Universul Copiilor, 1925-1926 (Anul 1, nr. 1-52)
1925-12-30 / nr. 1
2 * rsr' UNIVEHSUI» COPlILOR \ a vorbit apoi fi .,Cele trei cumetre“, toate'n jlas timp, producand un zgomot asurzitor, dar succesul cel mare nu-1 obfinu decat curcanul, al carui talent oratoric rǎmasese un secret pana astazi. Cunoscator dibaci, a stiut cum sa vorbeasca vieuitoarelor stranse in fata sa, ca sa le castige definitiv. Ura ce o purta motatei era covârsitoare si avea foarte multa dreptate caci dumneavoastra ,tip cat de rau ii facea cu acel Hei,pst cucoana nu stiu cum... Gasea accente calde pentru a ponegri pe gaina si pentru a aruta norodul in contra ei. Cam acestea a spus curcanul in cuvantarea sa: — Dragilor, nu am sa va vorbesc de necazurile facute mie de catre creatura al carei nume va fi pronuntat in vecii vecilor cu un dispret adanc. Las la o parte cu resemnare persoana mea atat de grav ranitä in ce avea mai scump si nu ma voi ocupa decat de durerile voastre si de interesele neamului pasaresc lovite asa de mult. Caci — relua curcanul dupa o pauza, indreptandu si galei ochii spre bolta albastrie. — Dumnezeu Írni e martor ca mai presus de toate, de mine si de onoarea mea, eu va iubesc pe voi. Laudele acestea isi atinsera pata caci toate privirile s’au indreptat recunoscatoare inspre curcan. — Tocmai de aceea, prieteni dragi, eu ma revolt acum si strig pe cat pot din pieptul meu puternic: «Vrem razbunare!» Cum! Faima aceastei curp, atata de vestita, o calca in picioare acceleratä, — si noi sä toleram? Cum ! Suveranul vostru care e si al meu rabda atat de mult? Dar asta e grozav, e afarä din cale, e strigator la cer! Am fost batjocorit si-am fost la sap flamanzi, din cauza ei doar. Nu mananca ea, sfrijita, porpa noastra ’ntreaga, nu bea ea toata apa, nu se baläceste si nu varsa chipcelul ? Protestari grozave la adresa motatei intovarafi pe oratorul care se incalzise! Prinsese glas curcanul si tuna cu atata putere incat te ’ncremenea. Ciufulit de sus si pana jos, cu privirile incruntate si cu margelele mereu balabanite, el avea infaptarea grozavä a unui revoltat. Dar partea de efect curcanul o lasase la urmä. Am mare pisicher fu acest personagiu in imprejurarile actuale! Cunoscand slabiciunea bieptelor inimi, el stiu ce chestiune sa puna pe tapet pentru a le castiga cu totul de partea sa. Vorbi cu un aer foarte miscat de filozoful culpi, de batranul acela prea cum se cade si prea invuptt, care se numea Ghija, care era un porc respectabil si care nu facea nimanui nici un rau. Statea retras in baltoaca din fundul culpi meditând linistit la atâtea probeme importante. Descoperirile stiintifice ale marelui nosru porc au facut mult zgomot pretutindeni. Aureola gloriei marelui filozof se raspandea si asupra celor de prinprejur astfel ca de pe urna lui a tras si curtea noastra un foarte mare folos. Cine ne dadea noua sfaturi daca nu inteleptul? Unde capatam noi un raspuns la orice intrebare daca nu la savant? (Va urm ). ROMANI de ION PAS