut multe. Cele ce ne-au fost relatate cu modestie de către brigadiera Ileana Urdă, ne-au fost confirmate și completate chiar de către tovarășa Veronica Sandu, secretara comitetului de partid a unității. „Comunista Ileana Urdă a pregătit circa 400 cadre pentru meseria de modelor-turnător forme. Mulți dintre aceștia continuă să muncească în unitatea noastră, iar alții în unități similare din întreaga țară. Acum, sub îndrumarea atentă și competentă a sa, sunt pregătiți 22 elevi în specialitatea de modelar, care nu peste multă vreme vor lucra la obiectiv de același profil noul de la Curtea de Argeș. Tovarășa Urdă are o contribuție însemnată și în perfecționarea pregătirii profesionale a cadrelor calificate, prin de reciclare inițiate în cursurile fabrica noastră. Mulți colegi de muncă ai comunistei Ileana Urdă, ne-au vorbit și despre preocuparea ei neobosită pentru educarea patriotică a tineretului, pentru dezvoltarea dragostei față de munca creatoare de bunuri materiale și spirituale. Efectele acestei constante preocupări față de cei cărora le coordonează activitatea, n-au întîrziat să se arate. Anul trecut, bunăoară, secția modelaj s-a clasat pe primul loc în întrecerea socialistă, iar în acest an își păstrează acest loc de cinste în ierarhia fruntașilor. Numai pe luna mai, spre exemplu, planul a fost devansat cu cinci zile iar pe iunie depășirea planului este de peste 5 la sută datorită folosirii din plin a timpului afectat muncii, a hărniciei și pasiunii cu care lucrează tînărul colectiv de la modelaj Rondurile de față au surprins doar cîteva dintre trăsăturile ce definesc astăzi portretul a mii de femei antrenate plenar în edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate — obiectivul major stabilit de Congresul al X-lea al partidului. I SIMPOZION In cadrul consfătuirii organizate de Uniunea Sindicatelor din învățământ, știință și cultură, la care iau parte președinți ai sindicatelor județene din învățămînt, directori ai Casei Corpului Didactic, cadre didactice fruntașe din județ și din țară, în municipiul Alba Iulia a avut loc marți, 3 iulie a.c., un simpozion pe tema : „Anul revoluționar 1848 în Transilvania”. In deschiderea simpozionului, tovarășul Ștefan Dumitrescu, lector al Comitetului județean de partid a prezentat celor de față o informare privind realizările și perspectiva dezvoltării social-economice a județului Alba. In continuare, au prezentat comunicări tovarășii , lector univ. Ion Șendrulescu, de la Universitatea din București, despre „Evenimentele de la 1848, pe teritoriul Transilvaniei“ și Nichita Adăniloaie, cercetător principal la Institutul de istorie „Nicolae Iorga" din București — „Ideea de unitate revoluționară în programul de la 1848". POPAS ÎN ȚARA „OAMENILOR ALBAȘTRI« Numai la auzul cuvîntului „Sahara“, imaginația trece la cucerirea unor vaste întinderi de nisip și erguri. Cel ce vizitează însă pentru prima dată Hoggarui rămîne fără îndoiala extaziat de splendoarea fascinantă farmecul și a unor neasemuite peisaje. Situat la peste 2 500 km sud de Alger, pierdut in imensitatea marelui pustiu, Hoggarui se întindintr-o zonă muntoasa, care, din cauza lipsei oricărei vegetații, conferă ținutului un aspect ce nu poate fi comparat decit cu cel selenar. Hoggarui, sau pe numele lui adevărat „Ahaggar“, se întinde p o suprafață de peste 550 000 km, locuită de aproape 200 000 de suflete. Multă vreme, insulă a unei alte lumi, necunoscut de cea mai mare parte a omenirii, Hoggarul nu exista decît pentru antropologi, etnografi, sociologi, și, în