Universul, septembrie 1885 (Anul 2, nr. 307-333)
1885-09-12 / nr. 316
2 UNIVERSUL.—(12 SEPTEMBRE 1885) trei studenții au fost întâmpinați de Prefect și Primar, acesta din urmă a urat bună venire tinerimea în câteva cuvinte, apoi un delegat al studenților (al cărui nume ne scapă) a salutat pe Brăileni. „In discursul său a vorbit despre victimele românismului cari se aflau în acelaș tren cu d-îor adică, d-nii Săcășanu, Ocășanu și Droc ce erau îndreptați către Galați, deplângând sorta celor ce erau exilați. „La plecarea trenului musica Dorobanților, după cererea studenților, a intonat imnul „Deșteptăte Române,“ după care un lung dra urmă flueratul trenului. „Intrarea în oraș se făcu în modul următor : „ 1. Gardiștii călări. „ 2. Musica reg. 32 de Dorobanți. „ 3. Trei fetițe cu eșarpe cu inscripțiuni de „Transilvania“ „Bucovina „Macedonia“. „ 4. Stindardul societăței „Carpațiu purtat de trei tinere în costume Naționale. „ 5. Membrii al societăței „Carpați“. „ 6. Stindardul și membrii societății de „ Gimnastied “. „ 7. Autoritățile și Delegațiile studenților. „ 8. Corpul studenților. „O procesiune de trăsuri ocupate de Domne și cetățeni care i-au primit la gară. „Studenții cu câțiva membrii ai consiliului după sosirea în piața sf. Mihail au intrat în grădină spre a fi distribuiți la gazde. „La 7 ore s’a ținut în grădina „Mihai Viteazu“ o ședință care a fost deschisă prin cuvântarea d-lui Frunzescu, după care a urmat alegerea biroului și s’a ales ca Președinte d-l Christofor de la universitatea din Iași și secretari d-l Frunzescu din Bucuresci și d-l Nicolau din Iași. „Discuțiunea ce a avut loc s’a făcut în mai mare liniște și cu o perfectă ordine. „Alegerea delegaților se va face în ultima ședință. —x— Mișcarea populației orașului Galați de la 1 până la 7 Septembrie 1885. Nasceri: 14 băeți și 21 fete, între cari 9 israiliți. Total 35 nasceri-Morți : 8 bărbați și 13 femei, dintre cari 6 israeliți. Total: 21 morți. Junghiat.—Alaltă ieri napte pe la 12 și 12 în despărțirea IV, din Galați, individul Stoica Marele a fost grav rănit de către soldatul călăraș, Nedelcu Ion. Pacientul l-a trimis în cura spitalului „Elisabeta Domna“. Ancheta asupra faptului urmeză% —o— sală compusă de sute de omeni. Acest protes va apare în fiarele Lupta și Patria. După aprobarea acestui protest, d. Mîrzescu a dat lectură unei liste compus din 22 persone care își vor lua sarcina să facă o cruciadă în ajutorul celor șase Români expulsați. Scopul acestei cruciade va fi de a aduna sume de bani cu care să vină în ajutorul expulsaților săraci, lipsiți de mijlocele existenței, depărtați din țara or. —x— întrunirea de la Iași.— In numărul nostru de ieri am vorbit pe scurt despre întrunirea care a avut loc Sâmbătă la Iași pentru a protesta în contra gonirii din țară a celor șase Români ardeleni. Ani mai aflăm că d. Gheorghe Panu a citit un protest care tinde a stigmatiza în totul actul guvernului aprobat de Intrega S Toratăți Telegrafeă Londra 9 Septembre. țiarele engleze sunt de părere că nu e cu putință Englitezea să ajute pe Turcia ca să recucerască Rumelia. Viena. 9 Septembre Fremdenblatt declară că procedeul neașteptat al prințului Bulgariei constitue o gravă violare a dreptului ginților, și în acelaș timp o provocare la adresa Turciei. Ziarul adaugă că Europa nu va putea să legitimeze prin tăcerea la acesta infracțiune a unui tratat european și că, dându-se raporturile sociale ce unesc guvernele Europei și dorința lor de a lucra într-o înțelegere comună, se pute aștepta cu încredere a vedea mișcarea strâns mărginită, și speră că se va găsi o basă care va permite să se exercite o influență asupra desfășurări evenimentelor din Rumelia. Berlin 9 Septembre. Gazeta Germaniei de Nord (zice că tote puterile cari au semnat tratatul de la