Unirea, noiembrie 1973 (Anul 6, nr. 1768-1793)
1973-11-08 / nr. 1774
I ANUL VI, NR. 1774I JOI, 8 NOIEMBRIE 1973I 4 PAGINI, 30 BANII REDUCEREA CHELTUIELILOR MATERIALE sarcină permanentă din industrie și destrucții Alăturîndu-se efortului general al întregului nostru popor, de a îndeplini cincinalul înainte de termen, oamenii muncii din industria județului Alba, sub conducerea și îndrumarea permanentă a organelor și organizațiilor de partid, acționează cu consecventă în direcția realizării exemplare a prevederilor de plan și angajamentelor luate în întrecere, a sarcinilor trasate de conducerea partidului privind gospodărirea cât mai chibzuită și valorificarea la un nivel superior a resurselor materiale, a întregului potențial tehnic și uman existent în unitățile economice, pentru creșterea eficienței întregii activități. In acest sens, pe baza studierii temeinice a posibilităților și rezervelor existente în fiecare unitate economică, biroul Comitetului județean de partid a elaborat programe de măsuri concrete care au vizat mobilizarea comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii la acțiunea de valorificare a resurselor, prin reducerea consumurilor specifice, folosirea rațională a capacităților și suprafețelor de producție, îmbunătățirea parametrilor constructivi și funcționali ai produselor, utilizarea cu maximum de randament a mașinilor și utilajelor. Aceste probleme de majoră importantă au constituit obiectul unor ample dezbateri și analize critice în organizațiile de partid, în adunările generale ale oamenilor muncii, cu prilejul cărora s-a hotărit înlăturarea deficiențelor existente, diminuarea și reducerea integrală a rebuturilor, combaterea sub orice formă a risipei, punîndu-se accentul pe valorificarea judicioasă a materiilor prime și materialelor, a combustibilului și energiei, asimilarea și introducerea în fabricație a unor produse noi, cu caracteristici tehnico-economice superioare, reproiectarea unor produse și perfecționarea tehnologiilor de fabricație, în scopul reducerii, în final, a cheltuielilor materiale de producție. Stimularea gîndirii vii, a spiritului novator al oamenilor muncii din unitățile economice ale județului a declanșat apariția unor valoroase inițiative menite să asigure valorificarea la un nivel superior a rezervelor existente. Se cuvin a fi menționate îndeosebi inițiativele „Să realizăm mai multe produse finite din aceeași cantitate de materie primă“, aplicată cu bune rezultate în opt întreprinderi din județ: „Să lucrăm o zi pe lună cu lemn de mină economisit", a colectivelor de mineri de la Exploatarea minieră din Zlatna, Roșia Montană și Baia de Arieș, inițiativa colectivului de la întreprinderea de încălțăminte „Ardeleana" Alba Iulia, „de a realiza cea mai mare parte din depășirea de plan cu materii prime și materiale economisite", precum și inițiativa „Să lucrăm o zi pe lună cu materiale economisite" a constructorilor sistemului hidroenergetic de pe rîul Sebeș. In acțiunea de reducere a cheltuielilor materiale, numeroase unități economice s-au folosit cu competentă de noile organisme obștești, consiliile de control muncitoresc și comisiile pe domenii, create in scopul de a controla modul în care se aplică hotărîrile de partid și de stat în domeniul economic și social, de a sprijini organele de conducere colectivă în realizarea exemplară a sarcinilor de plan, in elaborarea și aplicarea măsurilor destinate îmbunătățirii calității producției, încadrării în consumurile specifice, perfecționării tehnologiilor de fabricație, creșterii eficienței economice. Astfel merită a fi evidențiată activitatea mășurată de către consiliile despre control muncitoresc și comisiile pe domenii de la întreprinderea de porțelan Alba Iulia, întreprinderea metalurgică de metale neferoase