Universul, august 1885 (Anul 2, nr. 282-306)

1885-08-02 / nr. 283

AN­UL A. No—288­5 S^­3STI nr I­O­ AJX'.A. q^XxLA..—ün numér vecină 15 bani. VINERI, 2 AUGUST 1885. Pe an: In totS România lei 18.— 6 luni : „ »a 9­~ 3 luni: „ „ „ 4.50 Apare în tote dilele de lucru la 7 ore dimineta. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : CALEA DOROBANȚILOR. No. S. BUCURESCI. ABONAMENTE: Inserțiunî și reclama 2 lei linia Anuncim­î pe pagina 4-a 60 bani linia. Scrisori nefrancate se refusă. Articole nepublicate nu se înapoezai. București, 1 August 1885. Liberul-schimb Ne vom încerca astă­ c­i a lămuri citi­torilor noștri ce însemnare are cuvântul liber-schimb față cu opusul său protec­­ționism. Până în timpurile nóstre, nici ideea nici cuvântul de liber-sch­imb nu existau. Țerile, în raporturile comerciale dintre dânsele—care erau forte restrînse, fie­­care popor constrîngându-se în a se fo­losi de producțiunea s­a—stabileau în ge­nere tare vamale mari, și acestea cu sco­pul i­.vitap.. de i uini ’ea visteria statului. Dar nici câștigul pentru stat nu era mare, căci transacții internaționale mai nu se făceau, nici trebuința nu se des­voltase de a se face acest schimb, îndată însă ce relațiunile s’au înmulțit, și o sumă de articole dintr’o țară au de­venit absoluți necesari în altele, lucrurile s’au schimbat. Mai întâi tote statele fură protecționiste, adică apărară intrarea în domeniul lor a unor producte și chiar a tuturora. Și iată ce se întâmplă cu acesta sis­temă : Un produs, ca zahărul de exemplu, de importarea căruia o țară are­ care are ne­voie, e oprit la hotar de plata unei dări. Acestă dare măreșce, evident, îndată după trecerea hotarului, prețul produc­tului. Negustorul măreșce încă acest preț prin beneficiul ce vrea să -l aibă. Și resultatul protegtăres­c, la urma ur­melor, de a face pe consumator, adică pe contribuabil, a plăti o dată și jumătate și de doua ori cât face un product. Liberul­ sch­imb, din contra, lăsând slo­bodă trecerea tuturor productelor, îm­­pedică acesta urcare, satisface mai ușor trebuințele și măresce relațiunile. Intr’un numer viitor vom vedea dacă folosele pe care protecționismul le dă u­­nei țâri acoper acest folos mare al libe­rului­ schimb. nainte între dânșii, făcură fără de veste un atac furios contra jandarmilor, pe care căutară să ’i desarmeze spre a putea in urmă să fugă în liniște. Doi din soldați fură răniți, unul greu de tot cu o lovitură de cuțit. Insă nepu­tând birui escorta, cei 45 de tâlhari se încercară să fugă spre colinele ce se gă­sesc în împrejurimile Tashkentului; sol­dații î i urmăriră cu mare tutelă, omorîră șapte cu baioneta și împușcară pe alții treisprezece. Din cel­ l’alți 25 unii se predară iar res­tul putură fugi după coline. Insă Zece au fost prinși din nou de trupele trimisa după dânșii. La Cracovia, mai ales, expulsații sunt fórte bine primiți. Asemenea și în Lem­berg. Intr’amendoue aceste orașe s’au pre­gătit aj­utare pentru mai multe sute de persone. * Guvernul rusesc a ordonat sârbilor din Rusia meridională să se abție de la ori­ce demonstrație panslavistă. * După depășire ce sosesc de la gra­niță, pe acolo suflă un vânt de resboiu. Zgomotul ce se răspândise despre un con­flict întâmplat între ruși și afgani la Me­­ruchack nu era întemeiat. Totuși, atât la Meruchack cât și la Zulfikar, situația este forte încordată. Emirul organiseză forțe considerabile . Precum sciți, familia imperială nu e în capitală, aflându-se în Finlanda unde, la 25 iulie, a avut loc o revistă a trupelor în lagărul de la Willamanstrand. O vilă elegantă fusese construită în lagăr pentru familia imperială, iar țarinei ’s a fost o­­ferit un bâtel montat de opt tinere fin­­landeze represintând cele 8 provincii ale Finlandei. A doua zi familia imperială