ultimii ani, și pentru geologi, care au efectuat și continuă să efectuezi, aici prospecțiuni de tot felul. Ținutul este locuit de un popor ce și-a legat viața de deșert și și-a asociat, secole la rînd, existența de cea a cămilei. întreaga sa istorie este învăluită în legendă. Supraviețuitori ai continentului pierdut, Atlantida, ori, poate descendenți ai cruciaților (singura justificare a acestei ipoteze ar fi spada lor cu miner în formă de cruce) tuaregii, locuitori ai atit de impresionantei părți a marelui pustiu saharian, au rezultat, după toate probabilitățile, din încrucișarea unei populații ce trăia pe atunci în Hoggar cu berberii din Africa de nord. Oricine călătorește în Hoggar nu a scăpa de regula generală, care importă o scurtă ședere la Tananrasset — capitala regiunii —etapă obligatorie spre Africa Neaa, dotată cu un aeroport a cărui importanță sporește an de an. Bază de plecare spre alte orizonturi, Tamanrasset merită din partea călătorului solitar, însetatele nemărginite spații, un popas de cîteva zile. Oaspetelui orașului i se oferă un peisaj surprinzător, în față, negru și albastru, masivul muntos și vulcanic din centrul Hoggarului — Akator. Din craterele lui stinse, țîșnesc, parcă, pitoni stîncoși, ascuțiți, ori creste crenelate și dantele aidoma castelelor medievale. Din camera hotelului orașului situat la 500 m altitudine ai impresia că munții Hoggarului străjuiesc, parcă, întregul ținut pentru a nu permite vreunui nepoftit să pună piciorul pe acest teritoriu. Lecturile multiple, gîndurile bizare, oboseala de peste zi și, de ce să nu o spun, febra stîrnită de emoțiile celor văzute, spațiul imens, liniștit fac ca prima noapte petrecută la Tamanrasset să fie încărcată de vise agitate. Nopțile sunt calde la Tamanrasset. Orele sunt nefiresc de... lungi. Există totul pentru a da călătorului frîu liber imaginației, îndemnîndu-i să contemple mult și umil, una din cele mai fermecătoare nopți, un colț dintre cele mai pline de farmec din lume, căutînd să ghicească, printre noile constelații, celebra „Cruce a Sudului“, vizibilă numai după ce ai trecut de tropicul cancerului... In general, Tamanrasset este un oraș agreabil, unde predomină culoarea roșie a zidurilor de argilă („Tub“, din care sunt construite casele) combinată cu verdele arborilor ce umbresc străzile. In apropierea hotelului, clădirea•abprefecturii cu grădini de vis, o multitudine de pomi fructiferi surprinde, oarecum, pe cei ce nu cunosc încă oazele sahariene, •onfirmînd afirmația auzită de nenumărate ori: „In Sahara poate crește, cu condiția să totul fie apă...“. Tamanrasset, populația, grădinile, prăvălioarele și meșteșugarii ocupă (și e regretabil), un loc subsidiar în preocupările noastre. Curiozitatea care ne animă, aventura pe care vrem s-o trăim se circumscriu în jurul ..oamenilor albaștri“, a turmelor de cămile, a corturilor imense, a muntelui. Iată tot atîtea pricini, pentru care noi, oamenii secolului XX, credem că putem ghici ori gusta din aventura visurilor, noastre de copii. (Va urma). !si!! II! I MIERCURI, 4 IULIE 1973 • In piața eroilor din Alba Iulia s-a deschis o nouă unitate comercială. Este vorba despre un magazin de jucării pentru copii, cu autoservire. Magazinul este bine aprovzionat cu felurite articole mult solicitate de frageda generație. • PLOILE INTENSE ȘI DESCĂRCĂRILE ELECTRICE DIN ULTIMELE ZILE au determinat producerea unor avarii la rețelele electrice. Numeroase avarii s-au produs în noaptea de 28 spre 24 iunie în zona municipiului