Universul, septembrie 1885 (Anul 2, nr. 307-333)

1885-09-12 / nr. 316

2 UNIVERSUL.—(12 SEPTEMBRE 1885) trei studenții au fost întâmpinați de Pre­fect și Primar, acesta din urmă a urat bună venire tinerimea în câte­va cuvinte, apoi un delegat al studenților (al cărui nume ne scapă) a salutat pe Brăileni. „In discursul său a vorbit despre vic­timele românismului cari se aflau în ace­laș tren cu d-îor adică, d-nii Săcășanu, Ocășanu și Droc ce erau îndreptați către Galați, deplângând sorta celor ce erau exilați. „La plecarea trenului musica Doroban­ților, după cererea studenților, a intonat imnul „Deșteptăte Române,“ după care un lung dra urmă flueratul trenului. „Intrarea în oraș se făcu în modul ur­mător : „ 1. Gardiștii călări. „ 2. Musica reg. 32 de Dorobanți. „ 3. Trei fetițe cu eșarpe cu inscrip­țiuni de „Transilvania“ „Bucovina „Mace­donia“. „ 4. Stindardul societăței „Carpațiu purtat de trei tinere în costume Naționale. „ 5. Membrii al societăței „Carpați“. „ 6. Stindardul și membrii societății de „ Gimn­as­tied “. „ 7. Autoritățile și Delegațiile studen­ților. „ 8. Corpul studenților. „O procesiune de trăsuri ocupate de Domne și cetățeni care i-au primit la gară. „Studenții cu câți­va membrii ai con­siliului după sosirea în piața sf. Mihail au intrat în grădină spre a fi distribuiți la gazde. „La 7 ore s’a ținut în grădina „Mihai Viteazu“ o ședință care a fost deschisă prin cuvântarea d-lui Frunzescu, după care a urmat alegerea biroului și s’a ales ca Președinte d-l Christo­for de la universi­tatea din Iași și secretari d-l Frunzescu din Bucuresci și d-l Nicolau din Iași. „Discuțiunea ce a avut loc s’a făcut în mai mare liniște și cu o perfectă or­dine. „Alegerea delegaților se va face în ul­tima ședință. —x— Mișcarea populației orașului Ga­lați de la 1 până la 7 Septembrie 1885. Nasceri: 14 băeți și 21 fete, între cari 9 israiliți. Total 35 nasceri-Morți : 8 bărbați și 13 femei, dintre cari 6 israeliți. Total: 21 morți. Junghiat.—Alaltă ieri napte pe la 12 și 12 în despărțirea IV, din Galați, indivi­dul Stoica Marele a fost grav rănit de către soldatul călăraș, Nedelcu Ion. Pa­cientul l-a trimis în cura spitalului „Eli­­sabeta Domna“. Ancheta asupra faptului urmeză% —o— sală compusă de sute de omeni. Acest protes va apare în fiarele Lupta și Patria. După aprobarea acestui protest, d. Mîrzescu a dat lectură unei liste compu­s din 22 persone care își vor lua sarcina să facă o cruciadă în ajutorul celor șase Români expulsați. Scopul acestei cruciade va­­ fi de a aduna sume de bani cu care să vină în ajutorul expulsaților săr­aci, lipsiți­­ de mijlocele existenței, depărtați din țara or. —x— întrunirea de la Iași.— In numărul nostru de ieri am vorbit pe scurt despre întrunirea care a avut loc Sâmbătă la Iași pentru a protesta în contra gonirii din țară a celor șase Români ardeleni. Ani mai aflăm că d. Gheorghe Panu a citit un protest care tinde a stigmatiza în totul actul guvernului aprobat de Intrega S­ To­ratăți Teleg­rafeă Londra 9 Septembre. ț­iarele engleze sunt de părere că nu e cu putință Englitezea să ajute pe Tur­cia ca să recucerască Rumelia. Viena. 9 Septembre Fremdenblatt declară că procedeul ne­așteptat al prințului Bulgariei constitue o gravă violare a dreptului ginților, și în acelaș timp o provocare la adresa Tur­ciei. Z­iarul adaugă că Europa nu va pu­tea să legitimeze prin tăcerea la acesta infracțiune a unui tratat european și că, dându-se raporturile sociale ce unesc gu­vernele Europei și dorința lor de a lu­cra într-o înțelegere comună, se pute aș­tepta cu încredere a vedea mișcarea strâns mărginită, și speră că se va găsi o basă care va permite să se exercite o influență asupra desfășurări evenimentelor din Ru­melia. Berlin 9 Septembre. Gazeta Germaniei de Nord (zice că tote puterile cari au semnat tratatul de la Berlin privesc în