Zlatna, întreprinderea de produse refractare Alba Iulia și altele. Prin aplicarea studiilor întocmite de comisiile pe domenii de la întreprinderea de produse refractare Alba Iulia, ca să dăm numai un exemplu, s-a rezolvat problema depozitării aluminei și s-au obținut economii la principalele materii prime și materiale : 21 tone argilă import, 294 tone șamotă Înnobilată, 58,6 tone alumină și altele. Ca rezultat al tuturor acestor acțiuni, a preocupării permanente a organelor și organizațiilor de partid pentru traducerea în viață a unor cuprinzătoare planuri de măsuri tehnico-organizatorice și politico-educative, majoritatea colectivelor din unitățile economice ale județului au obținut rezultate bune pe linia reducerii continue a cheltuielilor de producție. Dintre acestea amintim pe cele de la întreprinderea „Salina" — Ocna Mureș, întreprinderea metalurgică de metale neferoase — Zlatna, întreprinderea metalurgică — Aiud, întreprinderea de încălțăminte „Ardeleana" — Alba Iulia, întreprinderea de ciorapi — Sebeș, întreprinderea de prefabricate din beton — Aiud și altele. De remarcat, că eforturile oamenilor muncii din industria județului s-au concretizat în economisirea (Continuare în oaqa III-a), pe ale a colectivelor de muncă șantierele de comjudețului Ing. GHEORGHE COSTEA, secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R. SA LUCREZI CU MIlNILE, DAR LA PUI ȘI SUFLET ÎN CEEA CE FACI, CA SA POTI LASA CEVA IN URMA TA... ... Diminețile, vara mai ales, cu greu îl puteai găsi acasă căci se scula devreme și pe la ora 5 o pornea spre haturi. „Am și uitat, spunea cîteodată, cum e să-ți bată soarele-n ferestre, la răsărit sau asfințit. Căci vine cste unul, și te roagă, Ioane, fă bine și vezi ce are combina asta, bate ceva suspect la ea, eu m-am chinuit dar degeaba". Și atunci poți să stai locului, indiferent, să arăți pe ceas că ți s-a încheiat programul? Ei, vezi, asta-i la noi, în agricultură! In primăvara lui 1963, cînd comuniștii din I.A.S. Alba Iulia l-au primit în rîndurile lor, Ion Ordean avea 21 de ani, 3 ani ca meseriaș și mai avea ceva de preț: dorința de a dovedi prin fapte că merită să poarte titlul de membru al partidului comunist. Cu glasul plin de emoție s-a angajat, atunci, să fie un exemplu de conduită, să-și îmbogățească cunoștințele politice și profesionale și să le pună în slujba colectivului de muncă. Și-a respectat Ion Ordean cuvîntul dat atunci? Iată ce ne spune ing. Mircea Chisanovici, secretarul comitetului de partid din I.A.S. Alba Iulia. „Dacă cineva merită să se scrie despre el în ziar, apoi acela e Ion Ordean. Din cei 13 salariați ai sectorului mecanic al întreprinderii, Ion Ordean este cel mai solicitat. Ziua lucrează pe combină, „în mîinile lui cîntă mașina, nu alta", iar seara, în atelier, repară pompe de injecții pentru motoarele tractoarelor. In anul acesta a recoltat cu „Gloria"' 38 ha porumb, 96 ha grîu, 24 ha trifoi și 34 ha soia. Singur, 192 ha, în pauzele dintre două reparații. Dar, oarecite hectare s-au adunat din 1960, de cind a absolvit școala profesională de mecanici agricoli din Alba Iulia? Nu știe nici el, nu s-a gîndit niciodată să le contabilizeze, ce rost ar avea ... In orice caz, de lucrat în cîmp va mai lucra, va mai aduna multă recoltă în buncărul combinei Gloria și de grîu, și de porumb, și de trifoi și de soia și de oricare alta din cele 36 de culturi la care poate fi adaptată această modernă combină. Firește, nu va neglija nici munca de atelier, căci vine vremea reparațiilor și priceperea lui este necesară la punerea la punct a pompelor de injecție, la remedierea defecțiunilor celorlalte mașini și utilaje agricole. Comunistul Ion Ordean nu face altceva decit să-și respecte cuvîntul dat atunci, în 23 mai 1963, în fata adunării organizației de partid