Universul, iunie 1887 (Anul 4, nr. 139-167)

1887-06-03 / nr. 141

Anul IV. —No. 141 5 Bani în Capitală. —10 Bani în Județe APĂRE­AU TOATE ZILELE LI 7 ORE EIMIREAȚĂ REDACȚIA șl ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, STRADA BREZOIANU. 19. IN CAPITALĂ IN JUDECE Pe 1 an. . . . 20 Lei Pe 1 an. . . . 24 Lei Pe 6 luni ... 10 „ Pe 6 luni ... 12 „ Pe 3 luni . . . 5 „ Pe 3 luni ... 8 „ * ____________ Miercuri,y3 (15) Iunie 1887. " ............. ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMELE SE PRIMESC NUMAI LA OFICIUL DE PUBLICITATE „ROMANIA“ București, strada Academiei, 18. București, 2 Iunie Nimic nu pote fi mai nenorocit decât obiceiul pe care l-ați luat—de la o vreme încoa— cel de la putere, de a militariza tot, în po­triva simțimintelor și a tradițiilor poporului ro­mân. Acesta nenorocită practică au luat-o gu­vernanții noștri de la Germania , negândin­­du­se că acolo o fi o necesitate neînlăturată militarizarea, pe când la noi pute să nu fie. Din potrivă, numai rea pute face, din punt de vedere al apărării naționale, acesta pre­domnire ce se cară a se da elementului mi­litar de la noi. Până acum, sol­datul și ofițerul la noi, nu formau o castă deo­sebită. Ei erau cetă­țeni ca toți cei­l­alți. Și tot soldatul fiind cetățean, ori­ce român se credea dator a fi soldat. Prin conștiința acesta a putut rezista această țară tuturor greutăților. Asta­zi, în nebunia de imitație bismarckia­nă, se indeparteza și se deosibește pe fie­care zi elementul militar de cel civil. Rezultatul se știe care va fi : punerea în situație inferioră a acestei țări față cu puternicii vecini cari ar vrea s-o înghită. Pene acum, o nație întrâgă se lupta cu desperare pentru existență. De aci înainte grija acesta va fi dată câtor­va zeci de mii de soldați , și ce putea vor face aceștia față cu sutele de mii ale vecinilor noștri? * « * Aceste considerații generale, pe care cu alt prilej le vom mai dezvolta, sunt ilustrate de un­ fapt pe care-l denunță noul ziar „Renașterea Bacăului“. Iată ce scrie junele nostru confrate: „Membrii cari compun consiliul jude­­țian, nu rămîne îndoială, au gusturi răs­­boinice. Dânșii au hotărît să facă cazar­ma în oraș. Era evident pentru ori­cine că și consiliul comunal al orașului tre­­bue să se precipiteze în ideia superbă de a transforma orașul într’un lagăr, și a­­cesta cu ori­ce preț. In fața acestui con­­simțimânt al consiliului comunal dat cu destulă bravură, consiliul județian n’a putut se resiste la tentațiunea de a-și a­­propria școlla de fete No. 2 cu tot lo­cul ei, a cărei achizițiune a costat co­munei de Bacău peste 40000 de franci. De ce nu? Se înțelege ! Orașul doar era cucerit de fapt. Trebuia localul și locul proprietatea comunei, ca se se potă con­strui casarmele, fiind situat alăturea cu localul și locul prefecturei proprietatea județului, căci pe aceste două locuri s’a hotărît a se face casarmele. Să nu se zică că edilii noștri de la comună nu se îngrijesc de instrucțiunea publică, de școle (în timp de pace se înțelege) , dar acum (fiind­că suntem în timp de resboi) ei dau și localurile de școli esistente spre a fi transformate în cazarme. Era natu­ral că orășenii aveau se țipe și să între­be, cum li să dă proprietatea, așa de ca­valerește. De aceia ambele consilii au combinat un fel de schimb, după care adică consi­liul jude­țian dă comunei localul său din strada justiției, unde astă­zi se află Tri­bunalul, în schimb pentru școla No. 2 de fete. Nu știm ce formalități se vor fi îndeplinit asupra acestei transacțiuni între cele două persone morale , ne-am infor­mat însă că nici un act de schimb nu s’a încheiat încă între județ și comună; cel puțin tribunalul nu știe nimic despre un ase­mene act, care nu s’a presentat spre transcripțiune. Nu face nimic, construcția cazarmelor merge răpede; răsboiul, se vede, este iminent. Nu se știe asemenea, ce compensațiune ar fi primit comuna de la județ pentru doi ani de acum înainte, cât are să mai stea tribunalul în localul dat în schimb și din care nu se pute muta mai înainte ca palatul administrativ, ce se construește acum, să fie gata. In tim­pul, acesta antreprenorul construcțiunei cazarmelor a și pus în lucrare dărâmarea localurilor afectate, și fiind-că în localul județului se afla cancelaria comitetului permanent și acea a prefecturei, apoi tot deci la primărie s’a îngrijit din timp, a închiriat cu 1500 franci un alt local, pro­prietatea unui consilier comunal și l’a dat prefecturei de județ și comitetului per­manent, care ast­fel s’au pus sub adăpost de plaie și de vânt. Dar scula de fete, cum a rămas ? A­ fetele, au rămas tot acolo, în vechiul lor local, de-a­ valma cu vre-o câte­va sute de lucrători din tota lumea, cari au început dărâmarea caselor peste capul copilelor.