același chip evenimen­tele din Bulgaria, că se pote spera că Clisa va fi înlăturată conform vederilor politicei internaționale, cu atât mai mult cu cât se găsesce chiar acesta apreciere în tote ziarele principale din Europa cari insistă asupra competinței puterilor cari au semnat tratatul de la Berlin. Londra, 9 Septembre. Ziațele engleze nu cred că Turcia va trece granița fără să consulte puterile. A­­semenea ele nu cred că puterile vor da consimțimentul lor, și conchid ț­icând ca Englitera trebue să observe evenimen­tele. „Daily News“ aplaudă unirea Bulga­rilor. „Times“ nu crede într’o înțelegere a celor trei împărați, dar socotesce că miș­carea bulgară este spontaneă. Viena 10 Septembre. Intr’o întrunire ce s’a ținut ieri, par­tidul stângei s’a divisat în două fracțiuni din care una va fi desemnată de acum înainte sub numele de „partidul german austriac“, iar cel­l­alte sub numele de „partidul german“ Paris 10 Septembre. Nisco­sch­l din Constantinopole repre­­sintă pe Turcia ca hotărîtă să restabi­­lescă status quo, pentru că ea consideră granița Balcanică ca indispensabilă la a­­părarea Constantinopole!. CRONICA BUCURESCEANA Mercuri, 11 Septembre. D lui prim-procuror și a 1 lui pre­fect al poliției.—Deja am arătat prin diaiul nostru No. 302 conduita și abusul făcut de un individ anume Kirițd (ce ’i mai fiice și Vasilescu sau Stoenescu) la secția 3 pe lângă comisariatul de urmă­rire în afacerea d­ne­ Crețu, unde dom­nul prim-procuror a constatat faptul. Acum d. Marcu Rudolf, inspector la societatea „Naționala“ ne denunță că acest Kiriță din nou s’a apucat de vechia sa meserie, cerându - d lui Marcu bani,­­licând că este comisar de urmărire, etc. Deja mai­­ zilele trecute s’a putut ob­serva prin cancelaria comisarului de ur­mărire de la secția 3 răsfoind nisce dosare. Atragem seriosa atențiune a d-lui prim­­procuror și d-lui prefect de poliție pen­tru a se lua măsuri în contra acestui in­divid periculos. —6— Elevi servitori.—Sub acest titlu am publicat în numărul de la 5 curent cum că profesorul de la scula din strada Știr­bei Vodă, biserica Cuibu cu Barză o­­preșce sara câte­ un elev pentru mătura­­tul prin scula. Acesta scrie ne o dăduse chiar părintele unui băiat ce urmeza la acea scală, și care se înturna pentru a­­cest motiv sera târziu acasă. Acum acelaș părinte ne scrie cum că băiatul se înturna târziu fiind­că se du­cea să se joce. Am dori forte mult ca părinții să se informeze bine mai înainte de a ne denunța asemenea lucruri. — o— Camera deputaților.—Se vorbește că d. prim-ministru a dat ordine ca repara­­țiunele de la camera deputaților să fie is­prăvite cel mult până la 25 curente , de­ore­ce se crede că la 1 Octombre se va convoca în sesiune extra­ordinară parla­mentul Român. —o — D. Lupu Costache, noul prefect al ju­dețului Covurlui, a sosit în Capitală. ieri a avut o convorbire cu d. prim-ministru. — o — D. inspector G. Epureanu s’a reîn­tors Luni sera în capitală venind de la Galați. D-sa a condus, dupe cum am a­retat și în ziarul nostru, pe cei 3 expul­sați români, cari au plecat la Paris pe un vapor englez. Aflăm că expulsații au arătat în scris mulțumiri d-lui Epureanu pentru amabilitatea ce a avut în tot tim­pul cât a fost împreună.­­—o— 0 bătaie fem­easca.—Se­­ zice că ieri, Luni, după ameza d-na L....u din strada Piața Amzei a bătut pe amicul seu intim de casă d. H.....t (fost înalt funcționar sub partidul conservator) rupându’i pălă­ria de tot, ast­fel că neavând cu ce pleca a trimis pe un birjar de i-a adus o altă pălărie de a­casă, și până la venirea bir­jarului, d. H....t a stat ascuns. Ce vra să­­ lică bătaia mueresca ! acum d-na L.....ui pate fi linișcită în afacerile sale....căci nu va mai fi supărată de in­timul seu­amic. Canalele. —Atragem atenția d-lui pri­mar asupra neglijenței administrațiunei societăți de canalisare. De cât­va timp se întîmplă necontenit nenorociri cu aceste canale când se scoboră lucrătorii în ele spre a le curăța. Așa alaltă­ieri lucrăto­rul italian Bindo, scoborându­se în cana­lul de la podul Mihai-Vodă spre a’l in­specta, cățiu asfixiat de aerul stricat ce se strînsese în canal. Lucrătorul Vasile Ionescu se scoborî după Bindo să va­dă ce -i este, și cățiu și el leșinat. Ionescu putu fi scos în grabă și -și veni în fire. Cadavrul sărmanului Bindo fu dus la spi­talul Colțea. —o— Adevărat să fie ?