s’a dus la Helsingfort unde se făcuse pre­gătiri pentru o strălucită primire. Mulți corespondenți ai ziarelorj­unii și din stră­inătate, urmeza familia imperială. Ivanoff. DIN PETERSBURG (C­C­T « 8 p­r &­d­e­n­t a „Universului“) 27 iulie. Citesc într’un $iar din Moscva că mal­dilele trecute s’a întâmplat unul din cele mai teribile conflicte, între prizonieri și jandarmi, cari se țin minte în Rusia. O trupă de vre-o 60 tâlhari osândiți la muncă silnica, excortați de un detașament de jandarmerie, mergeau de la Tashkent la Cimkent în Turkestan. Patru­zzeci și cinci din tâlhari, toți din Turkestan, la un semnal stabilit de mai Instigatorii revoltei vor apare înaintea unei curți marțiale. * Vorbind despre svonurile de ocupa­­țiune a posițiunilor strategice din terito­riul afgan, Journal de Saint Pétersbourg, zice că neatârnarea Afganistanului formea­ză unul din pantele acordurilor înche­iate între Rusia și Engh­tera, ce servesc de bază tractativelor pendente. Nu se con­firmă nici de cum zvonurile răspândite despre o concentrare de afgani și ruși la Pendjeh, care, fiind declarat neutru în urma faptelor de la 18 martie, n’ar pu­tea fi ocupat nici de ruși nici de afgani. * In totă Polonia rusască, germană și austriacă se fac colecte pentru polonezii ce sunt expulsați din Germania, spre a le trimite în ajutorul Heratului la cas de resboiu. Tenerul sed fiu are co­manda onorară a acestor forțe. O mare agitație domnesco între tribu­rile turcomane din Merv. Acesta agitație se zace ca ar fi pricinuită de nisce insulte aduse femeilor lor. * La întâlnirea de la Kremsier, între țar și împăratul Austriei, care va avea loc la 12 și 14 august, se vorbesce că au să asiste și amândupe împărătesele și pote chiar și arhiducele Rudolf. Scirea acesta este din isvor oficios. Nu mai e îndoială că la întâlnire se vor afla și miniștrii de externe ai celor două state. Gustav Dóré. — (Vețli pag. 3). Cartea Vieței Voința. Nici o dată pate ca în timpul acesta nu s’a întrebuințat mai mult proverbul Voes ce și vei putea) și nici o dată póte dorințele n’au fost așa de slabe și de ne­­putinciose ca în timpul acesta. Cine pute óre să repete a fi ceea ce cu drept cuvînt zicea Napoleon I: „Eă isbutiam în fie­ce întreprindere a mea, pentru că voiam să isbutesc; voințele mele erau puternice și caracterul meu hotărît“ ? De­sigur însă că trebue să ne propu­nem scopuri în marginile inteligenței și forțelor nóstre. Voința, pentru a fi domolită sau întă­rită, are trebuință de educațiune dar nu de o educație prin precepte, ci de aceea ce derivă din exemplele nobile ce au în­­naintea lor spiritele tinere. A vrea cu putere nu va să zică a ne încăpățîna în rele, dar a vrea cu putere ce­va bun. Voința e liberă, asupră-i nu sunt legi, nu domnesc principii, ea e călăuzită nu­mai de rațiune. Să vrem dar rațional și vom face bine, împlinind scopul principal, pentru care trăim. DIN JUDEȚE In procesul Mănescu, printre martorii cari sunt chemați vor fi și marinari din personalul vaporului englez Cohatrice, cari ’și vor face deposițiunile printr’un in­terpret. —x— Omorîtor.—Citim în „Galații“ de ieri : Astă nopte, un individ numit Neculai Vlan­­ga a lovit cu un cuțit pe cârciumarul Gheorghe Mihailescu ce locuesce pe strada Fulger, desp. I, cu intențiune de a’l o­­morî. Asasinul a fost prins pe dată și a­­restat la poliție. —­— Un început de incendiu.—Alalta-sera, pe la orele 9, bucătăria de la liceul na­țional din Iași s’a aprins. Locul dosnic unde se află această bucătărie precum și focul care ardea în pod înădușit a făcut ca să întârzie venirea pompierilor de care se simțea mare nevoie în acea lipsă de apă și de ameni. De­și au sosit târziu, focul a putut fi localizat și s’a împiedicat ast­fel lățirea lui ce ar fi putut aduce mari pagube.

Next