Universul, ianuarie 1886 (Anul 3, nr. 407-431)

1886-01-26 / nr. 427

ANUL III.—No. 427. 5 IBaxii în­ Capitală,.­—IO Bani în Provincia Duminecă, 26 Ianuarie (7 Februarie) 1886. ABONAMENTE PENTRU CAPITALA: Pe lin an - - - Leî 18 Pe șese­limî ... „ 9 Pe trei Iunî - - - „ 4. 50 Pe 1 lună .... „ 1.50 Apare în tote dilele de lucru la 7 ore dimineța. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : CALEA DOROBANȚILOR. No. S. BUCURESCI. ABONAMENTE PENTRU JUDEȚE: Pe un an - - - Leî 20 Pe șase luni- ... „10 Pe trei luni- ... „5 Pe 1 lună .... ” 2 BUCURESCI 1886 Am privit cu groza încingându se lângă noi un resbot fratricid. Am desaprobat chipul de purtare al unui popor vecin nouă câtre un popor iarăși vecin, amen­două de același neam având aspirații și temeri comune. In lipsa putinței d’a împedica focul, am avut ochii mereu ațintiți asupra’­ și inima ne a bătut de părere de rău ca și pen­tru nisce frați pe cari i am fi vedut ex­­tenuându se zadarnic, spre a face pe pofta dușmanului iar când luptele au­­ încetat, fie din ori­care causă, ne-am bucurat în sinceritate și am bine­cuvântat acea causă. Nu pate fi vorba aci de umilința unuia din cele două popore căci șerbii ca șibul­gării s’aîi bătut vitejesce, dar cum ți ar veni să râdicî mâna asupra fratelui teul ? Credem că șerbii convinși de nelegiuirea ce comiteau, stăpâniți de simțământul milei, n’au­ avut curagiul să ’și întrebuințeze virtu­tea contra unor frați pe cari nu ’i se iau întru nimic alt­fel vinovați de­cât că au voit să ’și împlinescă dorința sfântă de unire. Alt­fel ar fi fost când sârbii ar fi fost duși în foc pentru o causă mai dreptă , când­­ ar fi avut să lupte contra unui apăsător, sau pentru un ideal național; i-am fi văd­ut atunci trecând din biruință în biruință de óre­ce seim că sârbul e soldat de valore când e bine con­dus. Și tot alt­fel a fost cu bulgarii. Dânșii s’au bătut sub flacăra indignărei, și au învins căci era dreptă causa lor. Dar fo­cul a încetat acum și amândouă țările au ales capitala nostră spre a trata pacea. Atât de la Sofia cât și de la Belgrad au sosit delegații însărcinați cu acesta, pre­cum a sosit și delegatul Turciei. Urăm bună sosire acestor delegați și dorin­ța nostru sinceră este să se încheie curând pace. Europa o voesce și românii o doresc mai mult ca ori­care alții. Sta­tele mici trebue să -și strângă putere ca să resiste la vijeliile cele mari ce nu vor întârzia pate să se rădice de la apus sa fi resărit; ele nu trebue să se slăbască unul pe altul spre a putea lesne deveni prada unui ambițios încoronat ori să nu se potă apăra de invasiunea semințiilor ce s’aîi îndesit în unele părți ale Europei. Și vedeți apoi că noul minister se com­pune din unele elemente, cari n’au­ făcut parte din cel din urmă minister liberal, și sunt introduse în vederea unei rațiuni po­litice, datorite situației noi ce s’a produs acum. Gladstone, cum scrii încă mai de mult, nu este un liberal staționar; el nu crede că e de ajuns să profeseze ideile liberale doctrinare ci trebue să mergă neîncetat înnainte, pe aceeași cale, fără să se o­prescă nici de cum și fixându’și neconte­Adi am ajuns acolo că între­­ j partida liberală condusă de el și între partida radicală, care s’a format în anii din urmă nu mai este aprope nici o deosibire.— Dilke și Chamberlain, republicani teore­tici, făceau parte din Ministerul lui an­tecedent și vor face parte și dintr’acest minister care va avea însă o culore mai pronunțată. Gladstone, ce e drept, trebue să ’șî facă socotelile cu opinia publică de aici care e fl erte îndărătnică , dar văd că se bat lui Gladstone formarea Cabinetului. Ideile înaintate cu care Gladstone pro­cede la formarea noului Cabinet nu ’l vor face să -șî piardă partizanii căci chiar dacă puțini liberali moderați, speriați de concesiunile făcute Irlandei și de alte reforme sociale ce se vor aplica în En­­glitera se vor despărți de el și se vor uni cu conservatorii, acesta nu ’i va face nici un reü, numărul