Universul, februarie 1889 (Anul 6, nr. 23-45)

1889-02-23 / nr. 41

Anul VI.—No. 41. JUNNUR ÎH TOATE ZILELE L 1 7 QRE DIMISEASȚA 3&jEPACT3LA ȘI ARMOT STEAȚ­A: ■ UOUREȘTI STRADA BREZOIANU 19s! BUCUREȘTI IN CAPITALĂ m JUDEȚE Pe un sn. . V 26 L ® Pe 1 an . . . 24 Li«î Pe 6 lun.­^. .­J,W , Pe 61nn. ... 12 , ij Pe 3 iuni Ța*. . 1i a Pe 3 kmn . . . 6 „ ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMELE . 8E PRIMESC ISTUMATUA ADMINISTR­AȚI­A ZIARULUI BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU II. BUCURECI Tiragiul zilnic 19.000 toi Calendar 1889 O­rt­oloz Mercuri, 22 Februarie. Sf. Ieronim­. Ostollo Mercuri, 6 Martie. Toma. Efemeride 22 Februarie 1541. Petru Rareș se știe de a doua oară pe tronul Moldovei. La Paris gratis De la 1 Martie ziarul Universul deschide un abonament de 3 luni cu premii extra­ordinare. Premii la abonați a. Un bilet al loteriei pentru Exposiția de la Paris. b. Romanul Sirenă, capitalei sau Crima de la Banása care este sub presă. e. Unul din următorele romane de câte 2 volume : Fata din Flori, Fata orbului, Copilul din Flori, Fiica bles­temată, Regele și Regina Țiganilor. Abonamentul costă în capitală lei 5.50 și în județe lei 6.50. NB. Abonații din județe vor tri­mete 50 de bani mai mult pentru fran­­carea și recomandarea premiilor. Banii se vor trimete prin mandat poștal sau în mărci poștale (iar nu în timbre fiscale) într’o scrisore recomandată la administrația Univer­sului, strada Brezoianu 19, București. Rugăm pe noii abonați să bine­voa­­scă a ne trimete adresa­­ lor cât de de­slușită. 5 Bani în Capitală. Bani 10 în Județe. Regina Ema a Olandei.—(ITeza 3) BUCUREȘTI, 22 FEBRUARIE 1889 Ministrul instrucției publice, d. T. Maiorescu, a procedat la facerea mai multor reforme destul de însemnate in învățământul public. Intre aceste ca ie­ficii principale sunt: Desființarea bacalaureatului; Complectarea, a ci­rpurilor gimnaziilor reale, făcâp&a4e Cu șapte clase ; Adăog^m, unei clase, a opta, la li­ceele cinice; Apoi, mai multe mesuri mai de a-Aceste reforme realizează câte­va de­ziderate, pe cari de atâtea ori „Uni­­versul“ le a făcut. Desființarea bacalaureatului este un progres. Acest esamen enciclopedic nu dovedește absolut nimic. El lasă pe sama norocului dreptul de a se bucura de o mulțime mare de foloase și de a putea intra în universitate. Bacalaureatul, propusese râm, ar tre­bui înlocuit prin esamene speciale pen­tru intrarea în fie­care facultate : și, a­­cest deziderat al nostru e mai bun chiar de­cât sistemul d­lui Maiorescu. Ca să se arate aceasta, nu e nevoie de multă bătaie de cap. N’avem de­cât să ne ui­tăm la școalele speciale în cari se intră fără vre-o altă condiție prin examen de admitere, cum spre pildă scala de po­duri și șosele, și vom vedea cât de a­­leși sunt studenții. Gimnaziile reale de asemene, dacă sistemul cu două feluri de scule secun­dare se menține, trebuiau complectate. Nu putem lăsa la mijlocul carierei pe aceia cari intră în aceste școle. Numai principiul acestei scindări, e forte discutabil. N’ar fi mai bine să se unifice învățământul secundar, dăndu-i­­se niște baze mai mult științifice și des­­voltându se studiul limbilor viul ? Ori să s’admită sistemul propus acu câți­va ani de către d. Laurian, pentru ca nu­mai învățământul din cursul superior să fie bifurcat. ? Scindarea în două a cursurilor liceale în­tregi e­rau, din cauză că copilul, când intră în gimnaziu, nu pate încă ști spre ce direcție e pornită inteligența sa ; apoi, e reuși din cauză că e costisitor, fiind nevoit statul să susție două rînduri de școle, un loc de unul singur. O reformă mai generală ar trebui. —Aceste semi-mesuri, deși nu sunt rele, tot pun puțin capăt stării h­a­­otice a învățământului. Ar trebui să se facă un studiu asupra școlelor nos­tre în general și, în chip sistematic, să se reformeze învățământul nostru din temelie. Acum, mai toți sunt de părere că în sensul științific să se facă reforma. Studiul limbelor morte e de mai toți combătut. Nu zicem ca latinesca și grecesca se fie izgonite,­dar s’ar putea mult res­trânge desvoltarea lor, care încalcă a­­supra putinței de a da o instrucție se­rios practică școlarilor. Dacă ministrul instrucției să crede achitat de datoria sa de a reforma în­vățământul, prin dispozițiile pe care vrea să le ia, nu-i aprobăm purtarea. Dar îl felicităm, căci suntem forte si­guri că aceste