Berlin privesc în același chip evenimentele din Bulgaria, că se pote spera că Clisa va fi înlăturată conform vederilor politicei internaționale, cu atât mai mult cu cât se găsesce chiar acesta apreciere în tote ziarele principale din Europa cari insistă asupra competinței puterilor cari au semnat tratatul de la Berlin. Londra, 9 Septembre. Ziațele engleze nu cred că Turcia va trece granița fără să consulte puterile. Asemenea ele nu cred că puterile vor da consimțimentul lor, și conchid țicând ca Englitera trebue să observe evenimentele. „Daily News“ aplaudă unirea Bulgarilor. „Times“ nu crede într’o înțelegere a celor trei împărați, dar socotesce că mișcarea bulgară este spontaneă. Viena 10 Septembre. Intr’o întrunire ce s’a ținut ieri, partidul stângei s’a divisat în două fracțiuni din care una va fi desemnată de acum înainte sub numele de „partidul german austriac“, iar cellalte sub numele de „partidul german“ Paris 10 Septembre. Niscoschl din Constantinopole represintă pe Turcia ca hotărîtă să restabilescă status quo, pentru că ea consideră granița Balcanică ca indispensabilă la apărarea Constantinopole!. CRONICA BUCURESCEANA Mercuri, 11 Septembre. D lui prim-procuror și a 1 lui prefect al poliției.—Deja am arătat prin diaiul nostru No. 302 conduita și abusul făcut de un individ anume Kirițd (ce ’i mai fiice și Vasilescu sau Stoenescu) la secția 3 pe lângă comisariatul de urmărire în afacerea dne Crețu, unde domnul prim-procuror a constatat faptul. Acum d. Marcu Rudolf, inspector la societatea „Naționala“ ne denunță că acest Kiriță din nou s’a apucat de vechia sa meserie, cerându - d lui Marcu bani,licând că este comisar de urmărire, etc. Deja mai zilele trecute s’a putut observa prin cancelaria comisarului de urmărire de la secția 3 răsfoind nisce dosare. Atragem seriosa atențiune a d-lui primprocuror și d-lui prefect de poliție pentru a se lua măsuri în contra acestui individ periculos. —6— Elevi servitori.—Sub acest titlu am publicat în numărul de la 5 curent cum că profesorul de la scula din strada Știrbei Vodă, biserica Cuibu cu Barză opreșce sara câte un elev pentru măturatul prin scula. Acesta scrie ne o dăduse chiar părintele unui băiat ce urmeza la acea scală, și care se înturna pentru acest motiv sera târziu acasă. Acum acelaș părinte ne scrie cum că băiatul se înturna târziu fiindcă se ducea să se joce. Am dori forte mult ca părinții să se informeze bine mai înainte de a ne denunța asemenea lucruri. — o— Camera deputaților.—Se vorbește că d. prim-ministru a dat ordine ca reparațiunele de la camera deputaților să fie isprăvite cel mult până la 25 curente , deorece se crede că la 1 Octombre se va convoca în sesiune extraordinară parlamentul Român. —o — D. Lupu Costache, noul prefect al județului Covurlui, a sosit în Capitală. ieri a avut o convorbire cu d. prim-ministru. — o — D. inspector G. Epureanu s’a reîntors Luni sera în capitală venind de la Galați. D-sa a condus, dupe cum am aretat și în ziarul nostru, pe cei 3 expulsați români, cari au plecat la Paris pe un vapor englez. Aflăm că expulsații au arătat în scris mulțumiri d-lui Epureanu pentru amabilitatea ce a avut în tot timpul cât a fost împreună.—o— 0 bătaie femeasca.—Se zice că ieri, Luni, după ameza d-na L....u din strada Piața Amzei a bătut pe amicul seu intim de casă d. H.....t (fost înalt funcționar sub partidul conservator) rupându’i pălăria de tot, astfel că neavând cu ce pleca a trimis pe un birjar de i-a adus o altă pălărie de acasă, și până la venirea birjarului, d. H....t a stat ascuns. Ce vra să lică bătaia mueresca ! acum d-na L.....ui pate fi linișcită în afacerile sale....căci nu va mai fi supărată de intimul seuamic. Canalele. —Atragem atenția d-lui primar asupra neglijenței administrațiunei societăți de canalisare. De câtva timp se întîmplă necontenit nenorociri cu aceste canale când se scoboră lucrătorii în ele spre a le curăța. Așa alaltăieri lucrătorul italian Bindo, scoborânduse în canalul de la podul Mihai-Vodă spre a’l inspecta, cățiu asfixiat de aerul stricat ce se strînsese în canal. Lucrătorul Vasile Ionescu se scoborî după Bindo să vadă ce -i este, și cățiu și el leșinat. Ionescu putu fi scos în grabă și -și veni în fire. Cadavrul sărmanului Bindo fu dus la spitalul Colțea. —o— Adevărat să fie ?