Universul, septembrie 1885 (Anul 2, nr. 307-333)

1885-09-18 / nr. 322

ANUL II. No- S 21 s xi­ T-Un număr veelitu 10 bani. MERCURI, 18 SEPTEMBRE 1885. Apare în tote dilele de lucru, la 7 ore dimineța.­­1 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : 1 CALEA DOROBANȚILOR. NR. S. BUCURESCU . ABONAMENTE: Pe an: In t<51S România leî 18.— 6 luni : „ „ 9­— 3 luni: „ „ „ 4.50 Inserțitor ți reclams 2 leî linia. Anunc­urî pe pagina 4­ a 60 bani linia. Scrisori nefrancate se refusă. Articole nepublicate nu se îmapoină. „UNIVERSUL“ Deschide abonamente cu urmatorele premii extraordinare Abonamentele încep la 15 și la 1 din fie­care lună. Pentru 1 lună Le! 1.50 „ 2 Iun! „ 3. „ 6 „ „ 4.50 » 6 » n 9-„ 12 „ „ 18. P­REMII Toți abonații pentru un­­ an primesc ca streniiu 2 bilete de la Loteria Ateneului, care se va trage în Noembrie, și două frumose romane ilustrate. Abonații pentru 6 luni vor primi ca premiu 3 frumose romane ilustrate sau un bilet de la Loteria Ateneului și un frumos roman. Cei ce se abonaza pentru trei luni vor primi ca premiu 2 frumose romane ilus­trate sau un bilet de la Loteria Ateneului. Abonații pentru 2 luni vor primi ca premiu un frumos roman ilustrat. In fine abonații pentru o lună 2 fru­mose povestiri în valore de 1 leu. NB. Domnii abonați anuali și semes­triali vor trimite 50 bani în plus pentru portul premiului, cei pentru 3 luni 15 bani în plus. Abonații vor fi publicați în ț­iar. WIT CITITÎ “Vi­ g|5|?* Ori­cine ne va procura abona­mente pe suma complexivă de 30 franci la­­ ziarul „Universul“ va primi ca premiu 2 bilete de Loteria Ateneului și 1 frumos roman ilustrat. Bucuresci, 17 Septembre 1885. î ........ i î Propunerea regelui ’Milan a făcut ca acest monarh­ să merite epitetul ce i s’a dat de rege polițianister. E rău ca România, care n’a voit să lupte până acum de căi pentru ideile mari și generose, să se alieze într’o ac­țiune atât de necorectă cu Serbii cari ei slobozi sunt ca să facă poliție, daca a­­cesta convine caracterului lor. Acțiunea comună a țerei nostre cu Ser­bia în acesta, afară de partea morală Neutralitate Se vorbesce în presa »tramă mult des­­­pre o pretinsă alianță între România, Ser­bia și Grecia, pentru a se lucra la rea­ducerea în faptă a prescrierilor tratatului de la Berlin. De­și nu credem că sunt adevărate acele svonuri tendențiose, ne socotim da­tori­a stărui asupra faptelor, arătând e­­norma greșelă pe care guvernul nostru j ar face o, intrând într’o asemenea combi­­­­nație politică. Nu credem să existe un singur om cu­­ simțămintele generose neatrofiate, care să­­ nu vajă cât de od­osa este fapta guver­­­­nului sârbesc, care s’a oferit a face re-­­­gulă în Balcani, lovind mișelesce pe la spate pe bulgari, pe când aceștia se vor­­ lupta cu turcii. ‘ (sau mai bine imorală) a sa, mai are o parte forte primejdiosa pentru noi. România, intrând în luptă cu poporele balcanice și apoi și cu alte state care le vor veni în ajutor, ne­având nimic de câștigat, va pierde negreșit, dacă nu mai mult, cel puțin bani și om­eni—lucruri de care în împrejurările de față nu trebue să fim atât de risipitori, vingerea intimă că insurecția rumeliată nu va avea urmări grave pentru pacea europeană. Ba chiar se crede că schim­barea politică săvârșită în Rumelia do­bândise de mai înainte consimțământul Germaniei, și prin urmare și al celor­l­­alte puteri din alianța europeană septem­­ptrională. Intr ’adevăr, întru­cât privește pe Aus­tria și Rusia, ca să ne dovedesc că și ele cunosceau ceea ce trebuia să se în­tâmple în Balcani, ve voi­ spune că prin­țul Alexandru I al Bulgariei a fost un DIN BERLIN (Corespondența particulară a „ Universului“) 12 Septembre. Aici nu se mai vorbesce de­cât despre evenimentele din Rumelia. De­și mulți cred că aceste evenimente vor fi pricina unui resboiu nu numai între Turcia și cele două țâri de curând unite, ci a u­­nui resboiu general, eü se pot asigura că în cercurile politice domnesce cân­de mult musafirul lui Franz Iosef la Pel­­sen și că el a avut conferințe, după cum spune Neue Freie Presse, cu Giers la Franzesbad și cu ministrul austriac de externe, Kalnoky, la Viena. Și cum este era cu putință ca într’aceste convorbiri, prințul Bulgariei, care e constatat acum că sc ia de mult de insurecția rumeliotă, să nu fi vorbit nici de cum despre unirea ambelor Bulgarii? Las apreciarea într’a­­cestă privință cititorilor noștri. O depeșă din Petersburg către un țji&r d’aci spune că planul loviturei de Stat la Filipopoli contra lui Gavril pașa era cu­noscut la ministerul de externe al Rusiei de câte­va z­ile. Aceeași depeșă adaogă că prințul Alexandru era inscimțat despre acesta, de­ore­ce cu consimțimântul lui s’a­ făcut acastă lovitură, de mat, repedea lui adesiune și plecarea lui la Filipopoli unde luă numai­de­cât guvernarea Ru­­meliei, sunt nisce doved­i despre ceea ce s’au spus mai sus, că adică prințul Bul­gariei cunoscea tot ceea ce era să se în­tâmple în Rumelia. După tote astea, se pate considera ca un lucru sigur că, de­și e la mijloc o sfâșiere a nenorocitului tractat din Berlin, Austria și Germania vor recunosce fap­tul împlinit ; nu mai vorbesc despre Rusia care a fost fapt uitarea principală, pe sub ascuns de sigur, a acestor evenimente. Cât apoi despre cele­l­alte puteri ce au semnat tractatul din Berlin vor consimți și ele la faptul împlinit numai dacă nu vor dori cum­va un résboiu european, care între aceste momente va fi fatal pen­tru toți. In privința Turciei apoi, ea va fi silită să plece capul dacă nu va dori însă ca să se ciocnesca cu tota Europa. Este adevărat că alte inconveniente ca insurecțiile altor părți din imperiul oto­man, despre care se vorbesc­, ca as­pirațiile șerbilor, muntenegrenilor, greci­lor, etc. ar putea face să se schimbe lu­crurile , dar sper că o confe­rință euro­­penă, care va fi convocată aici sau aiurea, va găsi mijlocul d’a satisface și aspirațiile acestor­l­ alte popore. In ori ce caz, să ne ținem gata pulbe­rile, pentru că lucrurile se pot schimba dintr’un moment într’altul. Bismarck stăruie în propunerea unui arbitraj în chestia Carolinelor. El a pri­mit a-l pe ambasadorul spaniol Benomar care se surie, că i-a vorbit despre aver­siunea Spaniei de a primi un arbitraj. * S’a găsit mort la Halle, în celula sa, anarh­istul Holzbauer, implicat în proce­sul anarh­istului Reinsdorff, ucigașul co­misar­ului Rumpff. Se pretinde că ar fi murit în urma maltratărilor suferite. Autoritatea spune încă că Holzbauer s’ar fi sinucis. Germanicus. ^pice din țară Măsuri filoxerice.— „Democratul“ spune că la punctul de la Cele două câr­ciumi, jud. Prahova, în sus de Ploesci la vr’o 25 k­ilometri, în apropiere de Câm­­pina, pe șoseua căii naționale, se află pos­tați doi călărași, cari distrug ori­ce po­me se duc în sus spre munți pentru vin-

Next