Alba Iulia. Dinainte de ivirea zorilor zilei de duminică 24 iunie, pînă noaptea tîrziu, electricienii centrului de distribuție a energiei electrice Alba Iulia au muncit neîntrerupt pentru înlăturarea avariilor. Electricienii Gheorghe Ioja, Avram Vlad, Gavrilă Cojocaru, Emil Gurzău, Dorin Zamă și Barbu, conduși pe teren Gelu demaistrul Virgil Leon și dirijați de la secție de 1 Mircea Adam, șeful centrului de distribuție a energiei electrice, și inginerul Ioan Besoiu, ambii asigurând buna desfășurare a manevrelor, au reușit să pună în funcțiune rețelele electrice. Aceasta este o nouă dovadă a modului în care colectivul secției de distribuție a energiei electrice răspunde cu promptitudine, la orice oră din zi și noapte, la solicitări. (Corespondent: Vasile NEGRU). • ieri, in satul oej DEA, comuna Galda de Jos, a avut loc recepția unui nou obiectiv comercial : magazinul universal cu bufet. In următoarele zile se va face aprovizionarea cu mărfurile necesare, astfel ca, începînd cu ziua de 7 iulie, cînd va avea loc inaugurarea noului magazin, cetățenii satului să poată beneficia de o mai bună aprovizionare. (Rozalia BRAUN, studentă). • SECȚIA DE COVOARE din Ocna Mureș, a Cooperativei de consum din Aiud își extinde activitatea. Ea a fost dotată cu noi gherghefuri duble, a crescut numărul angajaților de circa cinci ori, ceea ce va permite o mărire substanțială a producției. Tot in cadrul Cooperativei de consum din Aiud va lua ființă, în localitatea Hopîrta, o secție de covoare, umuii, curiuși pe teren acum, comuna uaiaa c » ACOLO, UN ADINC, RODEȘTE VREDNICIA (Urmare din pag. 1) note, despre noile sarcini ce-și așteaptă neîntîrziat îndeplinirea. Șeful de brigadă Gherasim Joldiș, de la stocul Meteșan, originar din Sohodol și de zece ani aflat aici la Haneș, ne vorbește cu căldură despre ortacii săi. Sînt amintiți șefii de echipă Traian Horga, muncitor care, deși aflat în pragul pensionării, mereu se dovedește inimos: Toader Mihăeș, Vasile Barcan, mecanizatorul Teodor Dup, ajutorul miner Ioan Bírta și alții. Lună de lună, după cîte am aflat, șeful de brigadă Gherasim Joldiș își îndeplinește planul de producție în proporție de 110-120 la sută și tot el, împreună cu ortacii săi, lucrînd cu două echipe pe schimb, deci șase echipe în cele schimburi, a reușit să devanseze cu o lună trei de zile terminarea lucrărilor de pregătire a subetajului de la orizontul — 14 m, de la stocul Meteșan. Oamenii, aici la Haneș, muncesc cu conștiinciozitate. Sînt unii care au izbutit să se impună în întrecerea socialistă, asigurîndu-și prețuirea tuturor, dovedind, o dată în plus, că atunci cînd meseria, se face cu conștiinciozitate, cînd spiritul de disciplină domnește în acțiune, rezultatele bune nu întîrzie să se arate. Ioan Tanislav, secretarul organizației de bază de la sectorul minier Haneș ne vorbea cu multă convingere și însuflețire despre rezultatele obținute de un număr mare de comuniști, amintindu-l în primul rînd, pe Ilie Mureșan. L-am cunoscut pe acest miner, am stat de vorbă cu el și am fost bucuros să aflu că acest om a ajuns să fie prețuit de întregul colectiv de la puțul Haneș. Adîncirea puțului de la orizontul 240 la orizontul 280 m — lucrare extrem de dificilă efectuată cu șase zile mai devreme față de termenul planificat, amenajarea și betonarea bazinului de apă pentru perforat de la orizontul 240 (lucrare ce ar fi necesitat cel puțin o lună de zile, dar a fost terminată în numai 13 zile), sunt doar două din „isprăvile" cu care acest om al muntelui, tăcut și