Universul, octombrie 1885 (Anul 2, nr. 334-358)

1885-10-10 / nr. 340

ANUL II. Ne­ 840 5 B­U&esrn ISST TO-AJT­A. ȚÎTRA.­Ui ***alt re#kit 10 fea«î. JOUI, 10 OCTOMBRE 1885. Apare în tote dilele de lucru la 7 ore diminața. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: CALEA DOROBANȚILOR. II», S. BUCURESCI. ABONAMENTE: Pe an. In tată Rom­ânia Îeî 18.— « Iani : . „ , 9— 3 luni : . „ * 4.50 Ins»i­inar ți­rselana 8 l«î linia. Anunci vrî pa pagina 4­a 60 bani linia. Scrisori nefrancaze sa refnsă. Articola nepublicate nu se înapoiză. In curând va apare CALENDARUL„UNIVERSULUI“ pe anul IBS. In format mare, de aprópe 150 pagini, care va fi unul dintre cele mai bogate și cele mai populare ce a apărut până acum în românesce. Pe lângă datele și șch­ițele indispensa­bile omenilor de afaceri, funcționarilor și ori­cărui cetățean, va conține o intere­santă parte literară, originală, și cele mai variate ilustrații, intre cari portretele tu­turor omenilor notabili din România, morți în cursul anului 1885, cu biografiile lor. Pe lângă astea apoi va cuprinde re­țete pentru familii și un studiu nou al mijlocelor ca omul să nu se îmbolnăvescă nici o dată. Va avea apoi o mare colec­­țiune de palavre si anecdote precum și povești, etc. In curând vom publica tabla de materii. La abonații „ Universului 11 se va tinde cu 80 bani exemplarul. Bucuresci, 9 Octombre 1885. Cererile Galatului Unul din fruntașele nóstre porturi, vechiul și renumitul Galați, care în is­toria desvoltării nóstre are pagini ne­uters*. n rm­ Kit n-rin «■"'dr­um­­j unei delega de Tronului pâ­­n îndreptare ce ebunitate. Vom mea gălățenilor, furl de care su cu acesta o da­t decadă de la găita în cereale ,a comercial de iia acestei cause­­, cu părere de l­a acesta ori­de cât să rii o desfiin­­;o­ franc. Noi am ttăgăduit că sub sportul, fiind fa­­nii erau atrași esportul român i acestui adevăr »gem nimic din asupra acestei ate susținem că ilt superior por­­tul a făcut un Răul e numai onstruite și ast­­a, fără să câș­­în cestiune e ca încă mult pentru rădicarea nou Galațului, cu tin«.. _­agiul de porto-­­ franc. » O a treia causă, „dicată de gălățeni, ] e modul cum s’ad ficiat căile ferate ;­­ ambele linii esistente deturneza mișca i Cernavoda se va da Galatului încă o lovitură și încă o lovitură de grație. Gălățenii cer ca guvernul să se gân­­descă și la interesele lor , și ei au­ drep­tate. Speram că guvernul și Tronul vor ține sema de plângerile și cererile Gălățeni­lor, cărora ori­ce om cuminte nu le póte refuza aprobarea. primejdie nu mai puțin mare amenință și pe conservatori. Irlanda este marea stâncă de care e destinată a se frânge mai curînd ori mai târziu nava guvernamentală britanică. Si­tuația acolo e forte gravă: tulburările, a­­tentatele la persone și la proprietate sis­temul de prigonire, de boycotlage sau ca­rantină silită rostit fără apel de Liga Na­țională contra ori­cui calcă o regulă din codul revoluționar agrar, redevenită în­­ cursul lui Salisbury. Primul ministru a­­ început o campanie care trebue să con­­trabalanțeze faimósa campanie a lui Glad­stone în Midlothian. E vrednic de lăudat, s’o spun repede, pentru sinceritatea cu care a vorbit în chestia orientală care neliniștesce din nod j mințile în Europa.