“ » * * Nimic mai ușor decât să se provoce vrajbă între elementul civil și militar din țară, prin aceste nedreptățiri făcute celui dintâi prin prea multă „dragoste“ către cel din urmă. Fotografia „ Universul “, str. Brezoianu No. 19, execută cu fineță fotografii de ori­ce mărime cu pre­țurile cele mai reduse a­cestea, întâia încercare de a construi un dig circular n’a isbutit. S’a făcut apoi o a doua încercare, în condiții mai bune, și după ce s’a înfundat deschiză­tura cu patru pontóne solide. Inginerii pot să spereze ast­fel că vor ajunge în sfirșit la un rezultat ca să împedice cel puțin întinderea inundației. Opt sute de lucrători din Seghe­­din și din satele de prin prejur lucreza la a­­cesta întreprindere co­losală. Pierderile.­Afa­ră de proprietarii câmpii­lor de cari vorbesc mai sus, și cari în a­­nul acesta promiteau o recoltă extraordinar de bună, și drumul de fier a suferit pagube însemnate. Aci însă s’a­u luat măsuri mai grabnice și mai bune, așa că tóte stricăciu­nile sunt acum repa­rate. — Marte de om n’a fost până­ acum ; se închipuie însă mizeria în care vor cădea lo­cuitorii de la câmp, care nu vor mai a­­vea nici locuințe, nici nutreț pentru vite, și vor fi siliți să le vân­­ză, negreșit cu mari pierderi. 7. Turcaice la spălatul rufelor. DIN UNGARIA (Corespondență particulară a „ Universului“) Pesta, 29 Maifi Știrile despre inundări continuă să sosesca din tote părțile. In ce privește începutul lor, se spune că in dimineța zi­lei de 23, lucrătorii cari observaseră că apa începuse să se filtreze prin digurile ridicate pe țărmul Tisei, atraseră luarea aminte a in tinerilor care însă le răspun­­seseră cu brutalitate: „Tăceți, ce știți voi!“ Acela dintre ingineri care era în­sărcinat cu supraveghiarea digurilor spu­nea în raportul lui din urmă „că tote sunt în ordine.“ După două­zeci și patru de­cesuri se intâmpla catastrofa. Orașe sub apă.—Acum două orășele sunt sub apă, de asemenea și împrejuri­mile lor.— Consilierul Rapak­s, însoțit de un inginer de aici, a inspectat lucrările de scăpare și a dat ordine să se începa ime­diat o anchetă disciplinară în contra in­ginerilor neglijenți, și în același timp să începa a se face diguri circulare în lo­curile unde s’au rupt cele vech­­­i Seghedinul, orașul distrus acum câți­va ani de inundație și ridicat apoi din nou, e iarăși amenințat. Apa a înce­put să se filtreze prin digurile ridicate și două sute de lucrători sunt ocupați acum cu facerea unui al doilea dig.­­ Inunda­ția se întinde pe 57 mii jugăre de pă­mânt, 45 de mii, pe cari se aflau mai multe mii de case și cari reprezintă o valore de cel puțin 4 milione, sunt pier­dute. Marii proprietari, contele Pallavicini și contele Karolyi, au suferit pierderile cele mai însemnate. De asemenea și mulți mici cultivatori. Lupta contra valurilor.­ In sera zilei de 23, apa rîului, care eșua pe o deschizătură de 50 metri lungime a în­ceput să curgă mai puțină. Cu tot c­a- Corespondența Telegrafică (Serviciul telegrafic al „Universului“). Candidații la tronul bulgar. Turcia se pronunța Londra, 31 Mai fi. Ziarele publică azi o telegramă din So­fia în care se spune că Turcia a aprobat pe candidații propuși de guvernul bul­gar. Acești candidați sunt: Alexandru de Battenberg și ducele Ferdinand de Co­burg. Numele lor s-au făcut cunoscute puterilor. Ofițerii din Rusciuc au adresat regenților o petiție în care îi ruga să proceda la alegerea unui prinț sau să proclame republica. Convenția comercială cu Austria Contrar afirmărilor ziarului „Budapes­­ter Correspondenz“, oficiosul „Fremden­blatt“ declară că reînceperea negocierilor cu România nu atârnă de la mersul ne­gocierilor cu Germania. De asemenea nu e exact că guvernul român nu s’ar fi a­­rătat dispus să reîncepă negocierile ; dim­potrivă se așteptă dintr’o zi într’alta co­municarea în scris a propunerilor guver­nului din București. Viena, 31 Mai fi. Legea militară franceză, camera o pri­mește La ordinea zilei a venit dri­naintea ca­merei legea militară a lui Boulanger, a­doptată de noul ministru de resboiu. După o discuție forte animată, camera a votat urgența cu 359 voturi contra 206 și a hotărît să trecă numai­de­cât la discu­tarea pe articole a legii. Paris, 31 Maifi. Chestia egipteană și puterile Londra, 31 Maifi. Se constată aci cu mulțumire că pu­terile centrale, Germania, Austria și Ita

Next