Universul, decembrie 1888 (Anul 5, nr. 299-321)

1888-12-03 / nr. 301

.if No. SOS ,dă o bucată de slănină și o . și porunciră vizitiului să ’i ducă­­rada Dumont d’Urville, la locuința,­­oului general. Ajungând aci, tinerii dădură colivia in primirea portarului, ordonându’i s-o așeze chiar în camera de culcare a generalului. Scandalul de la Havre la Paris nu se vorbește acum decât despre scandalul de la Havre, pricinuit de arestarea lui Louis-August­ Thevin, consilier municipal, președinte al comi­tetului serbărilor de bine­facere, admi­nistratorul casei de economie și casie­rul societatei Forges et Chantiers a Mediteranei, o persona forte însemnată și ținută până acum ca model de o­­nore și probitate. De opt luni, Thevin a sustras sume colosale. El nu a început să fure decât de la mortea femeei lui. Be atunci a început să ducă o viață destrăbălată, aruncând banii cu pumnul în tote păr­țile. Pentru ca să depărteze bănuelile, zicea că a moștenit pe un unchiu al său. Thevin este în vârstă de 61 de ani, are 4 copii, între care două fete mari forte plăcute și instruite. Brutus. Zdrobit Ioniță N. Moșteanu, din comuna Bălțați, Teleorman,ducându-se împreună cu Năstase Bădiță ca să tae lemne din pădurea vecină a d-lui Puricescu, lem­nul ce voiau a tăia a căzut peste cel dintâi, zdrobindu-i capul și lăsându-l pe loc mort, întâmplări din țară înecat Băiatul Ghiță, în etate de 17 ani, care lucra la un șlep, aflător pe apa Prutului aprope de podul dintre Galați- Reni, voind să iasă afară din șlep, a căzut în apă și s’a înecat. Numele și locul de unde ar fi, nu se scie , era îmbrăcat cu gheroc și pantaloni vechi rupți, căciulă negru și cisme scurte. " A îngropat Tuță M. Pascu, din comuna Scor­­țeni, județul Prahova, fiind cu alți locuitori la un mal spre a scote petriș pentru șosele, pe când săpa a căzut un mal de petriș peste dânsul și a încetat din viață. m Arse de vii Femeea Maria, în etate de 54 ani, soția locuitorului Velicu Dima, din co­muna Chiseletu, județul Ilfov, împreună cu fica sa Dumitra, în etate ca de 18 ani, ducându-se în celarul casei, unde avea o ladă de tinichea cu gaz, spre a umplea o lampă, din neglijență s’a aprins atât gazul din lampă cât și cel din tinichea, care făcend exprosie, am­bele femei au fost acoperite de flăcări, arzându-le hainele și corpul așa de grav că, cu tot ajutorul medical ce li s’a dat la timp, după 24 ore au înce­tat din viață.­­ Pe când Neculai Dragomir, din comuna Bruhășești, județul Tecuciu, se afla dimpreună cu soția sa la culesul păpușoiului, o copilă a lor, în etate­­a de 6 luni, pe care o lăsase în coliba de la marginea lanului, s’a aprins de la focul ce era în acea colibă, și a murit. Cașul s’a comunicat parchetului.­ ­ Incendiu In ziua de 28 Noembre s’a aprins casa domnei Maria Cârstea Borcan, din Târgoviște. Focul a provenit din causa unui copil, care se juca cu o lumânare aprinsă, pe care ridicând’o în sus, s’a aprins strașina casei. In urma măsuri­lor luate, focul s’a localisat, iar pagu­bele se urcă la suma de lei 100. Acte oficiale S’a acordat dreptul de a purta me­dalia Virtutea Militară de argint fos­tului sub­ofițer Prodan Costache, pen­tru 12 ani de serviciu efectiv în acest grad, cu o pensiune viageră de lei 500 pe fie­care an. * S’a aprobat convocarea unei se­siuni extraordinare la curtea cu jurați din județul Ialomița, cu începere de la 16 Decembre 1838, în care să se judece de preferință procesele acuza­ților pentru rescolă din acel județ, ră­mânând pentru sesiunea ordinară din Ianuarie celelalte procese în stare de judecat. * S’a aprobat