blind, dar serios și statornic, s-a făcut cunoscut în mijlocul colectivului unde își desfășoară activitatea. Ceea ce m-a surprins în cazul acestui miner a fost mîndria și bucuria cu care vorbea despre ortacii săi, Ioan Iosif, Remus Copălău, Victor Țîr, Adrian Praja ș.a. amintind că, atunci cînd lucrezi cu oamenii, trebuie să faci în așa fel ca ei să nu-și piardă pofta de lucru, trebuie să dovedești înțelegere, conștiinciozitate și, mai ales, lucrul cel mai important, să fii tu însuți un exemplu de urmat, un muncitor, un comunist în adevăratul înțeles al cuvîntului. UNDE A LIPSIT PREOCUPAREA, NU SÎNT LEGUME. UNDE SE GĂSESC LEGUME, NU ESTE PREOCUPARE (Urmate din pag. 1) ■fața locului am constatat că nu s-au preluat decît cantitățile de varză și morcovi de care C.L.F. avea nevoie. Iată, deci, că din prima zi graficul nu e respectat. Ce se va întîmpla vineri sau sîmbătă? In această privință inginerul șef al C.A.P. Mihalț se arăta foarte mulțumit, față de noul său partener de contract C.L.F. Cîmpeni, care, față de C.L.F. Alba, ține o permanentă legătură cu terenul și, deși transportă marfa la o distanță considerabilă, este întotdeauna punctual la datele și chiar orele stabilite pentru livrare. Și, fiindcă tot vorbim de planificare, am căutat să aflăm de ce încă nu se livrează, de la cooperative, fasolea verde. La C.A.P. Teiuș am aflat că fasolea a fost însămînțată cu întârziere tocmai din rugămintea beneficiarului care intenționa să eșaloneze însămînțatul la diferite unități, astfel nicit să poată oferi pieței fasole verde într-o perioadă cît mai îndelungată. Cum s-a făcut , această planificare e greu de aflat. Cert este că pînă la această oră, fasole verde nu s-a livrat de nici una dintre unitățile producătoare. Iată, deci, că chiar și o măsură justificată din punct de vedere tehnic și economic, dacă nu este finalizată, urmărită, poate aduce prejudicii. Vremea valorificării legumelor de abia începe. Este, deci, necesar ca atît producătorii, cît și beneficiarii să ia cele mai urgente măsuri pentru soluționarea neajunsurilor semnalate, să se prevină orice alte... deficiențe. Pentru aceasta este însă nevoie de mai multă răspundere, promptitudine, operativitate. In locul legumelor, invadate de buruieni, cooperatorii nu pot livra pieței justificări, după cum, tot ei, nu sunt dispuși să primească „scuzele" C.L.F. pentru marfa nepreluată la timp și depreciată. , CALEIDOSCOP • CINEMA • T.V. • TEATRU • PLASTICA • MUZICA • NOUTATI TEHNICO-STIINTIFICE • REBUS • CARTE • LOTO • PRONO CARTE ♦ Yasunari Kawabata, unul dintre cei mai autentici romancieri japonezi, fidel unui spirit ce străbate istoria milenară a romanelor japoneze a obținut, pentru întreaga sa activitate Premiul Nobel. Opera sa valorifică o serie de motive specific japoneze, într-un stil de o simplitate densă, clasică, punînd în lumină cu măiestrie inegalabilă valorile arotistice ale limbii japoneze. Recent, a apărut în Editura Minerva, în colecția B.P.T., două dintre cele mai însemnate scrieri ale sale: Stol de păsări albe și Vuietul muntelui, grupate într-un singur volum. Traducerea este semnată de Pericle Martinescu, iar prefața și tabelul cronologic de Stanca Cionca. Ilustrația copertei reprezintă un detaliu dintr-o gravură din secolul al XIX-lea, realizată după celebrul paravan Hikone, din secolul al XVII-lea. Ultimul număr al revistei Secolul XX este dedicat în mare parte fantasticului literar. Intr-o secțiune ce poartă titlul , „Intre teorie și expresie", apar două texte de Roger Caillois, alături de