care l-a primit in rindurile ei, și toate faptele astea, ale lui, nu sînt altceva decit mărturii că se ține de cuvînt. Gheorghe BERCEA à Acțiunea cultural-educativă | ■ £„Cu cine se mindrește satul",? In inițiată de secția de propagații? ! ?dă a Comitetului județean Al-1 8 ^lea al P.C.R., a găsit un larg ^ * ^ecou în rindul cetățenilor din ^ B ^județul nostru. In sprijinul a^ ■ ^cestei afirmații putem aduce ^ In multe exemple care să ateste^ ■ ^numărul mare de participanți,^ I ^ modul în care cei ce au luat ^ B ^ cuvîntul au subliniat scopul ^ I # educativ al acțiunii, transfor^ și mările petrecute în lumea sa ? R Stului contemporan. ^ I à \„cu cine se fi MINOREȘTE COOPER/IEiur ? |--------------| In prezent, această inițiativă ? * ^ este îmbrățișată nu numai în î ^mediul rural ci și în cel ur-^ ■ ^ ban. Am fost informați de că î | ^tre tovarășul Nicolae Trif, î ■ £ președintele cooperativei meș-^ | ^teșugărești „înfrățirea" din or ■ ^rasul Blaj, că vineri, 9 noiem^ 1 ^bune, la orele 15, în sala Casei ^ j ^orășenești de cultură se va or 2 ■ ^ganiza acțiunea „Cu cine se? | ^mîndrește cooperativa". Vor fi^ ■ ? evidențiate aspecte menite să^ I #redea dezvoltarea cunoscută^ ■ ^de cooperativă în anii con-^ i ^strucției socialismului, nume^ ^de meșteșugari care au con-^ 8 atribuit la crearea primei uni? Bîmi ț . ^ Cu acest prilej se va deschi? 1 ide o expoziție, ce va reda as-^ _ ^pe de din Í cooperativei, munca lucrătorilor^ » ? I 6 ? * Aspect de lucru din secția confecții haine din piele a Fabricii „Căsprioara“ din Sebeș. UN SUCCES PE SEAMĂ IN INDUSTRIA JUDEȚULUI PM ASTAZI, 10 MNIRIPOINDIRI AN RAPORTAI lAIDEPUNDIREA SARCINIIOR DJ PIAN PI PRIMII TREI ANI Al CINCINAIOIOI înscriind pe agenda activității lor zilnice preocuparea pentru îndeplinirea exemplară a programului elaborat de cel de al X-lea Congres al partidului și de Conferința Națională a P.C.R., oamenii muncii din industria județului nostru s-au angajat cu întreaga lor energie și putere de muncă in marea întrecere patriotică pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen. Cu convingerea fermă că stă în puterea minții și brațelor lor de a asigura o înaltă productivitate a muncii in condițiile unei eficiente economice superioare, colectivele a zece unități economice, printre care : I.M.M.N. Zlatna, I.M. Baia de Arieș, „Salina", I.H. Petrești, „Ardeleana" Alba Iulia, întreprinderea viei și vinului și altele, au raportat îndeplinirea sarcinilor de plan aferente primilor trei ani ai actualului cincinal. Consertaind acest prestigios succes, gîndul ne îndeamnă la o sumară retrospectivă. Desprindem din mulțimea acțiunilor și măsurilor ce au favorizat aceste rezultate, cîteva mai reprezentative. In această ordine de idei se cuvine remarcat, ca o trăsătură distinctivă, faptul că organele și organizațiile de partid au desfășurat o intensă muncă politică pentru mobilizarea tuturor forțelor la identificarea și punerea în valoare a noi rezerve interne. Ca urmare, la îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor pe perioada 1971-1973 și-au spus cuvîntul măsurile luate pe linia utilizării : cu randament sporit a spațiilor și capacităților de producție, îmbunătățirea coeficientului de schimburi, creșterea indicilor intensivi și extensivi de utilizare a mașinilor și instalațiilor, mecanizarea operațiunilor grele și cu volum mare de muncă etc. Abnegația și însuflețirea cu care comuniștii și ceilalți oameni ai muncii au acționat pentru îndeplinirea sarcinilor, cunoaște în aceste zile o intensitate și mai mare. Hotărîte să folosească cu randament maxim timpul care a mai rămas pînă la finele anului, colectivele acestor unități s-au angajat să obțină, peste prevederile inițiale ale primilor trei ani ai cincinalului, O PRODUCȚIE SUPLIMENTARA DE 475 MILIOANE