convocarea unei se­siuni extraordinare la curtea cu jurați din București, cu începere de la 2 Ia­nuarie viitor, în care să se judece tote procesele țăranilor din județul Ilfov, acuzați pentru rescula și omor, cari nu se vor putea judeca în sesiunile din luna Decembre. * D. Lucian Protopopescu, fost im­piegat la regia monopolurilor Statului, s’a numit impiegat de cancelarie în serviciul esterior al vămilor, în locul d-lui Eliseu Mavrodin, demisionat. Mari tarteri socialiste In Italia Ni se scrie din Roma, cu data de 10 Decembre st. nov . La Lecco a isbucnit zilele acestea o grevă printre lucraturele fabricelor de mătăsărit. Grevistele au o atitudine a­menințătore și au dat loc la desordini seriose. 1600 de literatóre, ajutate de un mare număr de țărani de prin împre­jurimi, au năvălit în orașul Lecco, au maltratat pe locuitori, au spart geamu­rile și au dezarmat mica garnizonă. Din Milan au sosit patru companii de infanterie, cari au făcut mai multe a­­restări. Sunt temeri de noul desordini. In Holanda Corespondentul nostru din Amster­dam ne scrie, cu data de 10 Decem­brie st. nou : Aspra s’au întâmplat neorîndueli grave la Haga. 600 de socialiști au năvălit în sala societăței catolice, unde preotul Brouenen ținea tocmai o pre­dică. Năvălitorii au bătut pe credin­cioși, au batjocorit bustul papei, au­ spart mesele și băncile și au dărâmat localul. Poliția a trebuit să iute vină cu gendarmii, cari au făcut uz de ar­me. Mulți inși au fost răniți. Poliția a arestat pe cei mai compromiși dintre tulburători. ȘTIM PRIN POȘTA Se scrie din Lugoj că, în apropierea Oraviței (Ungaria), au intrat în mai multe sate lupi turbați, mai mult de 30 omenii au fost mușcați de lupi; cinci dintre aceștia au murit în chinu­rile turbării, cu tóte aj­utorele medi­cilor.* * *­Duminecă noptea, la 12 ore, a isbuc­nit foc într’o chilie a unei case din colțul stradei Bethlen Gábor, în Alba- Iulia Focul a cuprins deodată toată casa, s’au aprins apoi casele vecine. Au ars patru edificii până în pământ, iar acoperișele de la 2 case au fo­t stinse înainte de a se fi întins focul prin chilii. * * * —■ 2 — Consiliul comunal al cetății Barcelona din Spania a hotărît unanim a se tri­mite ducesei de „ Medina Celi* un de­cret, în puterea căruia ea e recunos­cută de fiica adoptivă a cetății Barce­lona. Prin acesta, cetatea a arătat cea mai mare mulțumită față cu ducesa, care are meritul de a fi fost adevărata arangiatare a exposiției generale din Barcelona. „Ziarul de Teheran“ anunță oficial că Șahul Persiei va vizita Europa la primăvară. Suveranul va vizita Petersburgul, Ber­linul, Parisul, Bruxel­, Viena, Bucu­reștii și Constantinopolea. * * * Se anunță din Paris că în curând fiul d-lui Sadi Carnot, președintele re­publicei, se va însura cu d-șara­beana Hugo, nepota marelui poet. * * * O’Reily Dease, membru al camerei comunilor Angliei, murind, a lăsat prin testament tata averea sa de 12,000,000 tezaurului, pentru stingerea datoriei naționale.* * * ,­/ ■ * * * Răscoalele țăranilor Iată ordinea în care se vor judeca procesele privitore la reacția țăranilor: 1) La 8, 9 și 10 Decembre. — Res­­cola țăranilor din Ștefănești. 2) La 13 Decembre.—Rescola țăra­nilor din Dobreni. 3) La 14 Decembre.—Rescola țăra­nilor din Berceni. 4) La 15 Decembre.—Rescola țăra­nilor din Grecenii Grădiște. 5) La 16 Decemvre.—Rescola țăra­nilor din Micșunești. 6) La 19 Decemvre. —Rescula țăra­nilor din Corbeanca. 7) La 22 Decemvre.—Rescula țăra­nilor din Creața-Leșile. 8) La 23 și 24 Decembre.