Universul, iunie 1887 (Anul 4, nr. 139-167)
1887-06-03 / nr. 141
Anul IV. —No. 141 5 Bani în Capitală. —10 Bani în Județe APĂREAU TOATE ZILELE LI 7 ORE EIMIREAȚĂ REDACȚIA șl ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, STRADA BREZOIANU. 19. IN CAPITALĂ IN JUDECE Pe 1 an. . . . 20 Lei Pe 1 an. . . . 24 Lei Pe 6 luni ... 10 „ Pe 6 luni ... 12 „ Pe 3 luni . . . 5 „ Pe 3 luni ... 8 „ * ____________ Miercuri,y3 (15) Iunie 1887. " ............. ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMELE SE PRIMESC NUMAI LA OFICIUL DE PUBLICITATE „ROMANIA“ București, strada Academiei, 18. București, 2 Iunie Nimic nu pote fi mai nenorocit decât obiceiul pe care l-ați luat—de la o vreme încoa— cel de la putere, de a militariza tot, în potriva simțimintelor și a tradițiilor poporului român. Acesta nenorocită practică au luat-o guvernanții noștri de la Germania , negândinduse că acolo o fi o necesitate neînlăturată militarizarea, pe când la noi pute să nu fie. Din potrivă, numai rea pute face, din punt de vedere al apărării naționale, acesta predomnire ce se cară a se da elementului militar de la noi. Până acum, soldatul și ofițerul la noi, nu formau o castă deosebită. Ei erau cetățeni ca toți ceilalți. Și tot soldatul fiind cetățean, orice român se credea dator a fi soldat. Prin conștiința acesta a putut rezista această țară tuturor greutăților. Astazi, în nebunia de imitație bismarckiană, se indeparteza și se deosibește pe fiecare zi elementul militar de cel civil. Rezultatul se știe care va fi : punerea în situație inferioră a acestei țări față cu puternicii vecini cari ar vrea s-o înghită. Pene acum, o nație întrâgă se lupta cu desperare pentru existență. De aci înainte grija acesta va fi dată câtorva zeci de mii de soldați , și ce putea vor face aceștia față cu sutele de mii ale vecinilor noștri? * « * Aceste considerații generale, pe care cu alt prilej le vom mai dezvolta, sunt ilustrate de un fapt pe care-l denunță noul ziar „Renașterea Bacăului“. Iată ce scrie junele nostru confrate: „Membrii cari compun consiliul județian, nu rămîne îndoială, au gusturi răsboinice. Dânșii au hotărît să facă cazarma în oraș. Era evident pentru oricine că și consiliul comunal al orașului trebue să se precipiteze în ideia superbă de a transforma orașul într’un lagăr, și acesta cu orice preț. In fața acestui consimțimânt al consiliului comunal dat cu destulă bravură, consiliul județian n’a putut se resiste la tentațiunea de a-și apropria școlla de fete No. 2 cu tot locul ei, a cărei achizițiune a costat comunei de Bacău peste 40000 de franci. De ce nu? Se înțelege ! Orașul doar era cucerit de fapt. Trebuia localul și locul proprietatea comunei, ca se se potă construi casarmele, fiind situat alăturea cu localul și locul prefecturei proprietatea județului, căci pe aceste două locuri s’a hotărît a se face casarmele. Să nu se zică că edilii noștri de la comună nu se îngrijesc de instrucțiunea publică, de școle (în timp de pace se înțelege) , dar acum (fiindcă suntem în timp de resboi) ei dau și localurile de școli esistente spre a fi transformate în cazarme. Era natural că orășenii aveau se țipe și să întrebe, cum li să dă proprietatea, așa de cavalerește. De aceia ambele consilii au combinat un fel de schimb, după care adică consiliul județian dă comunei localul său din strada justiției, unde astăzi se află Tribunalul, în schimb pentru școla No. 2 de fete. Nu știm ce formalități se vor fi îndeplinit asupra acestei transacțiuni între cele două persone morale , ne-am informat însă că nici un act de schimb nu s’a încheiat încă între județ și comună; cel puțin tribunalul nu știe nimic despre un asemene act, care nu s’a presentat spre transcripțiune. Nu face nimic, construcția cazarmelor merge răpede; răsboiul, se vede, este iminent. Nu se știe asemenea, ce compensațiune ar fi primit comuna de la județ pentru doi ani de acum înainte, cât are să mai stea tribunalul în localul dat în schimb și din care nu se pute muta mai înainte ca palatul administrativ, ce se construește acum, să fie gata. In timpul, acesta antreprenorul construcțiunei cazarmelor a și pus în lucrare dărâmarea localurilor afectate, și fiind-că în localul județului se afla cancelaria comitetului permanent și acea a prefecturei, apoi tot deci la primărie s’a îngrijit din timp, a închiriat cu 1500 franci un alt local, proprietatea unui consilier comunal și l’a dat prefecturei de județ și comitetului permanent, care astfel s’au pus sub adăpost de plaie și de vânt. Dar scula de fete, cum a rămas ? A fetele, au rămas tot acolo, în vechiul lor local, de-a valma cu vre-o câteva sute de lucrători din tota lumea, cari au început dărâmarea caselor peste capul copilelor.