—Se vorbește că comisarul Batăr cl. I de la secția VI ar fi bătut pe un dulgher fără a fi vinovat, asemenea că comisarul cl. II de la sec­ția­­ XI, Ștefan Ionescu, a arestat pe un birjar în strada Batiștea, iar birja în loc să se trimită a­casă, a pus pe ca­pră un om strein, și a plecat la Zalhana însoțit și de alți 2 comisari. Dacă faptele astea sunt adevărate, ru­găm pe d. prefect să bine­voiască a stîrpi din poliție ast­fel de comisari, mai cu semn că ni se relateza că d. Ștefan Io­nescu a fost deja condamnat cu sentință la 3 luni de închisore pentru fals în acte publice. —o — Nenorocire.— Ieri nopte femeea Iona Dobre ce stă pe strada Rahovei No. 70 a căd­ut în stradă de pe casă, care e cu două etaje, și a rămas lungită la pământ într’o stare forte gravă. Insa mă veți în­treba ce căuta Iuna pe casă noptea ? Bia­ta femee e somnambulă și când e luna plină ea se urcă tot deauna pe casă unde sta câte­va ceasuri. Ieri nopte luna fiind apa pe plină ea și-a urmat obiceiul în conș­­cient de altminteri și făcând un pas fals a căzut. —o— Hoț prins.—Hoțul ce a prădat casa­­­lui G. Rădulescu din calea Victoriei No. 51 a fost prins de către comisarul secțiu­ne! IV, și se numesce Vasile Petrescu. Insă lucrurile furate și a­nume 5 bilete de câte 20 lei, două ceasuri de argint și alte obiecte, nu s’au putut găsi până a­­cum și nici nu e de crezut că se vor găsi. —o— Hoție.—Indivizi Babone Ghiță și Ga­­rabet Ion au găsit cu cale că, schimbân­­du-se sesonul, trebuiau să ’și schimbe și ei hainele și de­­ aceea s’au introdus în casa cu No. 5 din strada Brezoianu și au fu­rat mai multe haine împreună și cu ce­va bani. De­­bieții ómeniți n’aveau nici cheltuela, se vede. Comisarul secției a XX, însă n’a fost de părere că ei s’au purtat bine și i-a arestat ieri diminuță. —o— Spânzurată.—A dat mania spânzură­­tei în femei. Ieri am anunțat spânzur­a­­rea unei femei­­ din fundătura Mărcuței, a­ui anunțăm spânzurarea unor femei din strada Mecetului No. 18. Spânzurata era în vârstă de vre-o 27 ani și îmbrăcată vinișor. Cadavrul fu dus ieri la amfitea­trul de la Colțea. Foița. „TJrî.i'sr © r ®-al'u.I„ __ ___ M­I­E­T T­A jP­A.HTSA PA.TH A DOAMNA JOII AMI E XVII. Interogatoriul (Urmare) Mourillon, forte trist și forte îngrijat, cu tote că avea consciința cu totul linș­­tită, fusese dus în carcerea de pază. Nădăjduise că -l vor întreba chiar în Ziua aceea. Dar nu se întâmplă ast­fel. Și când văd­u că se înopta, apucat de un fel de descurajare, simți îndoindu-i-se mâh­nirea. Petrecu noptea fără să putá dormi. Refusase, în ajun, hrana ce i se dore, și nu primi nici dejunul ce i se oferi di­­m­inața, la nouă. I se spusese că ’i vor întreba dimineța, și el ascepta cu nerăbdare momentul în care era să afle, în sfîrșit de ce era în­vinovățit. Pe la­­ rece se duseră să -l ia, și fu con­dus în cabinetul judecătorului de instrucție. Acest magistrat se numia Bertram d’O •­seraie. Era un bărbat de vre-o cinci­zeci de ani, serios, cum sunt în­de­obice mai toți acești omeni, cu ochii limpezi și pătrun­­zători și cu căutătura adâncă, fața liniș­tită, rece și severă. Domnul Bertram d’Oseraie, dintr’o sin­gură aruncătură de ochi, măsură pe a cusat de la cap până la tălpile piciorelor. — Him?