Universul, septembrie 1885 (Anul 2, nr. 307-333)
1885-09-18 / nr. 322
ANUL II. No- S 21 s xi T-Un număr veelitu 10 bani. MERCURI, 18 SEPTEMBRE 1885. Apare în tote dilele de lucru, la 7 ore dimineța.1 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : 1 CALEA DOROBANȚILOR. NR. S. BUCURESCU . ABONAMENTE: Pe an: In t<51S România leî 18.— 6 luni : „ „ 9— 3 luni: „ „ „ 4.50 Inserțitor ți reclams 2 leî linia. Anuncurî pe pagina 4 a 60 bani linia. Scrisori nefrancate se refusă. Articole nepublicate nu se îmapoină. „UNIVERSUL“ Deschide abonamente cu urmatorele premii extraordinare Abonamentele încep la 15 și la 1 din fiecare lună. Pentru 1 lună Le! 1.50 „ 2 Iun! „ 3. „ 6 „ „ 4.50 » 6 » n 9-„ 12 „ „ 18. PREMII Toți abonații pentru un an primesc ca streniiu 2 bilete de la Loteria Ateneului, care se va trage în Noembrie, și două frumose romane ilustrate. Abonații pentru 6 luni vor primi ca premiu 3 frumose romane ilustrate sau un bilet de la Loteria Ateneului și un frumos roman. Cei ce se abonaza pentru trei luni vor primi ca premiu 2 frumose romane ilustrate sau un bilet de la Loteria Ateneului. Abonații pentru 2 luni vor primi ca premiu un frumos roman ilustrat. In fine abonații pentru o lună 2 frumose povestiri în valore de 1 leu. NB. Domnii abonați anuali și semestriali vor trimite 50 bani în plus pentru portul premiului, cei pentru 3 luni 15 bani în plus. Abonații vor fi publicați în țiar. WIT CITITÎ “Vi g|5|?* Oricine ne va procura abonamente pe suma complexivă de 30 franci la ziarul „Universul“ va primi ca premiu 2 bilete de Loteria Ateneului și 1 frumos roman ilustrat. Bucuresci, 17 Septembre 1885. î ........ i î Propunerea regelui ’Milan a făcut ca acest monarh să merite epitetul ce i s’a dat de rege polițianister. E rău ca România, care n’a voit să lupte până acum de căi pentru ideile mari și generose, să se alieze într’o acțiune atât de necorectă cu Serbii cari ei slobozi sunt ca să facă poliție, daca acesta convine caracterului lor. Acțiunea comună a țerei nostre cu Serbia în acesta, afară de partea morală Neutralitate Se vorbesce în presa »tramă mult despre o pretinsă alianță între România, Serbia și Grecia, pentru a se lucra la readucerea în faptă a prescrierilor tratatului de la Berlin. Deși nu credem că sunt adevărate acele svonuri tendențiose, ne socotim datoria stărui asupra faptelor, arătând enorma greșelă pe care guvernul nostru j ar face o, intrând într’o asemenea combinație politică. Nu credem să existe un singur om cu simțămintele generose neatrofiate, care să nu vajă cât de odosa este fapta guvernului sârbesc, care s’a oferit a face re-gulă în Balcani, lovind mișelesce pe la spate pe bulgari, pe când aceștia se vor lupta cu turcii. ‘ (sau mai bine imorală) a sa, mai are o parte forte primejdiosa pentru noi. România, intrând în luptă cu poporele balcanice și apoi și cu alte state care le vor veni în ajutor, neavând nimic de câștigat, va pierde negreșit, dacă nu mai mult, cel puțin bani și omeni—lucruri de care în împrejurările de față nu trebue să fim atât de risipitori, vingerea intimă că insurecția rumeliată nu va avea urmări grave pentru pacea europeană. Ba chiar se crede că schimbarea politică săvârșită în Rumelia dobândise de mai înainte consimțământul Germaniei, și prin urmare și al celorlalte puteri din alianța europeană septemptrională. Intr ’adevăr, întrucât privește pe Austria și Rusia, ca să ne dovedesc că și ele cunosceau ceea ce trebuia să se întâmple în Balcani, ve voi spune că prințul Alexandru I al Bulgariei a fost un DIN BERLIN (Corespondența particulară a „ Universului“) 12 Septembre. Aici nu se mai vorbesce decât despre evenimentele din Rumelia. Deși mulți cred că aceste evenimente vor fi pricina unui resboiu nu numai între Turcia și cele două țâri de curând unite, ci a unui resboiu general, eü se pot asigura că în cercurile politice domnesce cânde mult musafirul lui Franz Iosef la Pelsen și că el a avut conferințe, după cum spune Neue Freie Presse, cu Giers la Franzesbad și cu ministrul austriac de externe, Kalnoky, la Viena. Și cum este era cu putință ca într’aceste convorbiri, prințul Bulgariei, care e constatat acum că sc ia de mult de insurecția rumeliotă, să nu fi vorbit nici de cum despre unirea ambelor Bulgarii? Las apreciarea într’acestă privință cititorilor noștri. O depeșă din Petersburg către un țji&r d’aci spune că planul loviturei de Stat la Filipopoli contra lui Gavril pașa era cunoscut la ministerul de externe al Rusiei de câteva zile. Aceeași depeșă adaogă că prințul Alexandru era inscimțat despre acesta, deorece cu consimțimântul lui s’a făcut acastă lovitură, de mat, repedea lui adesiune și plecarea lui la Filipopoli unde luă numaidecât guvernarea Rumeliei, sunt nisce dovedi despre ceea ce s’au spus mai sus, că adică prințul Bulgariei cunoscea tot ceea ce era să se întâmple în Rumelia. După tote astea, se pate considera ca un lucru sigur că, deși e la mijloc o sfâșiere a nenorocitului tractat din Berlin, Austria și Germania vor recunosce faptul împlinit ; nu mai vorbesc despre Rusia care a fost fapt uitarea principală, pe sub ascuns de sigur, a acestor evenimente. Cât apoi despre celelalte puteri ce au semnat tractatul din Berlin vor consimți și ele la faptul împlinit numai dacă nu vor dori cumva un résboiu european, care între aceste momente va fi fatal pentru toți. In privința Turciei apoi, ea va fi silită să plece capul dacă nu va dori însă ca să se ciocnesca cu tota Europa. Este adevărat că alte inconveniente ca insurecțiile altor părți din imperiul otoman, despre care se vorbesc, ca aspirațiile șerbilor, muntenegrenilor, grecilor, etc. ar putea face să se schimbe lucrurile , dar sper că o conferință europenă, care va fi convocată aici sau aiurea, va găsi mijlocul d’a satisface și aspirațiile acestorl alte popore. In ori ce caz, să ne ținem gata pulberile, pentru că lucrurile se pot schimba dintr’un moment într’altul. Bismarck stăruie în propunerea unui arbitraj în chestia Carolinelor. El a primit a-l pe ambasadorul spaniol Benomar care se surie, că i-a vorbit despre aversiunea Spaniei de a primi un arbitraj. * S’a găsit mort la Halle, în celula sa, anarhistul Holzbauer, implicat în procesul anarhistului Reinsdorff, ucigașul comisarului Rumpff. Se pretinde că ar fi murit în urma maltratărilor suferite. Autoritatea spune încă că Holzbauer s’ar fi sinucis. Germanicus. ^pice din țară Măsuri filoxerice.— „Democratul“ spune că la punctul de la Cele două cârciumi, jud. Prahova, în sus de Ploesci la vr’o 25 kilometri, în apropiere de Câmpina, pe șoseua căii naționale, se află postați doi călărași, cari distrug orice pome se duc în sus spre munți pentru vin-