trei eseuri autohtone semnate de Virgil Tănase. O altă secțiune este rezervată unuia dintre maeștrii fantasticului modern, Howard Phillips Lovecraft, din care se dă și traducerea nuvelei „Culoarea căzută din cer", iar o ultimă secțiune antologhează sub genericul „Nuvele ale fantasticului", trei nuvele fantastice de viziuni și dimensiuni diferite, traduse din André Pieyre de Mandiargues, Ray Brandbury și Daphne de Maurier. CINEMA ALBA IULIA: Ciprian Porumbescu („Columna"), Goya seriile I-II („23 August") ; SEBEȘ : Capcană pentru general („Progresul"), Toamna Cheyenilor („Sebeșul") ; CUGIR: Anul carbonarilor („Muncitoresc”)| In umbra violenței („7 Noiembrie”); AIUD : Drumul spre vest ; BLAJ : Misiunea sublocotenentului Sipos ; OCNA MUREȘ: Vînt de libertate ; ZLATNA : Seceră vîntul sălbatec ; TEIUȘ: Zestrea CÂMPENI : Tin Tin și templul Soarelui ; ABRUD: Săgeata căpitanului Ion ; ROȘIA MONTANA: Pe gheața subțire. DISC + In ciclul „Istoria muzicii în exemple“, casa de discuri Electrecord a înregistrat al optulea disc, dedicat clasicismului vienez, respectiv, primului său mare reprezentant, Joseph Haydn. Din vasta sa creație, discul cuprinde : Alegra din sonata pentru pian Mi bemol major op. 82 nr. 52. Divertisment pentru bariton și clavecin. Menuet din quartetul de coarde în re minor op. 76. Adagio cantante din divertismentul pentru orchestră de cameră în Mi bemol major Alegro molto din concertul pentru violoncel și orchestră în Do major. Presto din simfonia nr. 45 in fa diez minor „Despărțirea". Alegro spiritoso din simfonia 104 în Re major „Londoneza". Aria lui Simon din oratoriul Anotimpurile „Primăvara“, „Un cor din oratoriul Anotimpurile „Toamna". Imprimările sunt realizate de Sviatoslav Richter, la pian, Jonas Lebner, bariton, quartetul monicii din Cluj, Orchestra Filarde cameră fără dirijor a Filarmonicii Naționale din Varșovia, Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu", dirijor Benné Defosset, violoncelistul Radu Aldulescu, Orchestra de cameră fără dirijor a Radioteleviziunii Române, Orchestra simfonică radio-Leipzig, dirijată de Herbert Negel și Corul radio Leipzig, dirijat de Horst Neumann. TELEVIZIUNE 9.00 Curs de limbă engleză. Recapitulare (1). 9.30 De la Alfa la £ mega. 10.00 Telex. 10.05 Prim-plan. , Nicolae Blîndu Erou al Muncii Socialiste. 10.30 Puncte, puncte... luminoase. 10.45 Film serial: ,,Orașul Negru“, (episodul V — ,,Trădătorul“) 11.35 La un semn — muzică ușorușoară. 11.45 La ordinea zilei. Azi, județul Gorj. 12.00 Revista literar-artistică TV. 12.40 Pe un picior de plai — „Urcatul oilor la munte“. 13.00 Telejurnal. 15.00 Tenis de cîmp. Prima semifinală a probei de simplu femei din cadrul turneului de la Wimbledon. 17.30 Curs de limbă germană. Secția a 60-a. 18.00 Tragerea Pronoexpres. 18.10 Concurs cu public. ..Anul revoluționar 1848“. 18.40 Atenție la... neatenție ! 19.00 Timp și anotimp în agricultură. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnal — Cincinalul înainte de termen. 1973 — an hotărîtor. 20.00 Cîntecul săptămînii: student și brigadier“ de ,,Sînt Temistocle Popa. 20.05 Teleobiectiv. 20.25 Telecinemateca — Ciclul Zbigniew Cybulski“. „Cu toată viteza, înainte!“ 21.50 Washington — file de istorie (reportaj). 22.05 — 24 de ore — România în lume. 22.40 Tenis de cîmp. A doua semifinală a partidei femei din cadrul de simplu turneului de la Wimbledon. VREMEA Vreme călduroasă, ușor instabilă, cu cerul acoperit. Izolat se vor temporar semnala averse de ploaie însoțite de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din direcția nord-vest. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 24 și 27 grade, iar minimele între 12 și 15 grade. MICA PUBLICITATE La Consiliul Popular Ciuruleasa se găsește o iapă sură, pierdută. Păgubașul să se prezinte la Consiliu. sț5I\ * N ’S 5IIMN-sb Is Curiozitați GIȘTE PE POST DE PAZNICI Nici electronica cea mai rafinată sau camerele de luat vederi cît se poate de ingenios plasate n-au reușit să oprească pînă în prezent hoțiile, susțin proprietarii societăților de asigurare. Ar trebui să se născocească ceva nou și nemaipomenit și-au zis șefii firmei americane „Truck Equipent Incorporated". Ei au început să cerceteze și să scotocească prin arhivă și... au găsit, încă din antichitate, vechii egipteni și romanii au folosit gîștele pe post de paznici. Și care n-au fost gîștele de pe Capitoliu acelea care au trezit întreaga Romă, ferind-o astfel de o invazie sigură?... In consecință, și-a achiziționat și „Truck Equipment Incorporated" un număr de gîște de serviciu, le-a școlarizat și le-a înzestrat cu nume ca George, Rosie, Eddie, Sandy și Slim, obținînd astfel rezultate mai mult decît satisfăcătoare de la colaboratorii lor, care păzesc sediul firmei cu succes. Proprietarii sunt încîntați : de un an nici unui hoț cu renume nu i-a mai reușit vreo spargere! PARC „DE VINZARE" tn centrul cunoscutului parc Ueno din Tokio a apărut recent un anunț : „Terenul este de vînzare”. Anunțul a intrigat pe multi locuitori ai capitalei, deoarece acest loc de agrement este considerat drept unul din bunurile culturii naționale japoneze. Pe teritoriul parcului Ueno se află galerie de tablouri, una din cele mai mari săli de concert ale capitalei, o o bibliotecă, o grădină zoologică. Motivul scoaterii la vînzare a parcelelor din acest parc care aparține persoanelor particulare este frecventa practică a speculei cu terenuri. Prețurile pentru terenuri în Japonia au sporit doar anul trecut cu 35 la sută. In cazul parcului Ueno, se pare că singura rezolvare ar fi achiziționarea parcelelor de vînzare de către municipalitatea orașului. MAI BINE MAI TIRZIU... Tribunalul statului Washington a revizuit hotărîrea judecătorească pronunțată în 1929 și a hotărît să sporească de 5 ori suma pensiei acordate de Frank Anderson fostei sale soții, Elisabeth. Deși în acest interval dolarul s-a devalorizat și prețurile au mai crescut, tribunalul i-a făcut, totuși, o frumoasă surpriză Elisabethei chiar în ajunul aniversării celor... 98 ani. Fostul său soț este cu nouă ani mai tînăr. SOMN ÎN TREI Un somn greu de două ore a pus stăpînire pe un veterinar, un firan și... un porc din Chandailles (Franța), care au fost găsiți dormind împreună în aceeași cameră. Veterinarul, chemat să trateze piciorul rănit al porcului, a adus o sticlă cu cloroform, pe care animalul a răsturnat-o. Cu toții au adormit pe loc... UN PASAGER CURIOS Un pasager aflat la bordul unui avion al companiei „Air France" refuzat să coboare din avion pe aeroportul din Bruxelles, întrucît doreau să meargă pe planeta Marte. „Am cumpărat la Paris un bilet pentru Planeta Roșie”, a declarat ei însoțitoarei de bord care l-a invitat politicos să coboare. „Nu voi părăsi avionul decît cînd voi ajunge la destinație", a menționat pasagerul. însoțitoarea de bord a trebuit să-i explice călătorului „interplanetar” că trebuie să schimbe avionul. După multe tîrguieli, acesta a acceptat să coboare. La scara avionului îl aștepta însă o ambulanță care l-a condus de urgență la primul spital de... psihiatrie. V.J