disidenților fiind mic de tot; și apoi pentru că ei nu vor suferi legea conservatorilor, mergând în­­napoi, ci e de sperat că vor face pe noii lor aliați să mergă înainte. Fiind­că, cum am trebuit adesea să observ, s’a întîm­­plat la noi ca un conservator să trecă la liberalism—cel din urmă dintre acești o­­meni însemnați a fost Derbey, ministru mai întâi cu Beaconsfield și pe urmă cu Gladstone, dar nu s’a întîmplat nici o dată ca un liberal să tre­că la­ turism, a­­doptându-i ideile. Pentru că aici partidele și omenii po­litici sunt intim convinși că progresul e legea omenirei, și că a i se împotrivi lui ar fi nepatriotic și ridicul, Gladstone va supune astă­zii reginei lista pe care v’am transcris’o mai sus,­­ care face bună impresie asupra publicului! * Lordul Stradbroke, decanul Camerei Lorzilor, a murit. Era născut la 1794 șî aparținea partidei conservatore.­i Johnson. ..........................................................­............ DIN LONDRA (Corespondența particulară a „ Universului”) 20 Ianuarie. Se continuă a se procede pentru solu­ția crisei ministeriale. Regina a început primind demisia lui Salisbury și încredințând lui Gladstone sarcina de a forma noul Cabinet. Gladsto­ne urmeza compuind ministerul. Lista cea din urmă se compune din nu­mele urmatore: deputații Chamberlain, Trevelyan, Mandela, Henry, James, Dil­­ke și Childers și din lorzii Kimberley, Granville, Spencer, Morley și Rosebery. Cum vedeți, lordul Hartington nu se a­­flă între aceștia și causa e că dânsul nu vrea să adopte politica radicală a lui Gladstone relativă la Irlanda, nu­ alte scopuri, pe dată ce cele de mai înainte sunt ajunse. Ast­fel, în viața lui Gladstone și în îm­pulsiunea ce de o jumătate de veac el imprimă partidei sale, se pate constata un progres statornic ; fie­care programă nouă a sa este, basându-se însă pe ace­leași principii, mai liberală de­cât cea ce a precedat-o , fie­care reformă nouă a lui este din ce în ce mai pronunțată, fie­care Cabinet al lui este din ce în ce mai pro­nunțat, vorbesce din nou de putința unui Parla­ment irlandez pentru afaceri pur locale,— se scie că înființarea acestui parlament este una din ideile lui Gladstone spre a face ca Irlanda să trăiască bine cu Engli­­teza—și pământul englez n’a tremurat în ziua când se spuse că Gladstone a oferit lui Parnell secretariatul pentru Irlanda. Ba chiar, după ce se răspândise svonul acesta, Regina—așa de intransigentă în programa Salisbury, și, precât se pre­tinde, conservatore în inimă—a încredin­ ..................................O­.................................. .prc © di­n țară Circulația pe Dunăre.—Vaporul în­tre Galați și Brăila va face, cu începere de Sâmbătă, 25 Ianuarie, tot două curse pe zi­, însă în modul următor : Pornirea de la Brăila la 9 ore a m. și și 3 ore p. m­. Pornirea de la Galați la 12 ore m. și 4 ore p. m. Tot cu începere de Sâmbătă, 25 Ia­nuarie se deschid și cursele vaporului între Galați, Isacea și Tulcea și va călă­tori după cum urmeza : Pornirea de la Galați la Isaccea și Tulcea , Sâmbătă, Marți și Ion la 8 ore dim. Pornirea de la Tulcea la Isacea și Ga­lați , Duminica Mercur­ și Vineri la 10 ore dim. Deschiderea curselor la stațiunile Reni și Ismail vor avea loc mai târziu­. Bolă în paseri.—De cât­va timp e o adevărată epidemie în paseri la Iași și în împrejurimi, din care causă mortali­tatea lor e forte întinsă. Sperăm țlice „Li­beralul“ că consiliul de higienă va lua măsuri de a nu se vinde în piețe păsările lovite de bule, cere de altmintrerea se vând cu preț forte mic, ademenind ast­fel pe cumpărători. — x— Foc.—Alaltă­ seră, în Galați, pe la o­­rele 61/2 pe când d-nii frați Telega lip­­­seau de acasă, câinele dolor, care era în­chis într’o cameră, a sărit pe masă și a răsturnat lampa ce era aprinsă. Gazul îm­­prăștiindu­se, au luat foc perdelu­e, apoi alte obiecte mici și o canapea. Până să sa comunice alarma de foc pompierilor, publicul a sărit și cu multă greutate­a

Next