Universul, noiembrie 1885 (Anul 2, nr. 359-384)

1885-11-08 / nr. 365

2 ^j>ice di­n țară Venflarea productelor. — Citim în „Gazeta Sfitonului“ din Râmnicu Sărat: Pe aceste vremuri de crisă și nesiguranță mulți a’au grăbit a ’și vinde de acum porumburile. In județul nostru singurul cumpărător serios, acum, d. Iancu Fried­man și Perlea, a cumpărat mai multe partiéi însemnate de cinquantine cu 45— 52 lei chila, plătiți in hârtie, loco­lări. —x—­Foc.—­Trei șire mari de paie au ars pe moșia Slobozia-Galben a d lui C. Dat­­culescu, din R.­Sărat. Focul a fost pus se­­ lice, de răi­făcători, dar acesta este cu atât mai de neînțeles cu cât d. Dat­­culescu nu se scie a avea vr’un dușman și trăesce cu sătenii în cea mai perfectă armonie. Pagubele se jurcă la suma de 20.000 lei. —x — Semănaturile.—In județul R.­Sărat, scrie „Gazeta Satanului, s’au făcut, în a­­cestă tomnă bună și lungă, multe semă­nături de grâu și secară. Cele ce se se­­mănasc până spre finele lui August s’au desvoltat și înfrățit atâta—pe unde insec­tele n’au fost numerase—în­cât au fost păscute mai într’una de oi. Porumburile sunt tote culese și ciocanii tăiați; cu tote acestea sunt mulți săteni cari nu vor a­­­vea de ajuns nutreț­ pentru vite. Insecte tot mai sunt: Omor.—In­­ ziua de 16 Octombre tre­cut, Ion Plondru, vierul din comuna Bog­dana, județul Tutova, a fost omorît de ginerile său. Cașul s’a comunicat parche­tului. —x— —x— Mișcarea populațiunii orașului Ga­lați de la 27 Octombre până la 2 Noem­­brie : născuți : 18 băeți legitimi, 8 fete legitime și o nelegitimă, total: 27 (din cari 5 israeliți) a fost și o fată născută mortă. Căsătorii: 12­­ Morți: 31 (3 isra­eliți) din cari 3 până la 1 an, 11 de la 1 la 5 ani, 3 de la 5 la 20 ani, 3 de la 20 la 30 ani, 3 de la 30 la 40 ani, 6 de la 40 la 60 ani, 1 de la 60 la 80 ani, 1 peste 80 ani. UNIVERSULU.—(8 NO EMIRE 1885)^ isre-u.t®,țl Teleg-retfls© (JonstantinopJl, 5 Noembre. Se afirmă că Sultanul refuză într-un mod definitiv să intervină între Serbia și Bulgaria. D. Tricopis a declarat că oposiția nu va ridica cestiunea de cabinet, că ea va discuta fără îndoială, va vota proectele ministeriale și că va susține pe guvern. Atena. 5 Noembre. Se desminte știrile privitore la niște mișcări de trupe spre graniță. Ședințele delegațiunii austriace au fost incu­se după votarea creditelor menite să întrețină niște trupe cantonate în Bosnia. Cornitele Kalnoky a exprimat membri­lor delegațiunii mulțumirile împăratului pentru zelul lor patriotic, acelea ale mi­nisterului comun pentru încrederea ce i s’a arătat, și în sfîrșit ale sale proprii pen­tru îngrijirea ce a avut delegațiunea, ți­nând seama de evenimentele ce se petrec în Balcani, de a nu provoca o discuțiune aprofundată în privința politicei exteriore. Paris. 5 Noembre. D. Alexandri, ministru plenipotențiar al României, s’a întors la Paris. Roma, 5 Noembre. Se asigură că hotărîrea finala luată de Papa în afacerea Carolinelor va fi expe­diată celor două părți inainte de 25 Noembre și publicată după câte­vă zile. Papa va constata drepturile istorice ale Spaniei asupra Carolinelor și datoria guvernului spaniol de a oferi Germaniei o situațiune privilegiată în arhipelag. Constantinopole. 