Universul, ianuarie 1886 (Anul 3, nr. 407-431)
1886-01-26 / nr. 427
ANUL III.—No. 427. 5 IBaxii în Capitală,.—IO Bani în Provincia Duminecă, 26 Ianuarie (7 Februarie) 1886. ABONAMENTE PENTRU CAPITALA: Pe lin an - - - Leî 18 Pe șeselimî ... „ 9 Pe trei Iunî - - - „ 4. 50 Pe 1 lună .... „ 1.50 Apare în tote dilele de lucru la 7 ore dimineța. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : CALEA DOROBANȚILOR. No. S. BUCURESCI. ABONAMENTE PENTRU JUDEȚE: Pe un an - - - Leî 20 Pe șase luni- ... „10 Pe trei luni- ... „5 Pe 1 lună .... ” 2 BUCURESCI 1886 Am privit cu groza încingându se lângă noi un resbot fratricid. Am desaprobat chipul de purtare al unui popor vecin nouă câtre un popor iarăși vecin, amendouă de același neam având aspirații și temeri comune. In lipsa putinței d’a împedica focul, am avut ochii mereu ațintiți asupra’ și inima ne a bătut de părere de rău ca și pentru nisce frați pe cari i am fi vedut extenuându se zadarnic, spre a face pe pofta dușmanului iar când luptele au încetat, fie din oricare causă, ne-am bucurat în sinceritate și am binecuvântat acea causă. Nu pate fi vorba aci de umilința unuia din cele două popore căci șerbii ca șibulgării s’aîi bătut vitejesce, dar cum ți ar veni să râdicî mâna asupra fratelui teul ? Credem că șerbii convinși de nelegiuirea ce comiteau, stăpâniți de simțământul milei, n’au avut curagiul să ’și întrebuințeze virtutea contra unor frați pe cari nu ’i se iau întru nimic altfel vinovați decât că au voit să ’și împlinescă dorința sfântă de unire. Altfel ar fi fost când sârbii ar fi fost duși în foc pentru o causă mai dreptă , când ar fi avut să lupte contra unui apăsător, sau pentru un ideal național; i-am fi vădut atunci trecând din biruință în biruință de órece seim că sârbul e soldat de valore când e bine condus. Și tot altfel a fost cu bulgarii. Dânșii s’au bătut sub flacăra indignărei, și au învins căci era dreptă causa lor. Dar focul a încetat acum și amândouă țările au ales capitala nostră spre a trata pacea. Atât de la Sofia cât și de la Belgrad au sosit delegații însărcinați cu acesta, precum a sosit și delegatul Turciei. Urăm bună sosire acestor delegați și dorința nostru sinceră este să se încheie curând pace. Europa o voesce și românii o doresc mai mult ca oricare alții. Statele mici trebue să -și strângă putere ca să resiste la vijeliile cele mari ce nu vor întârzia pate să se rădice de la apus sa fi resărit; ele nu trebue să se slăbască unul pe altul spre a putea lesne deveni prada unui ambițios încoronat ori să nu se potă apăra de invasiunea semințiilor ce s’aîi îndesit în unele părți ale Europei. Și vedeți apoi că noul minister se compune din unele elemente, cari n’au făcut parte din cel din urmă minister liberal, și sunt introduse în vederea unei rațiuni politice, datorite situației noi ce s’a produs acum. Gladstone, cum scrii încă mai de mult, nu este un liberal staționar; el nu crede că e de ajuns să profeseze ideile liberale doctrinare ci trebue să mergă neîncetat înnainte, pe aceeași cale, fără să se oprescă nici de cum și fixându’și neconteAdi am ajuns acolo că între j partida liberală condusă de el și între partida radicală, care s’a format în anii din urmă nu mai este aprope nici o deosibire.— Dilke și Chamberlain, republicani teoretici, făceau parte din Ministerul lui antecedent și vor face parte și dintr’acest minister care va avea însă o culore mai pronunțată. Gladstone, ce e drept, trebue să ’șî facă socotelile cu opinia publică de aici care e fl erte îndărătnică , dar văd că se bat lui Gladstone formarea Cabinetului. Ideile înaintate cu care Gladstone procede la formarea noului Cabinet nu ’l vor face să -șî piardă partizanii căci chiar dacă puțini liberali moderați, speriați de concesiunile făcute Irlandei și de alte reforme sociale ce se vor aplica în Englitera se vor despărți de el și se vor uni cu conservatorii, acesta nu ’i va face nici