LEI, concretizată în produse ale industriei extractive, exploatării și prelucrării lemnului, industriei ușoare și alimentare destinate beneficiarilor interni și de peste hotare. Măsuri pentru sporirea productivității pășunilor Animalele se află acum în stabulație, dar bunii gospodari n-au uitat măsurile sporirea producției de pentru masă verde necesară in perioada pășunatului. La Blandiana, Hopîrta, Măhăceni, Arieșeni, Gîrda, Scărișoara și Albac se execută ample lucrări de defrișare a arboretelui de pe pășunile comunale. De asemenea, la Vinerea, Hopîrta, Măhăceni și Lancrăm s-a prevăzut fertilizarea a 500 ha pășuni cu îngrășăminte chimice. De la întreprinderea pentru executarea lucrărilor de îmbunătățire și exploatare a pajiștilor au fost informați despre stadiul amenajării taberelor de vară pentru animale. Astfel de construcții au fost date în folosință la Măhăceni și Drîmbar, iar cele de la Vinerea și Lancrăm sunt în curs de construcție. LIVRAREA PRODUSELOR IN BAZELE DE RECEPȚIE 0 ACTIONE CE STAGNEAZĂ NEJUSTIFICAT! Ca și in alte acțiuni carecteristice acestei perioade a anului se constată și în ce privește achitarea obligațiilor față de stat existența unor decalaje ce nu pot fi trecute cu vederea, între unitățile agricole din județul nostru, la o parte justificările cupăsind care unele consilii de conducere caută să-și acopere lipsa de operativitate, de preocupare și, de ce n-am spune, lipsa de răspundere, credem că situația se explică în primul rînd prin poziția pe care cadrele de conducere, organizațiile de partid, din unitățile respective au adoptat-o față de această acțiune care, pengă importanța ei economică are și o profundă semnificație patriotică. Trebuie arătat, din capul locului, că în multe unități factorii de răspundere, acționînd conform indicațiilor primite din partea organelor județene de partid și de stat, au făcut din livrarea porumbului o acțiune susținută, sistematică, care sta desfășurat cu multă operativitate pe tot parcursul recoltării. Aceasta făcut ca odată cu încheierea reacoltării porumbului, sau la scurt timp după data respectivă, să fie achitate integral cantitățile reprezentînd contravaloarea muncilor executate de către S.M.A., să se livreze porumbul în contul contractelor încheiate cu statul, precum și pentru fabricile de furaje combinate. La loc de frunte între aceste unități, se află C.A.P. Sebeș care după ce a achitat obligațiile față de S.M.A., au livrat 100 tone porumb în contul contractului și alte 22 tone pentru furaje combinate. Realizări frumoase au înregistrat și cooperativele din Alba Iulia, Ciugud (Alba) și Lancrăm. După achitarea contravalorii muncilor S.M.A. însemnate cantități au fost livrate în contul contractelor și de către unități ca C.A.P. Crăciunelu de Jos, Războieni, Șibot, Cîlnic, Vinerea, Cricău, Aiud, Pianu de Jos, Lunca Mureșului, Săsciori ș.a. Exemplele enumerate mai sus vorbesc de la sine despre preocuparea existentă, despre răspunderea cu care organizațiile de partid și consiliile de conducere au organizat și finalizat această importantă acțiune. In contrast cu eforturile pe care marea majoritate a unităților le fac pentru achitarea în cel mai scurt timp a obligațiilor față de stat se situează un număr destul de mare de unități în care, toate aparentele, președinții, după inginerii șefi, consiliile de conducere au „uitat" că în afară de drepturi mai au și obligații. Nu se feresc să apeleze în continuare la serviciile S.M.A., să solicite credite de la stat pentru investiții, îngrășăminte sau pentru cumpărări de animale etc. dar cînd vine vorba de a contribui cu produsele lor la fondul centralizat al statului, preferă să ofere justificări. Nu vedem ce argumente ar putea sta in picioare pentru a motiva faptul că unele unități nu au livrat încă