—Rescula țăranilor din Lipia Bojdani. Cele­l­alte procese, în număr de 12, se vor judeca în cursul sesiunii extra­­ordinare din Ianuare. Pe de azi, numărul țăranilor arestați preventiv e de 214. Marele lot al loteriei statului turcesc a fost câștigat de un soldat din armata otomană. Bietul om s’a văzut de o dată stă­pân pe o avere de 600.000 fr. * * * Din Darmstat: Generalul de cava­lerie austriac, prințul Alexandru de Hessen, s’a îmbolnăvit forte serios. Există temerea că catastrofa va fi ine­vitabilă.* * * Ministerial spaniol s’a format în mo­dul următor : Sagasta, președinte ; Vega Armijo, externe; Capdepu, interne; Canales­as, justiție ; Vercerra, colonii; amiral Arias, marină ; Gonzales, finance ; Chinchilla, războiu; contele Xiquenna, lucrări publice.*­­•­ * Bogata ducesa de Galliera, care a murit duminică la Paris, și-a lăsat mă­rețul și strălucitul sou palat care ’i servea de locuință particulară, și care represintă o valore de două­spre­zece milione de franci, ambasadei austro­­ungare din Paris, de­ore­ce fiul­ ei unic, actualmente profesor în capitala Franței, este cetățan austriac prin na­­turalizare. Reposata a cheltuit în viețu’i peste 135 milione de­ franci pentru diferite stabilimente caritabilă 1. _ * *■ * „Osservatore romano* se declară autorizat a desminți știrea publicată de „Standard“ că adunarea cardina­lilor, ținută sub președinția papei, ar fi hotărît să permită catolicilor italieni participarea la alegerile politiei. * * împrumutul rusesc a făcut un fiasco ne mai pomenit în Belgia și în Ho­landa. In Franța a reușit forte bine. Corespondentul berinez al ziarului „Secolo,” din Madrid, a fo­st expulsat din Prusia.* * * Se vorbește în cercurile militare din Berlin că, în curând, se vor adopta puști de un model nou, pentru armata ger­mană. Ni se scr­ie din Budapesta. Băiatul Alexandra Borsoss, în vârstă de 12 ani, fiul unui țăran fruntaș din comuna Ba­­konysseg; plasa Bihar, atât de mult ura gcala și învățătura, încât s’a spânzurat în grajd, când judecătorul satului s’a presentat în locuința tatălui său cu un avertisment prin care invita pe băiat să fie regulat la școlă. * * * Taxa de £> ° 10 In adunarea deputaților, un număr de membri ai acestei adunări au făcut pro­punerea ca taxa de 5 °­ 0 din lefile func­ționarilor, înființată în 1878, pentru p­­coprierea cheltuelilor resboiului, să se desființeze de la 1 Aprilie viitor 1889. Acestă propunere tipărindu-se și tri­­mițându-se la secțiunile adunărei spre a o discuta și a se pronunța asupră’i, secțiunea a 4-a a adoptat în unanimitate amendamentul propus de d. deputat Teodor Focșăneanu, ca desființarea zi­sei taxe să se facă nu numai pentru funcționarii publici, ci și pentru cei pri­vați și pentru pensionari , în scurt, ca legea care a instituit taxa de 5 ®/# să fie și să remâne în totul abrogată de la 1 Aprilie viitor. Concursul de frumusețe din Turin Concursul de frumusețe va avea loc în zilele de 26—28 Ianuarie 1889 (st. n.) în modul următor: Sâmbătă 25, la 11 sera, inaugurarea concursului în teatrul Scribe. După ce­remonia inaugurării, se va da un bal la care vor lua parte și concurentele. Luni 28, La 11 sera: Distribuirea premiilor: concert, bal, surprise, etc. Concurentele străine sau din pro­vinciile italiane (afară de provincia Turin) vor fi încuajuirate cu cheltuiala comitetului într’un hotel de primul rang și vor avea la disposiția lor și trăsuri, plătite lor de comitet. Dumnele cari vor să concureze tre­­bue să’și trimită fotografiile până la 12 Ianuarie (st. n.) 1889 cel mai târ­­ziu, arătându și adresa exactă și vor fi înștiințate prin scrisori despre resultat. Adresa la care fotografiile și cereri de deslușiri trebuesc înaintate, este: Al comitato per il Concor so di Bel­­lezza, Torino, Italia. JOJE TOATE Duces­a de Galliera.