un reü, numărul disidenților fiind mic de tot; și apoi pentru că ei nu vor suferi legea conservatorilor, mergând înnapoi, ci e de sperat că vor face pe noii lor aliați să mergă înainte. Fiindcă, cum am trebuit adesea să observ, s’a întîmplat la noi ca un conservator să trecă la liberalism—cel din urmă dintre acești omeni însemnați a fost Derbey, ministru mai întâi cu Beaconsfield și pe urmă cu Gladstone, dar nu s’a întîmplat nici o dată ca un liberal să trecă la turism, adoptându-i ideile. Pentru că aici partidele și omenii politici sunt intim convinși că progresul e legea omenirei, și că a i se împotrivi lui ar fi nepatriotic și ridicul, Gladstone va supune astăzii reginei lista pe care v’am transcris’o mai sus, care face bună impresie asupra publicului! * Lordul Stradbroke, decanul Camerei Lorzilor, a murit. Era născut la 1794 șî aparținea partidei conservatore.i Johnson. ...................................................................... DIN LONDRA (Corespondența particulară a „ Universului”) 20 Ianuarie. Se continuă a se procede pentru soluția crisei ministeriale. Regina a început primind demisia lui Salisbury și încredințând lui Gladstone sarcina de a forma noul Cabinet. Gladstone urmeza compuind ministerul. Lista cea din urmă se compune din numele urmatore: deputații Chamberlain, Trevelyan, Mandela, Henry, James, Dilke și Childers și din lorzii Kimberley, Granville, Spencer, Morley și Rosebery. Cum vedeți, lordul Hartington nu se află între aceștia și causa e că dânsul nu vrea să adopte politica radicală a lui Gladstone relativă la Irlanda, nu alte scopuri, pe dată ce cele de mai înainte sunt ajunse. Astfel, în viața lui Gladstone și în împulsiunea ce de o jumătate de veac el imprimă partidei sale, se pate constata un progres statornic ; fiecare programă nouă a sa este, basându-se însă pe aceleași principii, mai liberală decât cea ce a precedat-o , fiecare reformă nouă a lui este din ce în ce mai pronunțată, fiecare Cabinet al lui este din ce în ce mai pronunțat, vorbesce din nou de putința unui Parlament irlandez pentru afaceri pur locale,— se scie că înființarea acestui parlament este una din ideile lui Gladstone spre a face ca Irlanda să trăiască bine cu Engliteza—și pământul englez n’a tremurat în ziua când se spuse că Gladstone a oferit lui Parnell secretariatul pentru Irlanda. Ba chiar, după ce se răspândise svonul acesta, Regina—așa de intransigentă în programa Salisbury, și, precât se pretinde, conservatore în inimă—a încredin ..................................O.................................. .prc © din țară Circulația pe Dunăre.—Vaporul între Galați și Brăila va face, cu începere de Sâmbătă, 25 Ianuarie, tot două curse pe zi, însă în modul următor : Pornirea de la Brăila la 9 ore a m. și și 3 ore p. m. Pornirea de la Galați la 12 ore m. și 4 ore p. m. Tot cu începere de Sâmbătă, 25 Ianuarie se deschid și cursele vaporului între Galați, Isacea și Tulcea și va călători după cum urmeza : Pornirea de la Galați la Isaccea și Tulcea , Sâmbătă, Marți și Ion la 8 ore dim. Pornirea de la Tulcea la Isacea și Galați , Duminica Mercur și Vineri la 10 ore dim. Deschiderea curselor la stațiunile Reni și Ismail vor avea loc mai târziu. Bolă în paseri.—De câtva timp e o adevărată epidemie în paseri la Iași și în împrejurimi, din care causă mortalitatea lor e forte întinsă. Sperăm țlice „Liberalul“ că consiliul de higienă va lua măsuri de a nu se vinde în piețe păsările lovite de bule, cere de altmintrerea se vând cu preț forte mic, ademenind astfel pe cumpărători. — x— Foc.—Alaltă seră, în Galați, pe la orele 61/2 pe când d-nii frați Telega lipseau de acasă, câinele dolor, care era închis într’o cameră, a sărit pe masă și a răsturnat lampa ce era aprinsă. Gazul împrăștiinduse, au luat foc perdelue, apoi alte obiecte mici și o canapea. Până să sa comunice alarma de foc pompierilor, publicul a sărit și cu multă greutatea