nimic, iar în multe altele transportul porumbului in bază este o acțiune sporadică de unde se poate deduce că la nivelul conducerilor respective și-a făcut foc o atmosferă de compromis, față de care organizațiile de partid întârzie să intervină. Nici pînă acum unități ca C.A.P. Cergău, Tătîrlaua, Doștat, Secășel, Cut, Rimetea, Ocnișoara, Balomir nu au transportat nimic din cantitățile ce se datorează statului pentru lucrările efectuate de S.M.A. Mai mult, alte cooperative, ca cele din Hopîrta, Fărău și Henig care au avut în custodie porumb din recolta 1972, și l-au consumat în anului mod nejustificat, au trebuit să-l recupereze din recolta acestui an. Ci despre obligațiile recente deocamdată nu s-a schițat nici măcar intenția de a se livra ceva. Asemenea „bune intenții" s-au semnalat totuși la C.A.P. Șilea, Gîrbova (Aiud), Mirăslău, Aiud II, Sînmiclăuș, care au transportat în baze doar cantități, de ordinul a 18 tone deși datorează statului 125 pină la 518 tone porumb. De asemenea, cu realizări cu mult sub posibilități se prezintă și cooperativele din Tătîrlaua, Măhăceni, Spring, Vingard, Bucerdea Grînoasă, Tăuni, Tiur ș.a. Să fie oare mulțumite consiliilor de conducere respective cu această situație? Punem această întrebare cu câ în ultimul interval de timp in loc să se accelereze, ritmul transporturilor spre bazele de recepție a scăzut. Credem că față de cele semnalate, organizațiile de partid din unități, comitetele comunale de partid trebuie să ia o poziție hotărîtă. Este necesar să fie reanalizate balanțele producției de porumb din fiecare unitate și un raport de situația concretă să se stabilească cantitățile ce vor trebui livrate, în continuare, statului. 9999999999699399999999999999999939999999*9999999399» II IN ALBA IULIA, CUGIR $1 SEBEȘ 11 CIom COSPI I IMMC, COMICI HI HUMPNIC? Știm cu toții cîtor solicitări cotidiene trebuie să le facă față femeia: salariată, mamă, gospodină etc. Și mai știm ce s-a întreprins la nivelul diferitelor servicii și instituții publice pentru a putea ușura, descongestiona munca, activitatea femeii, mai ales in cea de a doua parte a zilei, cînd ea își cheltuiește majoritatea timpului pentru menaj, gospodărie. Chiar zilele trecute ziarul nostru critica într-una din intervențiile sale, faptul că Direcția comercială județeană a neglijat total sarcina ce-i revenea de a înființa pe lângă întreprinderi puncte de preluare a comenzilor, care firește, să ducă la ușurarea muncii femeii și să constituie un ajutor prețios în rezolvarea multor treburi casnice. Nu vom reveni asupra acestui aspect, ci dorim să ridicăm o altă problemă, la fel de importantă, cu implicații dintre cele mai mari în calculul bugetului de timp al gospodinelor. Este vorba de felul cum sunt aprovizionate raioanele „Gospodina" din cadrul unităților alimentare, de diversitatea și calitatea preparatelor puse in desfacere aici și o serie de alte aspecte ce le comportă acest sector al comerțului alimentar. Să vedem deci cum stau lucrurile cu așa-zisele raioane „Gospodina". Vom face apel, firește, la opiniile gospodinelor, cele mai indicate să-și spună părerea în legătură cu problema în cauză, „De o vreme încoace la magazinul cu autoservire din centrul de jos (nr. 1) nu se găsește la raionul „Gospodina" aproape nimic. Nu știu ce s-a intîmplat? Am venit și astăzi să cumpăr unele articole, am găsit doar „Fructura“ și „pui congelați". (Elena Cristea, municipiul Alba Iulia). Ce-ar fi trebuit să existe în vitrina acestei unități? Notăm o listă la întîmplare pe care ne-a dictat-o Maria Laslău, ajutoarea șefului de unitate: chiftele, șnițele, ficat prăjit, salată ala rus, salată de beuf, ouă ala rus, iahnie de fasole, pîrjoale moldovenești, sărmăluțe cu varză, pastă de pește, ardei umpluți, tobă, cirnați etc. Lista ar putea