Universul, aprilie 1889 (Anul 6, nr. 73-93)
1889-04-08 / nr. 78
Anul VI.No. 78 CAILEW 19AR& PE 1809 Ortodox Vineri, 7 Aprilie.—Părintele George. Catolic Vineri, 19 Aprilie.—Antonia. Sarele răsare la 5. 2 . apune la 6. 51. Efemeride 7 Aprilie 1877.— România chamă no arme rezervele și armata teritorială. BUCUREȘTI, 7 APRILIE iarăși și iarăși suntem nevoiți să ne ••capăm de starea mizerabilă în care se află ocalele nóstre. Acesta, din cauză că, mai la urma urmelor — după atâtea schimbări de ministere— rezustrăm înfățișându se, de eătre d. Maiorescu, un proiect de reformă școlară. Ca întotdeauna, fiind convvnși că chestia reformei școlare e o chistie de existență pentru țară, cititorii noștri ști* că am discutat cu deamenuntu! proiectul fostulu ministru, l-am adoptat în total, respingéndu I părțile cari ni s’a* părut rele, dar primind cu laude părțile cari ni s’a* părut bune. * m . Nu eram, nu e vorbă, mulțămiți de proiectul Maiorescu , am fost în stare, într’un moment, să ne închipuim că o schimbare de guvern va aduce o îmbunătățire in starea lucrurilor de acum. Așteptam schimbarea în bine , noul cap al ministerului instrucțiunei va prezintă un proiect de reformă, dar suntem siguri că și el va cădea, deorece reprezentanții noștri, cei actuali, ca și cel trecut , s’a arată foarte indiferenț față cu propunerile de reformă în instrucție ce se fac. * * * Ne pare rett. Apa trece, pietrile riman. S’a* schimbat mere* la guverne (și mai ales la miniștrii de instrucție) și tocmai la momentul când capii școlelor prezintă* o reformă, ei cădea*. Așa cu Maiorescu, eu Ureche, cu Contu, cu Chițu, din no* iar Maiorescu..., pota chiar cu Boerescu. Pare ar fi ceva fatal. * » * Trăim în orient, bine, dar e periculos ca, în orient chiar, să fim orientali. Ca să trăim, în situația în care ne aflăm, trebue, pe lângă elementul de ordine pe care-1 reprezintăm în adevăr în orient, se fim o ț Ala. Să cuvine României, din cauza inteligenței locuitorilor ei, din cauza situației sale politice, să fie cel mai cult stat din peninsula Britanică. Vom zice nu numai că transformarea țerei nóstre într’o ferță mare e folositare ; ea e absolut necesară; e o chestie de e zistența națională. * * « De aceea, nu rugăm, nu solicităm nimic. Somăm pe actualul ministru al instrucției, ori sa adopte vreunul din proectele Maiorescu. Ureche, Chițu, Conta, Sturza, —ori să se grăbească de a-1 prezinta pe al seft, că nu e vreme de perdut. Sa se institue o comisie de profesorii de oamen de litere, care să examineze buzele „crizei de instruție“ în care ne 'am și se propue remediere. Apo , parlamentul, difcutând proectul,si de datoria lui să-și dea tot* silința d» ta reforma să fie temeinica și sala T IFARE III TOATE ZILELE LA 7 ORE DIMINEAȚA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, STRADA BRECIANU, 19 BUCUREȘTI r^Ti^r~r* v!rx^r^,'p?7ylr?t'i iiw 'raf -A.BO3sr^.^CE0;Ta?E; IN CAPITALĂ : IN JUDEȚE : Pe 1m an ... 20 Lei Pe 1 ai. . . . 24 Ilei Pe 6 luni .. . • 10 , Pe 6 Iani ... 12 „ Pe Ș muai”... . . 5 „ Pe 3 Iuni ... 6 „ ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMELE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAȚIA ZIARULUI BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU 19, BUCUREȘTI UN AUSTRIA ^rnde/ița •part.a „Universuluiu Viana, 4 Április.