6 Noembre. Conferința a adoptat ieri resoluțiunile cari nu vor fi definitive de­cât Joi, din cauza insuficienței instrucțiunelor primite de ambasadorul englez. Totalul propunerilor otomane e accep­tat, pare cu acesta modificare ca Turcia singură să adreseze o somațiune Prințu­lui Bulgariei, somațiune pe care puterile o vor susține prin declarațiuni deose­bite. Conferința a admis în principiu că ea va urma lucrările sale cu tot conflictul sârbo­­bulgar. Sofia, 5 Noembre. D. Țanov, ministru de externe al Bul­gariei, a adresat marilor puteri o circu­lare care se pute resuma ast­fel: Bulgarii au trecut în Rumelia numai ca să împedice vărsarea de sânge ; dacă bulgarii și prințul nu treceau în Rumelia, s’ar fi ivit încurcături și mai mari, dupe revoluția rum­elioților. Bulgarii s’au nevoit să fie liniște în peninsulă, precum făgăduiseră înaltelor puteri. Dar iată ca armatele unui stat vecin, neatârnat, năvălesce în principat, fără măcar a fi adresat un ultimat prin mij­locirea Porții. Turcia și Europa privesce nepăsătore cum se calcă tocmai acel prin­­­cipiu pentru care Bulgaria era învinovă­țită. Intervenirea bulgarilor în Rumelia nu a fost o încălcare, de­ore­ce amândoue aceste țări continuă a se afla sub su­zeranitatea Turciei. Drept aceea prințul Alexandru, auzind de intrarea șerbilor în Bulgaria a și cerut ajutor sultanului. Bulgaria se întemeiază pe simțămentele de dreptate ale puterilor cari vor trebui să ia o hotărîre. Viena 5 Noembre. Se anunță din Bulgaria „Coresponden­ței Politice“ că cartierul general al ar­matei sârbesci e transferat la Zaribrod. Sârbii au trecut la Tirn prisonieri nu­meroși și au pus mâna pe două drapele. Două batalione de trupe regulate bulga­re au depus armele. La Timok, un batalion de­ voluntari s-a predat. Londra 6 Noembre' D. Gladstone a pronunțat un discurs în care a lăudat politica orientală a lor­dului Salisbury, precum și prudenta mo­­derațiune a Porții; în același timp a bla­mat faptele Serbiei. Tei­fie Bey, ambasadorul Turciei la Ber­lin, a plecat pentru a ocupa postul său. Kiamil Bey, secretarul Sultanului, îl în­soțește. Londra 6 Noembre. „Standard“­­zice că Austria se arată forte mult opusă unei interveniri militare a Turciei. Atena, 5 Noembre. Viena, 5 Noembre: Constantinopole, 6 Noembre, CRONICA BUCURESCEANA Joi 7 Noembre. Sosiri.—Au sosit în capitală d. gene­ral Budișteanu ; d. N. Săveanu, deputat de Focșani ; d. de Coutouly, ministru plenipotențiar al Franciei împreună cu d. de Diesbach primul secretar al legațiunei; d. general Greceanu, prefectul palatului. Plecări.­Au plecat din capitală d­in­ coloneii Poenaru și Carp la Galați. Tragerea la sorți a membrilor cari vor trebui să presideze curțile cu jurați din circumscripția curței de apel Bucu­­rescu, se va face la 15 Noembrie de că­tre d. prim-președinte al curței de apel. Sesiunea juraților începe la 1 Decembrie. — o— Neglijență.—Ni se relateză că statele de scăd­ământ de la 1869 până la 1884, înaintate primăriei Capitalei de d. per­ceptor al colorei Galben încă de acum un an nu s’au aprobat de d. primar, de­ore­ce d. Manuk șeful diviziei comptabi­­litățea nu le au presentat locului. Aces­ta negligență e pagubitare cetățenilor. O dimisiune.—Se vorbește că în urma asprelor observațiuni făcute Comisarului Zah­aria de către d-l Primar al Capitalei, numitul comisar și - ar fi dat dimisiunea. —o— — o — Veniturile acsiselor comunei Bucu­curescu au fost cu 28000 lei mai mari în Octombrie anul acesta de­cât în Oc­tombrie anul trecut. Procesul soților Miucescu va veni la 8 Decembre înaintea Curței cu jurați de Ilfov, precum am mai spus: Dosarul în cestiune a fost amânat ieri de instruc­ție d-lul procuror general Populeanu care pentru Sâmbătă va convoca Camera de punere în acuzare, spre a -l esamina. Loteria Ateneului.