—In ultimul moment primim din Paris o corespon­dență din care extragem următorele rînduri privitore la acesta filantropă: Palatul ce l-a lăsat ducesa de Gal­liera ambasadei austriace de aci se evalueză la suma de 20 milione. Știrea că ducesa a lăsat ca moștenitore uni­versala a ei pe imperatesa Frederic, pentru care avea cea mai mare vene­­rațiune, are încă nevoie de confirmare. Averea în bani a ducesei, care în a­­nul 1870 era de două sute două­zeci de milione franci, a scăzut, în urma numeroselor ei bine­faceri, la suma de opt milione. Femei politice.­ Sen­ul slab și fru­mos începe a se agita. S’a ținut la Berlin o mare întrunire a * * Sâmbătă 3 (15) Decembre 1888 de femei, cu scopul de a se organiza propaganda socialistă. Leaderul întru­nirei a fost d-na Ira, soția unui far­macist. Poliția a disolvat întrunirea : femeile se apucară la luptă cu polițiștii și nu puțini au fost zgâriați și scuipați. Eșind din localul întrunirii, peste o mie de femei s’au plimbat t­ei ceasuri prin Berlin, cântând Marsilieza. * .1. * Sese odată — O femee anume Hirsch, în vârstă de 27 ani, născută în Bava­ria și actualmente locuind cu bărbatul ei în Navarra County (Texas, America), a născut mai deunăzi șese copii, patru băeți și două fete. Mama și copiii se află­ bine. Atâta numai că, din greșală, cei patru băt­țî, în momentul nașterei, au fost puși claie peste grămadă, așa că. acum nu se știe care s’a născut Intâia și care mai în urmă. ȘTIRI S’a acordat execuatorul d-lui Arthur Herman Vecqueray, vice consul al M. Sale Britanice la Sulina. 3ft D. I. Caragiani, profesor și actual decan al facultății de litere și filosofie din Iași, s’a confirmat, pentru un nou­ period de 3 ani, în postul de decan al acelei facultăți. 3ft D. Xenofon C. Gheorghiu, profesor cu titlu provisoriu la catedra de limba și literatura latină cursul superior de la liceul din Iași, și d. Vasile M. Ma­­cedonescu, institutor cu titlu proviso­riu la clasa II de la șcdla primară de băeți din colorea de Galben în Bucu­rești, s’au numit definitiv la catedrele ce ocupă. D. G. A. Florian a și fost numit procuror pe lângă tribunalul Ilfov.­­ D. Al. Balș, prefectul poliției din Iași, și-a dat demisiunea, dar ministrul de interne nu la primit’o. Totuși se asigură că d. Balș va per­­sista în demisia sa. . .. D-ni. D. G. Rosetti și Al. Balș s’au numit epitropi ai institutului Anastasie Bașotă de la Pomârla, în locul dece­daților Episcopul Vladimir Suhopan și Dr. Ludovic Russ. V . Ministerul afacerilor străine face cu­noscut că ordonanța ministerială de la 26 Septemvre trecut a prelungit, cu începere de la 1 Octomvre 1888 până la 30 Septemvre 1889, regimul excep­țional care a fost aplicat orașului Ber­lin, sub numele de „mica stare de a­­sediu“. Cercurile Charlottenburg, Postdam, Spandau, Teltow, Nieder-Bah­m și Dast- Havelland sunt supuse aceluiași regim. Senatul din Hamburg a decretat mă­suri de aceeași natură în ceea­ ce pri­vește teritoriul orașului liber. Pe baza acestor disposițiuni ce s'au luat de guvernul germ­an, personele care merg la Berlin sau la una din localitățile sus indicate sunt avisate că vor trebui să aibă pasparte în regulă.­­ Cu ocazia focului din Brăila de la tribunalul din acel oraș, a ars cu desă­vârșire arhiva, actele de notariat, grefa tribunalului și judecătoria de ocol, fără a putea să se scape nici un dosar.