măsuri sunt primul pas pe calea unei reorganizări a învăță­mântului, permanente, și cadrele teritoriale vor fi mult sporite. In anul ce vine, s’au pre­văzut noul cadre de cavalerie. DIN FRANȚA ! (Corespondența part. a „ Universului)“ Februarie. Cheltueli pentru razboi. Din bilanțul ministerului de rasboiu pe anul 1890, rezultă că armata, cea activă numai, va costa pe țară 527 mi­­lione plus 181 milioane pentru armarea infanteriei și artileriei, a fortărețelor și pentru reorganizarea serviciilor au­­­­iliare. In 1890, armata franceză va avea o forță mai mare de 13,713 omeni. A­­cest spor provine din cauza formării trupelor alpine, a nouilor baterii de ar­tilerie ; pe lângă acest spor în cadrele Noi înarmări In consiliul de război ce se va ține sub președința d lux de Freycinet, se va discuta chestia forței armatei fran­ceze în campanie. S-ar fi propus adău­­garea la armata permanentă a unei divi­zii de trupe active din teritorial­. In fie­care regiment, vor fi cinci batalione în loc de patru, ca până acum. Și a­­cestă costătore reformă va întări ar­mata franceză cu 60,000 de soldați. Aceste considerabile înarmări nu fac probabilă pacea; din potrivă, mărirea grabnică și a armatelor germane, aus­­triace și ruse, cum și marile sporiri ce să fac in armata engleză, fac probabilă o ciocnire grozavă. Totă lumea ar vrea pacea , dar o pace cu atâta cheltuială pentru armată apasă rău asupra grumajilor cetățenilor din tóte țările. Condamnat la morte. La 11 Maiü 1886, doi omeni intrară Joul, 23 Februare (7 Marte) 1889 într’o cantină izolată, ținută la 16 k­i­­lometri de Cette (Franța) de un anume Lunot, în tovărășie cu femeia Bussière. Aceasta se afla în acel moment cu tâ­năra Louisa Lunot, în vărstă de opt ani. Acestă fetiță ieșind, unul dintre ne­cunoscuți se repezi la femeia Bussière, o trînti și o izbi de mai multe ori cu un cuțit. Apoi indivizii luară o sumă de 800 franci, cinci ceasornice și un revolver cu șase focuri. Ei dispărură. Femeia Bussière muri în urma răni­lor sale, dar putu povesti, mai înainte, ce pățise. —Sărmana fusese împinsă de cinci­spre­zece ori cu cuțitul. , • 13 Cercetările dovediră că acest omor urmat de furt, fusese plănuit la Arles, de către patru indivizi, anume Rossi, Corradini, Ubert și Volpi. Curtea juraților condamnă pe Corra­dini la muncă zilnică pe viață și pe Ubertini la cinci ani de aceeași pe­deapsă. Cât despre Rossi, cel care iz­bise cu cuțitul, isbuti să fugă și fu o­­sândit la morte în lipsă. Ancheta descoperi că Rossi nu era altul decât un anume Mascia, din Fi­­gliano (Italia), născut la 1855.­După mai multe alte crime, el își schimbase numele. Fugi în America, unde iar își urmă meseria și fu arestat la Buenos-Aires și întors în Franța. Mascia s-a înfățișat acum cinci zile înaintea curții cu jurați din Hérault, care a confirmat osânda la morte. El va fi executat, de către călăul din Paris. Brutus întâmplări din țară Crimă Ion Ivan și Dragomir Toader, pe când se aflau la cârciuma lui Dragomir St. Căpețînă, din comuna Lopătarii, jude­țul Buzău, s’a ivit certă între ei, care a degenerat în bătie. Cel d’Inteiü a în­junghiat cu un cuțit în pântece pe cel d’al d­oilea, care, în dimineța zilei ur­­mator’e, a încetat din viață. In noptea de 12—13 Februare curent, au ars cu desăvârșire casele preotului Diamandi Popescu, din comuna Cojasca, județul Dâmbovița, cauzându’l o pagubă de lei l­57. Din cercetările urmate, re­­zultă ca focul a fost pus într’adins de Simion Vera și Grigore Grigorian, con­tra cărora dresându-se cuvenitele acte, s’au înaintat parchetului. Foc pus • Morte grabnică Individul Niculae Tudor Bălănescu, în etate de 60 ani, de fel din Ploești, pe când se înapoia din comuna Haima­nalele, pe șoseaua județiană apucându’l epilepsia, a încetat din viață. Furturi la Brăila. Citim în „Brăila liberală“ Un furt îndrăsneț a fost cel săvâr­șit la d-na Aristița Măldărescu, unde' pungașii spărgând ușa casei și introdu­e­cendu-se înăuntru ’l-a furat suma de 2.600 lei. — Alaltă­ erî nopte s’au spart pră­vălia de brașovenie a fraților Petcu de pe strada mare. Bani și lucruri furate se urcă la ma de 6000 lei. Ha" — La gară borfașii se vede înmulțit. Așa, în ultimele zile, s’au sm­ărit un pasager de 1F ț0at !>*" domne­i s’a fur­at 500 F ^ țet, totel, iar alteia 18. / Am UV P0t" Poliția e în desr A rulul. . „ iÂntuR0" _____________ copern­ea »P

Next