Universul, iunie 1888 (Anul 5, nr. 141-169)
1888-06-03 / nr. 143
Anul V.— No. 143. 5 bani în Capitală,—10 bani în județe ” Vineri, 3 (15) Iuniu 1888 IN CAPITALĂ •IN JUDEȚE Pe un an . . . 20 Lei ^1r- 1 an . . 24 Lei Pe 6 luni . . 10 „ pe 1S lnnî . . . 12 „ Pe 3 luni ... 5 Pe 3 luni. . 6 ■ „ l ____________fi. ____" 1 ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMLLE SE PRIMESC ITOMAI LA ADMINISTRAȚIA ZIARULUI BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU 19, , BUCUREȘTI WARE IUI TOATE ZILILE LA 7 DRE BI MINEAȚA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: BUCUREȘTI, STRADA BREZOIANU 19 BUCUREȘTI Cununia prințului Henric de Prusia cu principesa Irina de Hessa (vezi pag. III) Calendar Zilnic pe iese Jos 2 Iunie, (ff) înălțarea, Domnului și cuviosul Nicefor. Sarele resare la 4 ore 15 m., apune la 7 ore 47 m. EFEMERIDE 2 Iunie 1849. Se subscrie tractatul de la Balta Liman prin care turcii și rușii pun iar stăpânire pe principate. 2 Iunie 1877. Turcii reaprovisioneză cetatea Nicsiei, înconjurată de muntenegreni. 2 iunie 1878. Congresul din Berlin recunosce Bulgaria ca stat autonom și vasal Turciei în întindere până la Balcani și statul Rumelia orientală jumătate autonom. — Baronul Stuart, representantul Rusiei, remite M. S. Domneî medalia „Crucea Roșie“ conferită de împăratul Rusiei. BUCUREȘTI, 2 IUNIU « Nenorocită rescula a țăranilor, potolită în sânge, și nepotolită încă bine,—rezultat a multelor mizerii și pote a unor vinovate instigații, au avut și o forte mică parte bună. Lumea a început a se ocupa de sorta țăranului român. Să nega că ar fi ezistând o chestie agrară și s’afirma că tóte sunt cât se pote de bune la sate. S’a văzut contrariul. S’a văzut că sărăcia a adus la sapă de lemn pe mare parte din „talpa casei“ ; nimeni nu mai póte tăgădui acesta. S’a recunoscut nevoia revizuirii imperfectei legi de împroprietărire de la 1864. Rezultatul acesta ne ar bucura, dacă n’ar fi scăldat în sângele atâtor țărani... Lumea se ocupă în sfirșit de chestia agrară,—acesta e faptul. Ziarele din București, câteva ziare din țară, publică în frunte programa de reforme pentru țărani. Avem reforma propusă de radicali „(Lupta)“, avem reforma propusă de conservatori „(Epoca)“, avem reforma propusă de socialiștii („Muncitorul“ „Contimporanul“), avem fel de fel de reforme, deocamdată pe hârtie. Intre acele mai vrednice de luat în semn, e una, propusă de un proprietar mare, d. I. I. Ivașcu, din Bacău: ea e cugetată și vrednică de luat în somn, combătută sau aprobată. Iată primele și principalele puncte din programa d lui Ivașcu : 1. Să se dea țăranilor pământuri din moșiele Statului, iar când aceste moșii n’ar fi suficiente să se cumpere moșii de la particulari. 2. Să nu se plătească pentru moșiele particulare mai mult de 700 lei falcia de pământ. Acest maximum să nu se aplice la moșiele statului, evaluarea va putea trece peste suma de mai sus. 3. Proprietarii particulari să nu fie obligați sub nici un motiv a vinde moșiele lor. Acei ce vor vroi însă a vinde, să fie liberi a ține pentru ei, acareturile, viile, iazurile, morile etc., precum și o cutime de pământ care să nu treacă peste suma de 100 de fălci. 4. Statul să nu cumpere de la particulari și el însuși să nu dea din moșiele sale decât pământurile de hrană, precum : locurile de arătură, fânețe, imașe etc. Pădurile care vor freca peste 50 fălci se rămâne pe seama proprietarilor. 5. Să se dea de fiecare țeran câte 6 fălci de pământ și anume : acelui ce n’are de loc să i se dea această sumă, iar acelui ce mai posedă în virtutea legei din 1864 să se complecteze până la 6 fălci. Să nu se dea pământuri: 1. Acelor care n’au atins încă vîrsta de 25 ani, sau deși au această vîrstă, mama s’au tatăl sunt încă în viață; II. Acelor care au trecut peste 55 ani și nu au copii și III Acelor cari stăpânesc 6 fălci de pământ, fie prin cumpărare, succesiune, donațiune or altfel. 6. Statul se plătească datoriile ce țăranii vor fi având către proprietari. 7. Să se dea fiecărui țeran lipsit de mijloace instrumentele necesare pentru esploatarea pământului și anume : o păreche de boi, un plug, casa, sapă, secere etc.