­­ De vr'o 15 zile, vaporul local dintre Galați și Ismail nu mai acestora la Reni. Călătoria se face pe uscat. X Va apare, în scurt timp, un comen-Vinari. ZF’coita „Universul nr-‘ 134 Tainele Poliției PARTEA A DOUA Și trebui o minată ca să străbată acel spațiu și acea aminută era destul ca să’i schimbe tóte ideile. Nu făcuse nici un sfert din drum și începu să-i pară rău că se arătase. Dar nu mai putea să se întórea îndă­răt Marie-Anna care ședea în piciure pe pragul ușei, o văzuse negreșit. Nu-î remânea decât să se folosescă de restul drumului ca să-și compue fața și se folosi. Când întâmpină pe Marie-Anna avea pe buze zîmbetul cel mai frumos și mai dulce. Cu tote astea era așa de încur­cată în­cât nu prea știa ce pretext să dea visitei sale și ca să câștige timp se prefăcu că era tot așa de ostenită cât și mătușica Media. — Ah!... e furța grea drumul până la d-ta, scumpă Marie-Anna, zise ea în sfîrșit, locuești pe un munte.. D-ra Lacheneur nu zicea nimic. Era forte surprinsă și nu știa să se ascunda. — Mătușica Media zicea că cunoște drumul, urmă d-ra Blanche, dar ne am rătăcit... nu e așa mătușica ? Ruda cea săracă aprobă ca după obi­ceiu, și nepotă-la urmă . — Dar în sfîrșit, iată-ne..Nu putem sta mai mult fără să am noutăți despre d-ta de când vi s’a întâmplat acea nenorocire. Ce mai faci? Recomandația mea ți-a adus de lucru pre­cum sperai ? Marie-Anna, care nu avea nici o neîncredere se lăsă a fi înșelată de interesul ce-i arătă vechea ei prietină. De aceea îi mărturisi cu sinceritate și fără exagera­ție da durere sau rușine că tote încercările ei remăseserâ înfruc­tuose. I se spăruse chiar că multe perso­­ne își făceau­­ plăcere să o primescă rău.... Dar d-ra Blasche nu ascultă. La doi pași lângă ea erau bărciacie cu arborași aduse de la Salrmeuse și mirosul lor ii întărâtă mânia. — Ai cel puțin, întrerupse ea ceva care să te facă să uiți gradinele de la Sair­meuse. Din« » trimes florile astea așa de frumose ? — Este... o politețe a d-lui marchis de Sairmeuse. — Mărturisește L... se găndi d-ra de Courtomiea, încremenită de ceea ce ea lua drept ne­rușinare. Dar isbuti­tă și ascunsă turbarea sub un hohot de rîs și zise cu un ton glumeț : — Bagă de somn, scumpa mea, am să me supăr pe d-ta; primești flori de la logodnicul meu.... — Cum ? mare visul de Salim^nie. Tt — A cerut măna prietenei d-tale, da, scumpa mea, și tatăl meu ! a dat-o. Până acum lucrul e secret, dar nu văd nici o primejdie incredințându-i prie­teniei d tale. Credea că va străpunge inima Ma­rie Annei, dar observând o, nu surprinse pe obrazul ei nici cea mai mică tre­sărire.. — Cată prefăcătorie, cugetă ea. Pe urmă, reluă cu voce tare, silin­­du­se să se arate veselă. — Și vor fi două nunta în acelaș timp, fiind­că și d-ta ai să te măriți, scumpa mea ? — Eu!... — Da, d ta... și iată ce ești ! Tata lumea știe că ai să ei de bărbat pe un tânăr din vecinătate care se numește așteptă... știa numele... Chantouineau ! Ast­fel acea veste care mâhnea pe Marie-Anna, o auzea din tote părțile. —­ Tota lumea sa înșelă, zise ea nu prea multă tărie, nici­odată nu voi fi femeea acelui om. — Ah!... și pentru ce ? Se zice că e frumos și destul de bogat... — Pentru că... îngână Marie Anna, pentru că... Numele lui Maurice d’Escorval i se urcă pe buze dar nu’i pronunță, fiind oprită de o privire ciudată a vechei sale prietenie. Câte deatim­e țineau de acea împrejurare așa de neînsem­­na­t în aparență. — Nerușinata!... cugetă d-ra Blan­che, îi trebue un marchis de Salr­meuse. Și cum Marie-Anna se încurca voind să caute o sculă, Blanche reluă cu un ton rece și batjocoritor, care lăsa să-i ghiceaca tot necazul. (Va urma)

Next