Universul, octombrie 1885 (Anul 2, nr. 334-358)

1885-10-23 / nr. 351

ANUL n. No—351­5 B­A­nuri 13ST TOATA' TEBA.­Un nun* ér valii» 10 bani. MERCURI 23 OCTOMBRE 1885. abonamente: j Apare în tote dilele de lucru la 1 ore dimineta. | I­nser­tiuni ?i reclamae * . ------. » y Anun«i*.ri pe pagina 4­ a 60 bani linia. Pe an. In tota .România leî 18.—­ <­­ « . *­­ . * 6 luni: „ „ „ 9.­ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA:­­ Scrisori nefrancate se refusa. 3 luni: „ „ „ 4.50 . CALEA DOROBANȚILOR. N». S. BUCURESCI.­­ Articole nepublicate nu se inapoeză. XI. 1 ITST cemTorle Va apare negreșit CALENDARUL,,UNIVERSULUI' pe anul 18S6 In format mare, de aprópe 150 pagini, care va fi unul dintre cele mai bogate și cele mai populare ce a apărut până acum în românesce. Pe lângă datele și șchiițele indispensa­bile omenilor de afaceri, funcționarilor și ori­cărui cetățean, va conține o intere­santă parte literară, originală, și cele mai variate ilustrații, intre cari portretele tu­turor omenilor notabili din România, morți în cursul anului 1885, cu biografiile lor. Pe lângă astea apoi va cuprinde re­țete pentru familii și un studiu nou al mijlocelor ca omul să nu se îmbolnăvască nici o dată. Va avea apoi o mare colec­­țiune de palavre și anecdote precum și povești, etc. In curând vom publica tabla de materii. I Prețul lei 1.20. ^ . La abonații „ Universului 11 se va vinde cu 80 bani exemplarul. Basarabia, sunt’pentru noi certitudini că suntem în ajunul unui nou războiu, pe care îl va aduce, precum am spus’o deja, chiar actuala atitudine diplomatică a Ru­siei, cât și conferința ce este în momen­tul de a se ține la Constantinopole pe bazele menținerea unui statu quo ante. Dacă, — personalmente, — suntem pen­tru acest războiu sau contra lui, impor­tă puțin; tot ce adevărul ne obligă să spunem este convingerea noatră că, Este adevărat că mulți întemeiază încă speranțele ce au de pace pe faptul că Germania care se află tot puternică și pre­­ponderantă, nu va permite nici­o dată ca să se aducă cea mai mică atingere, unui tractat săvîrșit și încheiat supt pa­tronarea ei. Din nenorocire pentru temeinicia unor asemenea speranțe, steua a tot­puterniciei germane a început să pălescă și dovada cea mai bună că afirmațiunea ce face m bră, o motiveza și o fac logică. Cu prea puțin temei s’ar putea susține că princi­pele Alexandru al Bulgariei s’a aruncat înainte într’o asemenea afacere într’un mod orbesc și fără să se fi asigurat de mai înainte de sprijinul natural pe care Bulgaria se razămă, ca ginte slavă, de la începutul începutului. Apoi, întru­cât e vorba că a tot­pu­ternicia Germaniei a început în adevăr să slabesca,­ mai sunt și alte simptome ce dovedesc acesta, și nu mai târziu de­cât acum vre-o două luni o văzurăm scăzând tonul față cu patriotizmul guvernului ți poporului spaniol în cestiunea insulelor Caroline. Asa. Bucurescî 22 Octombrie 1885 Fasa în care a intrat cesti­unea recu­­noscerei unirei Rumeliei cu Bulgaria de­vine forte îngrijitore pentru pace. Con­ferința, dupe părerea nostră, pare desti­nată a nu se aduna de­cât pentru a da nastere unei adevărate conflagrațiuni în peninsula Balcanică ce nu pate să fie ur­mată de­cât de redeschiderea cestiunei Orientului de către Rusia. Mulți văd în atitudinea actuală a Ru­siei o perfectă înțelegere între ea, Aus­tria și Germania. Cu tote acestea, noi nu putem să tragem din acesta atitudine de­cât conclusiunea că, în realitate, Rusia nu împinge diplomația Europeană la ne­­recunoscerea faptului îndeplinit la Fili­­popoli de­cât pentru că știe că Bulgaria va resista la o asemenea hotărîre a con­­ferenței chiar cu armele în mână. In acest caz clar, incidentul ce Rusia este în momentul de a provoca, va aduce sau înfrângerea Turciei de către Bulga­ria și prin urmare disoluțiunea ei com­plectă, sau,­­­ ceea ce este întru­cât­va probabil, — va face