^ Nemulțumiri ^^jQ^lieă de la noi începe de efit* serios nemulțumita d* e Ä Basil fu f © ESanai In «JT înÂețe asBimentele politice care sa desfășură in jurul nostru. Am avut mai întâi abdicarea regelui Milan , cum opinia publică era deprinsă si considere pe acest suveran ca stâlpul austrofilismului în Serbia, abdicarea lui nu putea fi privită decât ca o înfrângere a politicei noastre. Firește că ziarele guvernului au căutat să îndulcească capul și să ne facă să credem că nimic nu s’a schimbat în Serbia prin retragerea lui Milan, dar un fond de nemulțumire și îngrijire pentru viitor a rămas la inima publicului. Acuma, această nemulțumire a căpătat nouă hrană prin schimbarea ce s’a facut în guvernul României Vechii conservatori români, și in special d Lascar Catargiu, sunt considerați la noi ca amici devotați ai Rusiei ; venirea lor la putere se interpretează dar ca un succes al diplomației rusești. Și, cum stau lucrurile astâzi, când câștigă Rusia, pierde Austria. Oficiosele iarăși au nevoat să liniștescă publicul, zicând că schimbarea de guvern din România nu are însemnătate decât din puntul de vedere al politicii române interne și că rtlațiile esterne rentân așa cum au fost. Dar opinia publică, cum am spus, a devenit neîncrezatare. Și cât de mare e îngrijirea generală, puteți să înț legați din acea ea lumea e convinsă că lucrurile nu mai pot să merga multă vreme astfel și că încordarea care esistă de stația «El între marile puteri trebue să se spargă cel mult la anul viitor. Concurența industrială internă Cunoșteții că, din «ausa deosebirei intereselor, există vecinie* neînțelegere între diferitele părți ale monarhiei nóstre în ce privește economia naționala. Ați avut pasiune, când cu negocierile pentru încheiarea convențiunei comerciale între România și Austro Ungaria, să vedeți că altele sunt interesele economice ale Austriei, altele cele ale Ungariei și că eposițiunea între ele e așa de mare încât nu se pot satisfa o unele fără a jigni grav pe cele i’arte. Acestă contradicție de interese a eșit din nou la ivela zilele acestea. Morarii bohmiani s’a* plâns guvernului contra avantagielor de care se bucură morarii unguri. Imediat, ungurii au început să facă gologie. Așa e vecinie la noi și de aceea guvernul austriac e de multe ori in veți sa facă ceea ce n’ar vrea. Fac din rasbunare Un tâmplar din Viena, însurat, cu două copii, a găsit un curios mijoc d’as resbuna in contra proprietarului casei in care locuia. Proprietarul a spus: sa să deșerte casa. Atunci tâmplarul își strămută o parte din lucruri, își espectă nevasta și copiii, unse cu gaz restul lucrurilor, le dete foc, încuia ușa și plecă. Reschanarea n’a izbutit, căci s’a prins de veste. Tâmplarul a fost arestat. Intâmpluri din țară Strangulată Rada, soția lui Ion Voinea, din comuna Stoenești, județul Romarați, în etate de 40 ani, care suferea de mai mult timp de alimație mintală, profitând de lipsa soțului ei de acasă, s’a sinucis prin strangulare. Viață lângă Stan Hebeanu, din comuna Edera, județul Prahova, a încetat din viață, în etate de 105 ani aprope. A împușcat Ion Pintilie, din comuna Voinești, județul Tutova, care suferea de mai muți ani de pelură, profitând de lipsa copiilor sei de acasă, s’a împușcat. Cașul s’a comunicat parchetului. © Atentat Iorgu Hirjescu, in gustor în strada Magazalelor, Gn'aț, în diminața de Duminică, deschizând ușele prăvăliei sale, a dat en ochii de un om întins în stradă și tăiat ca vai de capul lui. Acest om nu putea sa vorbescă, să spună numele acelor