continua dar ne oprim aici. Care să fie cauza acestei sărăcii de preparate? Răspunsul îl primim peloc de la tovarășa M. Laslău t — Noi facem comenzi, dar nu ni se onorează tovarășii de la bufetul „Expres" care se pregătesc. De un timp lucrurile merg foarte prost. Cînd ii întrebăm, zic că n-au unul sau altul din alimente. Uneori le-am dat noi. In orice caz noi suntem cei care ne simțim jenați atunci cînd trebuie să spunem gospodinelor că „nu avem" sau „veniți mîine“. Iată și părerea responsabilului acestui bufet, Adrian Lazăr, care în fosta lui calitate de merceolog în alimentația publică, pretindea, pe bună dreptate, gestionarilor să-și diversifice gama sortimentelor de preparate. De cînd a venit aici și-a schimbat optica? — Nu avem întotdeauna ceea ce ne trebuie. N-am avut o bună bucată de vreme nici bucătar ca lumea. Zilele acestea a trebuit să recalculăm o serie de prețuri la mîncăruri, ca urmare a schimbării lor, fapt ce ne-a îngreuiat munca. Să reținem deci afirmația responsabilului Adrian Lazăr pentru a o confrunta la timpul potrivit cu părerea conducerii Direcției comerciale. La cele două raioane din cadrul magazinelor cu autoservire de pe Platoul românilor (Alba Iulia), situația aprovizionării, a varietății de preparate este întrucîtva mai bună. Dacă aici gospodinele găsesc preparate mai multe decât în partea de jos a orașului, lipsesc totuși din magazin o serie de preparate destul de simplu de făcut și care sunt foarte solicitate: salatele de beuf, ala rus, pastă de pește ca și orice alte preparate pe bază de pește sau carne de pasăre. Explicația pe care am primit-o, aceea cum că spre sfîrșitul săptămînii, preparatele „Gospodina" n-ar mai avea trecere, n-are acoperire , sau cel puțin în mare parte este destrămată de noianul de cerințe, multe dintre ele constatate de noi la fața locului. Cu privește lipsa, zile în șir a unor preparate de bucătărie, ea a fost dată în seama acelorași motive : aprovizionarea sub posibilități a braseriei „Mureșul" (responsabil Ioan Roșu), cu unele alimente. „Facem ce putem, din ce avem". Nu știm, nu credem că putem mulțumi pe cineva cu un asemenea răspuns. De ce în altă parte și să nu dăm exemple Orașe, din afara județului nostru, bunăoară la Cugir, se poate face o aprovizionare bună. Nu este vorba oare mai de lipsă de interes, de un slab spirit gospodăresc, de slaba preocupare a unor șefi de unități, a conducerii unor întreprinderi comerciale locale? Spuneam că la Cugir (magazinele cu autoservire nr. 20 și 21) există aproape de toate. Nu dispun și ei de aceleași posibilități, nu se conduc după aceleași reguli de comerț? Faptul că există unii oameni ce depun mai mult interes, și alții mai puțin, se vede chiar și in cadrul orașului Cugir, unde după cum spuneam, lucrurile stau mai bine, cel puțin la unele unități. La magazinul cu autoservire nr. 22 (responsabil Ilie Stănilă) din apropierea I.M.C. însă, nu se găseau decât 2-3 sortimente de preparare „Gospodina“. Se știe că această unitate este foarte solicitată, deoarece muncitorii cînd vin la serviciu și pleacă la tren, au drum pe aici. O gospodină ne spunea mai în glumă, mai tn serios că de aceea nu există preparate aici, pentru că tovarășii sunt prea departe de restaurantul „Complex", unde se prepară produsele „Gospodina". Noi am adăuga, fără nici o supărare, că dînșii se află mai departe de modul responsabil în care trebuie să-și privească datoria nulă, decit de locul de profesieaprovizionare. In aceeași notă de lipsuri se înscriu și magazinele cu profil „Gospodina" din orașul Sebeș. Gospodine ca Elena Stan (cartierul Lenin) și Maria Blaschevici (cartierul M. Kogălniceanu) criticau sărăcia de preparate existentă în cele două unități („Brînzeturi-mezeluri" și „Supercoop"), Gheorghe JURCA (Continuare in pag- a IlI-a)