—Se vorbește că comisarul Batăr cl. I de la secția VI ar fi bătut pe un dulgher fără a fi vinovat, asemenea că comisarul cl. II de la secția XI, Ștefan Ionescu, a arestat pe un birjar în strada Batiștea, iar birja în loc să se trimită acasă, a pus pe capră un om strein, și a plecat la Zalhana însoțit și de alți 2 comisari. Dacă faptele astea sunt adevărate, rugăm pe d. prefect să binevoiască a stîrpi din poliție astfel de comisari, mai cu semn că ni se relateza că d. Ștefan Ionescu a fost deja condamnat cu sentință la 3 luni de închisore pentru fals în acte publice. —o — Nenorocire.— Ieri nopte femeea Iona Dobre ce stă pe strada Rahovei No. 70 a cădut în stradă de pe casă, care e cu două etaje, și a rămas lungită la pământ într’o stare forte gravă. Insa mă veți întreba ce căuta Iuna pe casă noptea ? Biata femee e somnambulă și când e luna plină ea se urcă tot deauna pe casă unde sta câteva ceasuri. Ieri nopte luna fiind apa pe plină ea și-a urmat obiceiul în conșcient de altminteri și făcând un pas fals a căzut. —o— Hoț prins.—Hoțul ce a prădat casalui G. Rădulescu din calea Victoriei No. 51 a fost prins de către comisarul secțiune! IV, și se numesce Vasile Petrescu. Insă lucrurile furate și anume 5 bilete de câte 20 lei, două ceasuri de argint și alte obiecte, nu s’au putut găsi până acum și nici nu e de crezut că se vor găsi. —o— Hoție.—Indivizi Babone Ghiță și Garabet Ion au găsit cu cale că, schimbându-se sesonul, trebuiau să ’și schimbe și ei hainele și de aceea s’au introdus în casa cu No. 5 din strada Brezoianu și au furat mai multe haine împreună și cu ceva bani. Debieții ómeniți n’aveau nici cheltuela, se vede. Comisarul secției a XX, însă n’a fost de părere că ei s’au purtat bine și i-a arestat ieri diminuță. —o— Spânzurată.—A dat mania spânzurătei în femei. Ieri am anunțat spânzurarea unei femei din fundătura Mărcuței, aui anunțăm spânzurarea unor femei din strada Mecetului No. 18. Spânzurata era în vârstă de vre-o 27 ani și îmbrăcată vinișor. Cadavrul fu dus ieri la amfiteatrul de la Colțea. Foița. „TJrî.i'sr © r ®-al'u.I„ __ ___ MIET TA jPA.HTSA PA.TH A DOAMNA JOII AMI E XVII. Interogatoriul (Urmare) Mourillon, forte trist și forte îngrijat, cu tote că avea consciința cu totul linștită, fusese dus în carcerea de pază. Nădăjduise că -l vor întreba chiar în Ziua aceea. Dar nu se întâmplă astfel. Și când vădu că se înopta, apucat de un fel de descurajare, simți îndoindu-i-se mâhnirea. Petrecu noptea fără să putá dormi. Refusase, în ajun, hrana ce i se dore, și nu primi nici dejunul ce i se oferi diminața, la nouă. I se spusese că ’i vor întreba dimineța, și el ascepta cu nerăbdare momentul în care era să afle, în sfîrșit de ce era învinovățit. Pe la rece se duseră să -l ia, și fu condus în cabinetul judecătorului de instrucție. Acest magistrat se numia Bertram d’O •seraie. Era un bărbat de vre-o cincizeci de ani, serios, cum sunt îndeobice mai toți acești omeni, cu ochii limpezi și pătrunzători și cu căutătura adâncă, fața liniștită, rece și severă. Domnul Bertram d’Oseraie, dintr’o singură aruncătură de ochi, măsură pe a cusat de la cap până la tălpile piciorelor. — Him?lise el, neputânduse feri de un simțământ de uimire, pentru că menținerea smerită și respectasă a lui Mousillon și mai ales