“ » * * Nimic mai ușor decât să se provoce vrajbă între elementul civil și militar din țară, prin aceste nedreptățiri făcute celui dintâi prin prea multă „dragoste“ către cel din urmă. Fotografia „ Universul “, str. Brezoianu No. 19, execută cu fineță fotografii de orice mărime cu prețurile cele mai reduse acestea, întâia încercare de a construi un dig circular n’a isbutit. S’a făcut apoi o a doua încercare, în condiții mai bune, și după ce s’a înfundat deschizătura cu patru pontóne solide. Inginerii pot să spereze astfel că vor ajunge în sfirșit la un rezultat ca să împedice cel puțin întinderea inundației. Opt sute de lucrători din Seghedin și din satele de prin prejur lucreza la acesta întreprindere colosală. Pierderile.Afară de proprietarii câmpiilor de cari vorbesc mai sus, și cari în anul acesta promiteau o recoltă extraordinar de bună, și drumul de fier a suferit pagube însemnate. Aci însă s’au luat măsuri mai grabnice și mai bune, așa că tóte stricăciunile sunt acum reparate. — Marte de om n’a fost până acum ; se închipuie însă mizeria în care vor cădea locuitorii de la câmp, care nu vor mai avea nici locuințe, nici nutreț pentru vite, și vor fi siliți să le vânză, negreșit cu mari pierderi. 7. Turcaice la spălatul rufelor. DIN UNGARIA (Corespondență particulară a „ Universului“) Pesta, 29 Maifi Știrile despre inundări continuă să sosesca din tote părțile. In ce privește începutul lor, se spune că in dimineța zilei de 23, lucrătorii cari observaseră că apa începuse să se filtreze prin digurile ridicate pe țărmul Tisei, atraseră luarea aminte a in tinerilor care însă le răspunseseră cu brutalitate: „Tăceți, ce știți voi!“ Acela dintre ingineri care era însărcinat cu supraveghiarea digurilor spunea în raportul lui din urmă „că tote sunt în ordine.“ După douăzeci și patru decesuri se intâmpla catastrofa. Orașe sub apă.—Acum două orășele sunt sub apă, de asemenea și împrejurimile lor.— Consilierul Rapaks, însoțit de un inginer de aici, a inspectat lucrările de scăpare și a dat ordine să se începa imediat o anchetă disciplinară în contra inginerilor neglijenți, și în același timp să începa a se face diguri circulare în locurile unde s’au rupt cele vechi Seghedinul, orașul distrus acum câțiva ani de inundație și ridicat apoi din nou, e iarăși amenințat. Apa a început să se filtreze prin digurile ridicate și două sute de lucrători sunt ocupați acum cu facerea unui al doilea dig. Inundația se întinde pe 57 mii jugăre de pământ, 45 de mii, pe cari se aflau mai multe mii de case și cari reprezintă o valore de cel puțin 4 milione, sunt pierdute. Marii proprietari, contele Pallavicini și contele Karolyi, au suferit pierderile cele mai însemnate. De asemenea și mulți mici cultivatori. Lupta contra valurilor. In sera zilei de 23, apa rîului, care eșua pe o deschizătură de 50 metri lungime a început să curgă mai puțină. Cu tot ca- Corespondența Telegrafică (Serviciul telegrafic al „Universului“). Candidații la tronul bulgar. Turcia se pronunța Londra, 31 Mai fi. Ziarele publică azi o telegramă din Sofia în care se spune că Turcia a aprobat pe candidații propuși de guvernul bulgar. Acești candidați sunt: Alexandru de Battenberg și ducele Ferdinand de Coburg. Numele lor s-au făcut cunoscute puterilor. Ofițerii din Rusciuc au adresat regenților o petiție în care îi ruga să proceda la alegerea unui prinț sau să proclame republica. Convenția comercială cu Austria Contrar afirmărilor ziarului „Budapester Correspondenz“, oficiosul „Fremdenblatt“ declară că reînceperea negocierilor cu România nu atârnă de la mersul negocierilor cu Germania. De asemenea nu e exact că guvernul român nu s’ar fi arătat dispus să reîncepă negocierile ; dimpotrivă se așteptă dintr’o zi într’alta comunicarea în scris a propunerilor guvernului din București. Viena, 31 Mai fi. Legea militară franceză, camera o primește La ordinea zilei a venit drinaintea camerei legea militară a lui Boulanger, adoptată de noul ministru de resboiu. După o discuție forte animată, camera a votat urgența cu 359 voturi contra 206 și a hotărît să trecă numaidecât la discutarea pe articole a legii. Paris, 31 Maifi. Chestia egipteană și puterile Londra, 31 Maifi. Se constată aci cu mulțumire că puterile centrale, Germania, Austria și Ita