—Aflăm că mai mulți bărbați eminenți ca d nil Maiorescu, N. Ionescu, Negruzzi și alții, vor ține peste curînd în Bucuresci conferințe în folosul loteriei Atheneului Român. Se afirmă de asemenea că un comitet de domne organizeza o mare serbare în sala Teatrului național pentru sera de 30 Noembre curent în folosul loteriei A­theneului. Vom da peste curend mai multe amă­nunte. —o— Gh­eorgh­e lonescu Gheorghe lonescu aflându­se în mare strîmtorare de bani a căutat să și-o procure din buzunarul unei dómne care ’i ieșise înainte pe strada Fântânei. Dar fiind mâinile înghețate a procedat rea astfel că domna a simțit și a dat alarma. Polițiștii s’au bucurat forte regăsind în Gheorghe Ionescu o veche cunosciință. L’au instalat în palatul prefecturei. —o— Foc. — Ieri napte la gara de Nord, în apartamentul ocupat de direcția căi­lor ferate, s’a aprins un coș , sosind grab­nic pompierii focul a fost stins după ce a consumat dușumala și grinda. —o — — o— Fortificația Bucureștilor se urmază cu activitate cu tot timpul rea ce a în­ceput. Se lucreza chiar și Dumineca de­­are­ce M. S. Regele vrea să visiteze cu­polele îndată dupe sosire. Cupola de sis­tem francos va fi gata în două săptă­mâni, cea de sistem german încă n’a so­sit deplin. Teatru Dacia. — D-nii Moceanu și Velescu, renumiții gimnastici români, nu vor pleca la Calcuta în India de­cât la vară, iar până atunci vor da în fie­care Sâmbătă representații la teatru Dacia. Anunțăm că așii Joi se dă la acest teatru o mare representație în scop de bine­facere ; se vor juca două comedii : Agache Flutur în 3 acte de V. Alexandri și Jurământul lui Oraș, într’un act. Teatrul Orfeu sub direcțiunea d­lui Ionescu, representații în tote serile. Intra­rea in leu. — o— ACTJL OFICIALEI D. N. Enculescu s’a revocat din func­țiunea de ajutor al primarului comunei urbane Sinaia. * Sunt numiți : D. Petru Negel, sub­prefect al plășilor întrunite Trotușu Taslău-de-Jos din ju­dețul Bacău, d. N. Donescu comisar clasa II, d. Vasile Epureanu, sub comi­sar clasa I, la prefectura capitalei. * D. N. Grupenschi, șef de birou la prefectura județului Bacău, este autori­­zat să gereze lucrările directorului pe timpul absenței titularului director. * S’a încuviințat ca comuna rurale Bi­­biresci din județul Bacäu să porte pe viitor numirea de comuna Leca. * D. Răducan R. Ștefănescu se nu­­mesce la casieria județului Mehedinți, în funcțiunea de sub-casier. * D. C. Demetrescu, se numesce defi­nitiv profesor la catedra de matematici de la scala comerciale din Bucuresci. .Foița „XTn­ iverartl vii,.­­­­ 1­314 MIETTA Jk. SI T 1E3 ^ JP­A-TIES­ A. DOAMNA JO RAMNIE XXXII O partidă întreruptă (Urmare) Trase iute zăvorul și deschise porta. Raimonda intră dupe ce­­lise birja­rului . — Nu voi­ sta mult. — D-ta, d ta ! repetă Jacques Ver­nier, închinând porta, căreia ’i puse la loc zăvorul. I într’acel timp, Raimonda intră în casă. După ce închise porta, Jacques se duse dupe ea. Luă lampa pe care o lăsase pe o trâptă a­­ cărei, și amândoi intrară în odaia din etajul de jos, pe care călă­torul o cunosce deja. — Ei, disc Jacques Vernier, vexând geanta de piele pe care o avea Raimonda în mână, ce d ta vrei să faci vre­o mică călătorie ? — Da, răspunse ea cu un glas poso­morit. — Și ai venit să -ți iei adio de la prie­tenul d-tale Jacques ? El, el, esc! gen­tilă, forte gentilă. Ea i se puse în față cu ochii scânteie­tori. — Vin să -ți spun, răspunse ea cu un glas ce tremura de mânie, că esc! un ticălos, un trădător, un înșelător mârșav ! Jacques ridică în sus capul cu ochii înflăcărați. — Ei !