fața lui deschisă și sinceră vorbiau mult în favorea sa. Dar un judecător de instrucție scie să se păzească contra impresiunilor sale și nu uită că adesea aparența amăgesce. După ce făcu semn lui Mourillon să stea jos, îl întrebă cu un ton uscat: — Cum vă numiți ? — Josef Ambrosie Mourillon,răspunse bietul om cu glasul tremurând. — Unde sunteți născut? — La Brion, apartamentul Mainet-Loire. — Da, bine, țlise judecătorul de instrucție uitându-se pe hârtiele ce le avea dinainte. Părinții d vostră erau agricultori onești și se bucurau de oarecare avere. Ne mai având alți copii, visară pentru fiul lor o existență mai strălucită ca a lor. Cu chipul acesta mulți părinți, prea ambițioși, fac nenorocirea fiilor lor și-l împing fatalmente la ruinare. Ai fost așezat în liceul de la Angers; ați fost un elev bun, deorece am fost chemat să exercitați profesoratul. Dar în curînd ați lepădat acesta profesie spre a vă arunca dupa aventuri. V’ați făcut actor. — Așa e, domnule. — Ar fi greu să ve urmaresca cineva pretutindeni pe unde v’ați dus. Din actor făcând parte dintr’o companie de ce juca prin orașele de căpetenie ale Franței, ați devenit saltimbanc. Vă regăsim în cele din urmă la Neuilly. Acolo puțin lipsi ca să nu omorâți pe directorul companiei din care făceați parte, luând cu d-vostră o fată din companie, și furând încasările mai multor fine, pâinea tovarășilor. — Dar asta e fals, domnule esclamă Mourillon uimit. — Ce e fals ? — Lucrul de care sunt acuzat. Am bătut, nu pe directorul companiei, ci pe tovarășul meu, pentru că și eu eram director, pedepsindu-l că complotase pierderea fetei de care ați vorbit, și care e fiica mea adoptivă, dând’o în mâna unui desfrânat. Acesta e adevărul, domnule. „Intr’adevĕr, m’am despărțit numai decât de nevrednicul meu tovarăș, luând cu mine pe fiică-mea spre a o scăpa de tóta primejdiile pe care marea ei frumusețe i-le putea pricinui. Dar, departe d’a fi luat încasările teatrului, pâinea companiei, cum ați zis, domnule, n’am reclamat de la șase mii de franci pe care le pusesem în întreprindere. Nu vroiam să mai am nici un fel de relațiune cu acest om. „Și pentru acesta sunt arestat! Dar d-vostră domnule, veți ordona o anchetă și când veți avea proba că spun adevărul veți recunosce că sunt cu totul nevinovat. — Faptele ce sunt în sarcina d-vostră resultă din raportul comisarului de poliție din Neuilly, care se urcă la doi ani. Dar, fiindcă atunci nu vi sa intentat nici un proces, n’ați fost arestat pentru afacerea asta care nu servesce acum decât spre a ne da lămuriri asupra antecedentelor d-vostră. Mandatul de arestare contra d vóstru a fost liberal pentru cu totul alt motiv. — De ce este vorba, Dumnezeule ! — Ve voi spune în curînd. Dar să examinăm mai înnainte de tate care va fost viața de când v’ați despărțit de directorul companiei de saltimbanci, cu care ziceți că ați fost tovarăș. „V’ați dus să locuiți în strada Véron, la Montmartre, nu e așa ? — Da, domnule. — Acolo trăiați cu mare greutate, a*prope în miserie. Cerurăți o medalie de comisionar care vi se detecrați totdeauna purtător de ziare la domiciliu și spălător de trăsuri... Pe bulevvardul Capelei ați fost ceZut continuându-vă meseria de saltimbanc, asociat cu clovni și comedianți. Așa e ? — Da, domnule, trebuia să trăesc, — Firesc,e și ca să trăiți făceați tot soiul de meserii. — Sunt pre vinovat pentru acesta, domnule ? — Nu, desigur , oricât de neînsemnată e o meserie, onoreza pe cel ce o face într’un mod cinstit. „Dar peste puțin vi s’a urît cu diferitele meserii ce abia ve procuraț mijlocele de traiu. Vreți, pentru d vóstra și pentru fiica d vostră viața usora, bogăția... Atunci ce faceți ? Nu ve va fi greu să sciți ce faceți. „Pe dată starea d-vóstru se schimbă, strâmtorările și miseria din trecut, sunt