­­ „Englitera, fin­e el la Nevrport, nu cu­­i­geta să se amestece în nici un chip în afacerile Balcanilor. „Tractatul din Berlin nu fu nici­de­cum violat prin revoluția din Filipopoli și prin unirea celor două Bulgarii ; politica cabinetului englez est­e d'a sprijini pe Tur­cia întru­cât, acesta e compatibil cu bunul tirall al populațiunilor. De altminteri En­glitera doresce pacea.“ Times, în numărul seu de ieri, numesce­­ acesta politica raționabilă consistentă, in­teligibilă, și, după părerea mea, are drep­tate. Dar în privința politicei interne lord Salisbury fu cât se pate de nedecis. Rostindu se pentru instituirea guvernu­lui local n’a spus dacă guvernul conser­vator primește sincer principiul electiv care echivaleză cu o adevărată revoluție în sell e­vernement. A spus puțin și chiar aprope nimic despre chestia agrară ce interesază un așa de mare număr de muncitori englezi și care a fost pusă în deplină lumină de că­tre Chamberlain. In privința Irlandei s’a depărtat cu to­tul de ideile exprimate de R­and­olph Chur­chill, radicalul sau capul nebun al minis­terului Tory, cum îi zic patricii partid­e. Nici un cuvănt n’a țins despre reforme­le sociale. Partida tory se arată conser­­vatare credinciose a axiomei lăsa­ți să facă ce vor, părăsită acum de cei mai e­­minenți liberal. John Morley și Dilke au declarat că primesc programa lui Chamberlain care reprezintă extrema Stângă. Un om de Stat care, cu tóte că n’are calitățile stră­lucite ale lordului Salisbury, este înumă­­rat printre cei d’ntâi Omeni de Stat ai noștri, lordul Hartington, fost coleg cu Gladstone și Duke, în minister, ne­vrănd să urmeze pe acesta, a rostit la Bury un discurs plin de mâhnire și de descuraja­re, în care ’și ia adio de la alegătorii săi, ț­icând că după 21 de ani de lupte parlamentare, pate crede că și-a împlinit sarcina. Și nu sunt numai acestea discursu­rile rostite în Englitera ; fie­care ținut a avut câte unul. Este red că liberalii nu s’au putut în­țelege asupra basei unei programe unice; dar cel puțin, dacă whigii și radicalii sunt despărțiți, și unii și alții și au for­mulat protestările într’un chip forte lă­murit și făgăduesc țărei un șir de re­forme bine definite. Conservatorii din potrivă nu ’s în stare de­cât să bienuască pe protivnicii lor și să distrugă clădirea liberală.­­ Discursul lui Salisbury a avut un răsunet nu tocmai bun la Constantino­­pole. „Daily News“ primește de acolo o de­peșă în care se știce că declarațiile lui D. Petcu Karavenov,­ ministrul președinte bulgar...(Ved­i pag. 8) DIN LONDRA (Corespondența particulară a „ Universului 11­­5 Octombri Pe când lupta electorală e aprope sfîr­­șită în Francia, ea ferice aici, fără ca să se potă prevedea nici­de­cum resultatele putinciose ale ei. Am vorbit într’o altă corespondență a mea despre pagubile ce ar putea suferi partida liberală din causa discordiilor sale intestine ; agii cred că a­flarea lor după părăsirea legilor excepți­­onale. Și o parte din opinia publică en­­gleză acusă pe guvern că s’a lipsit de o armă contra crimelor agrarii nereînnoind Crimei’ Actul. Acesta stare de lucruri­servă a cum­păni de o­potrivă sorta ambelor partide ce -și dispută favorea alegatorilor. Discursurile oratorilor din amândouă păr­țile contribuiră să facă sit­uația și mai gravă. Presa englesă comenteaă necontenit ciis­tea «omerciala da li Galați » cu linia »

Next