care l’au adus în acea stare de plâns și dacă a fost victima unei rezbinari ori a unei tâlhării. El pe dată a fost transportat la spital Sâmbătă, 8 (20) Aprile 1889, spre a i se scăpa viața, dar în privința acesta e puțină speranță. © Mort, din bătae Locuitorul Ion, numit Zuzu, din comuna Bogdănița, plasa Simila, jud. Tutova, din causa bătae ce a suferit de la locuitorul Constantin Nițuca din acea comună a încetat din viața. Cașul s’a comunicat parchetului. Fapte grave în Roma (Corespondența part. a „ Universului” ) Roma, 30 Marte. Marți sera s’au întîmplat în Roma fapte forte grave. La 81/*, cum se vestise, se aduna* în piața Muntelui de Pietate peste o sută de studenți. Ape, împreună cu studenții bologneni se îndreptară la birtul„Orti di Muzio Soevola*, unde erau pregătite trei mese lungi, care fură luate cu asalt. Apoi se făcu o impunatare demonstrație studenților spanioli. Erau la mese peste 150 de studenți, ale căror glasuri facese un zgomot foarte mare, ba purtă chiar în triumf organizatorul petrecerel, studentul Realtelli. Pe când se benchetuie astfel, un student care pe scaun și salută presa liberală din Roma și se declară vesel de această întrunire a studenților, de armonia ce domnește între ei, cu tóte intrigile popești. După ce salută apoi pe tovarășii bologiesî, termină cu un „baiasco“ pentru Satu și Carducci. Un gazetar mulțumește pentru felicitările aduse presei. Din ce în ce zgomotul crește. Apoi, se ridicză toasturi nenumărate pentru congresul universitar, pentru studenții din Roma, pentru cei din Bologna, etc. Deși zgomotos», petrecerea era voioasă și liniștita. Nici gând nu era de politică. După chiri, se propuse a se lua cafeua la „Varieta“ și, cu toții, studenții pornesc acolo. In fața palatului ambasadei austriace, banda muzicală ce îi însoți a cântă „Marianna che va in campagna“ și studenții cei g al d’aprope o însoțiau. Nici un zgomot altul, nici un țipăt care să dea poliției ocazia d’a interveni și poliția însoția de la început corterul. Ajungând în fața Cafenelei „Venezia“, acolo unde a locuit Wilhelm Oberdan, italianul iredentist spânzurat în Austria, cortesul e atacat de un delegat polițienesc și de o brigadă de gardiști, parte în uniformă, parte civili. Se aud sunetele cele trei de trompetă și se începe o luptă între gardiști și studenți. Delegatul polițienesc le spune să se risipescă. Studenții întrebă ce re fac, ce ai face și declară că vor merge înainte. Trompeta sună necontenit. Confuzia e la culme. Studenții sunt trântiți pe jos, aruncați de ziduri. Gardiștii maltrateză chiar pe un inspector de poliție, necunostindu 1. In timpul acesta, studenții sunt goniți în piața Venezia. Aci lupta ia proporții și mai mari căci se arestează un student de zece gardiști care vi să se ducă la poliție. — Lasă ! ! lasă !! se strigă. Astfel se ajunge la poliție. In fața cazarmei gardiștilor se repeta sunetele de trompba, dar studenții nu se mai mișcă. O comisie de studenți, împreună cu representanții ziarelor: „Rif rm»“, „Tribuna“ și „Messaggero“ merge sus la chestor, unde -i spun ce se p trecuse și se plâng că delegatul polițienesc nu eratiez când îi stocase, nu era „compus sus“. Apoi comisia plecă, studentul care declarase a asta fu oprit de delegat 1 polițienesc care îi ceru să repete lucrul. El îl repetă că nu era „compus lui“ și -i pofti să se esplice afară. Era să se facă bătaie chiar, dar delegatul la dat la o parte.