­­lise el, neputânduse feri de un simțământ de uimire, pentru că men­ținerea smerită și respectasă a lui Mou­­sillon și mai ales fața lui deschisă și sin­ceră vorbiau mult în favorea sa. Dar un judecător de instrucție scie să se păzească contra impresiunilor sale și nu uită că adesea aparența amăgesce. După ce făcu semn lui Mourillon să stea jos, îl întrebă cu un ton uscat: — Cum vă numiți ? — Jos­ef Ambrosie Mourillon,­­răspunse bietul om cu glasul tremurând. — Unde sunteți născut? — La Brion, apartamentul Maine­t-Loire. — Da, bine, țlise judecătorul de in­strucție uitându-se pe hârtiele ce le avea dinainte. Părinții d vostră erau agricul­tori onești și se bucurau de o­are­care avere. Ne mai având alți copii, visară pentru fiul lor o existență mai strălucită ca a lor. Cu chipul acesta mulți părinți, prea ambițioși, fac nenorocirea fiilor lor și-l împing fatalmente la ruinare. Ai fost așezat în liceul de la Angers; ați fost un elev bun, de­ore­ce am fost chemat să exercitați profesoratul. Dar în curînd ați lepădat acesta profesie spre a vă arunca dupa aventuri. V’ați făcut actor. — Așa e, domnule. — Ar fi greu să ve urmaresca cine­va pretutindeni pe unde v’ați dus. Din actor făcând parte dintr’o companie de ce juca prin orașele de căpetenie ale Franței, ați devenit saltimbanc. Vă regăsim în cele din urmă la Neu­illy. Acolo puțin lipsi ca să nu omorâți pe directorul companiei din care făceați parte, luând cu d-vostră o fată din com­panie, și furând încasările mai multor fin­e, pâinea tovarășilor. — Dar asta e fals, domnule­­ esclamă Mourillon uimit. — Ce e fals ? — Lucrul de care sunt acuzat. Am bă­tut, nu pe directorul companiei, ci pe to­varășul meu, pentru că și eu eram director, pedepsindu-l că complotase pierderea fe­tei de care ați vorbit, și care e fiica mea adoptivă, dând’o în mâna unui desfrânat. Acesta e adevărul, domnule. „Intr’adevĕr, m’am despărțit numai de­cât de nevrednicul meu tovarăș, luând cu mine pe fiică-mea spre a o scăpa de tóta primejdiile pe care marea ei frumu­sețe i-le putea pricinui. Dar, de­parte d’a fi luat încasările teatrului, pâinea compa­niei, cum ați­­ zis, domnule, n’am recla­mat de la șase mii de franci pe care le pusesem în întreprindere. Nu vroiam să mai am nici un fel de relațiune cu a­­cest om. „Și pentru acesta sunt arestat! Dar d-vostră domnule, veți ordona o anchetă și când veți avea proba că spun adevă­rul veți recunosce că sunt cu totul ne­vinovat. — Faptele ce sunt în sarcina d-vostră resultă din raportul comisarului de poli­ție din Neuilly, care se urcă la doi ani. Dar, fiind­că atunci nu vi sa intentat nici un proces, n’ați fost arestat pentru aface­rea asta care nu servesce acum de­cât spre a ne da lămuriri asupra anteceden­telor d-vostră. Mandatul de arestare con­tra d vóstru a fost liberal pentru cu to­tul alt motiv. — De ce este vorba, Dumnezeule ! — Ve voi spune în curînd. Dar să e­­xaminăm mai înnainte de tate care va fost viața de când v’ați despărțit de di­rectorul companiei de saltimbanci, cu care ziceți c­ă ați fost tovarăș. „V’ați dus să locuiți în strada Véron, la Montmartre, nu e așa ? — Da, domnule. — Acolo trăiați cu mare greutate, a­*­prope în miserie. Cerurăți o medalie de comisionar care vi se dete­­­crați tot­deauna purtător de ziare la domiciliu și spălător de trăsuri... Pe bulevvardul Capelei ați fost ceZut con­­tinuându-vă meseria de saltimbanc, aso­ciat cu clovni și comedianți. Așa e ? — Da, domnule, trebuia să trăesc, — Firesc,e și ca să trăiți făceați tot soiul de meserii. — Sunt pre vinovat pentru acesta, domnule ? — Nu, de­sigur , ori­cât de neînsem­nată e o meserie, onoreza pe cel ce o face într’un mod cinstit. „Dar peste puțin vi­ s’a urît cu diferi­tele meserii ce abia ve procuraț mijlocele de traiu. Vreți, pentru d vóstra și pentru fiica d vostră viața usora, bogăția... Atunci ce faceți ? Nu ve va fi greu să sciți ce faceți. „Pe dată starea d-vóstru se schimbă, strâm­torările și miseria din trecut, sunt

Next