­­Iise el, ce ’i asta ? — Ca un mișel și ca un tâlhar ce esc! m’ai înșelat, m’ai trădat și m’ai jefuit! —­ Jefuit ! — Da, jefuit!­. pentru că a lua banii ce nu i-ai câștigat vra să­­ li­ă o hoție. — Nu pricep, Raim­ondo, explică-te... — îmi jurase și și făgăduise și să omori pe un om... — Pe domnul Florentin Broussel. — El bine, ai făcut acesta? — Iți jur, Raimondo, că Florentin nu mai există. — Aide, destul ! exclamă ea cu vio­lență, cu mine nu se trece. In omul a­­cela care ’și «ficea Florentin Broussel, ai recunoscut pe con­tele de Soleure și n’ai cutezat să ’l lovesc!. „Totă istoria ce mi ai povestit, e o minciună ! și eu am avut prostia să te ascult! Aveam încredere în tine !... Ah ! bine ’mi așezasem încrederea ! — „Esc­ un ticălos înșelător și mi-am spus tot­deauna minciuni !.. Ca or­ nu, mi-am afirmat că Mietta, lovită de o ne­bunie, recunoscută cu neputință de vin­decat, era tot la Sainte Anne ? — Ți-am spus: Ei bine ?* — Și din partea asta ca și din cea­­l­altă, m’ai înșelat! Nu numai că Mietta nu mai este la Sainte Anne, dar nici nu e nebună. Și sou­ cine e Mietta? E fiica mea. — Fiica d-tale ! — Da, fiica mea, și astă sora am vă­­­nit’o la un bal, la brațul tatălui său, contele Gaston de Soleure ! — Dar atunci tóté merg bine, (lise Jacques Vernier, uitându-se chiorîș la Rai­monda. — Ah­­­ere­­hi, răspunse ea dând din umeri. — Da, fiind­că n’ai de ce sa te mai temi de contele de Soleure , titlul d-tale de mumă te va face sfîntă ! Ea bătu din picior cu furie. — Sunt pierdută, exclamă ea, pierdută, mă înțelegi ? și din vina ta... Ai fost pentru mine un bărbat fatal ; trebuia ca până în cele din urmă să fii geniul m­eu cel reu. M’ai împins cu nepăsare în prc­­por. Ah ! esc­ un mare ticălos ! — Raimondo, astea ’s numai vorbe. — Mai sunt și fapte, nu ți am spus tot. „Luaseți așa de bine tote precauțiu­nile în­cât Mourillon, după un decret de suspendare a procedurei, a fost pus în li­bertate, și tovarășul ton Pignolet, despre care garantase și ea despre tine, a spus judecătorului de instrucție tata șiretenia giuvaerurilor. — Ah ! — Și nu e numai atât: domnul Jora­­mie a aflat tot de la judecătorul de ins­trucție , domnul Joramie scie că am fost contesa de Spleure și că Mietta e fiica mea. — Drace, drace ! <jise Jacques Vernier. — Și domnul Joramie m’a gonit! Pricepi acum ? In ochii tâlharului trecu un fulger. — Dacă nu m’aî fi înșelat cum ai fă­cut, urmă Raimonda, fiind înșciințată, aș fi putut lua unele mesurî și acum nu m’așî găsi în circumstanța îngrozitore în care mă găsesc. — Așa­dar d-ta­­li­î că eu sunt causa, singura causă a tot ce ți se întîmplă ? — Da, și ’țî o repet, ai fost tot­d’auna geniul meu cel réu. — Și cu tote astea, nu eu te am silit, odinioră, ca să te măriți cu contele de Spleure, și, acum cinci ani, cu domnul Jeramie. Oh! aș fi prea mult politicos, de aș lua asupră mi răspunderea bigamiei d-tale. „Pare că tot eu sunt vinovat dacă d-ta te ai amorezat nebunesce după George Rames, care n’a vrut să scie de d-ta? Buzele Raimondei se încrețiră convulsiv. Jacques Vernier urmă : — D-ta cred­e că eu n’am suferit ve­­nendute amorezată nebunesce dupe pic­iorul d-tale ? „Am încercat în câteva­­ zile tote chi­nurile gelosiei, pentru că trebue să spil Raimondo, că n’am încetat un singur mo­ment d’a te iubi, și când te-am revenit s’au redesceptat în mine tóte flăcările ve­che­ mele patimi. Raimond a făcu o strîmbătură și se bate înapoi cu scârbă. Jacques Vernier încruntă sprîncenele și în ochii lui luci o flacăra sinistră. Reluă : Emile Z­ichebourg (Va urma)

Next