pe Turcia să trium­­feze de bulgari, cu totă actuala slăbiciune a armatei turcești. Cine nu vede însă că represiunea ce turcii vor esercita ast­fel, va da naștere la tote grozăviile resboiu­­lui, și la ultimul moment, Rusia se va declara automată de aceste grozăvii, re­ale sau înadins sporite, spre a a intra în acțiune și a veni din nou­ în ajutorul creș­tinilor ? Această situațiune, înadins pregătită de către marele imperiu ortodox cu o tactică superioră, Îi va servi de scuză către Germania și către Austria, spre a rupe tractatul consfințit la Berlin și a preface într’un mod definitiv fața lucru­rilor din Orient. Să dea Dumnezeu să ieșim profeți mincinoși, însă atât considerantele pe cari le espuserăm cât și o însemnată mișcare de trupe ce se operează actualmente în curând sau mai târziu­, densa tot trebuie să isbucnesca, că cestiunea Orientului reclamă imperios o soluțiune. Izbucnirea lui, în momentele actuale, pate chiar să ne fie favorabilă. In tot cazul, răsboiul este fatal, inevitabil și noi îl socotim mai apropiat de­cât se crede. Trebue dar să ne pregătim din vreme în aceste idei, pentru ca, la un moment dat, nuoile com­­plicațiuni ce bat la granițele nóstre, să nu ne surprindă în nici­ o privință, este justă, este însăși lovitura de stat ce a avut loc la Filipopoli. Faimosul tractat parafat la Berlin de d. de Bismarck s’a văzut astfel nimiccit în parte nu de vre­o putere mare ci de mica Rumelie și de sora ei Bulgaria, stătuleț nou ce nu este nici chiar constituit pe deplin. Ori ce s’ar spune, nu se póte tăgădui că acesta cutezanță n’a putut să se ives­­că din chiar senin , numai puternice in­fluențe, ce au trebuit să lucreze în um­ DIN BERNA (Corespondența particulară a „ Universului”1) 19 Octombre Cu tota împotrivirea îndârjită din par­tea multor interesați de a ține pe o scară întinsă întrebuințarea spirtaselor, la 13 cu­­rent poporul elvet se declară în mare majoritate favorabil legei ce reformază în parte constituțiunea federală, și prin care se decretă un mare imposit pe spirtase și cu acest chip caută să combată marea plagă a alcoolismului ce compromite să­­­nătatea fizică și morală, mai cu semă prin­tre populațiile cantonelor germane. „Intemeindu-ne pe declarările deținuți­lor, ț­ice un apel adresat poporului el­vet de directorii și funcționarii peniten­ciarelor Confederațiunea—se pute admite că în Elveția, în anii cei din urmă, 40 la sută dintre bărbații închiși și 23 la sută dintre femeile închise erau dedați la abuzul alcoolurilor mai înainte de a deveni delincvenți. Vițiul beției a prăpădit să­nătatea fizică și mintală a multor indivizi. Lipsiți de băuturi alcolice după intrarea lor în închisori, sănătatea li­ se îmbunătă­­țeșce și se restabilesce într’un mod simți­tor afară numai dacă, slăbindu-se el prea tare, martea nu le pune capăt vieței.“ Elveția, cu o populațiune de vre-o 2,9000,000 locuitori, consumă anal vre-o 200 milione de litri de vin, dintre care 67 milione importate, mai bine de 100 milione litri de cidru, producțiune indi­genă. Apoi mai consumă mai mult de 100 mi­lione litre de bere dintre care vre­o 5 milione importate, aprope 27 milione litri de rachiuri de tot felul, dintre care 20 milione de litri importate mai mult în formă de spirt, și 7 milione de litri de rachiu de grâu și de cartofi, produse în țară. Dintre aceste 27 milione de litri de rachiu două din trei părți se consumă numai în cantonul Bemei Proectul de lege asupra căruia s’a pro­nunțat la 13 curent poporul elvet, afară că combate alcoolismul cu impositul pe alcoolurile ce vin din străinătate, țintesce la dreptul scop economic de a procura cantonelor alte venituri în locul homgel­­dului sau dărei de consumație pe care până acum o percep mai tote cantonele, și care care formeza una din resursele cele mai bogate ale lor, dar care, cu tote astea, prin disposiția Constituțiunel

Next