Universul, aprilie 1889 (Anul 6, nr. 73-93)

1889-04-08 / nr. 78

Anul VI.­No. 78 C­AILEW 19AR& PE 1809 Ortodox Vineri, 7 Aprilie.—Părintele George. C­a­t­oli­c Vineri, 19 Aprilie.—Antonia. Sarele răsare la 5. 2 . apune la 6. 51. Efemeride 7 Aprilie 1877.— România ch­amă­­ no arme rezervele și armata teritorială. BUCUREȘTI, 7 APRILIE iarăși și iarăși suntem nevoiți să ne ••­capăm de starea mizerabilă în care se află ocalele nóstre. Acesta, din cauză că, mai la urma ur­melor — după atâtea sc­himbări de minis­tere— rezustrăm înfățișându se, de eătre d. Maiorescu, un proiect de reformă șco­lară. Ca în­tot­dea­una, fiind convvnși că ches­tia reformei școlare e o c­histie de exis­tență pentru țară, cititorii noștri ști* că am discutat cu deamenuntu! proiectul fos­­tulu ministru, l-am adoptat în total, respin­­géndu I părțile cari ni s’a* părut rele, dar primind cu laude părțile cari ni s’a* părut bune. * m . Nu eram, nu e vorbă, mulțămiți de pro­iectul Maiorescu , am fost în stare, într’un moment, să ne închipuim că o schimbare de guvern va aduce o îmbunătățire in sta­rea lucrurilor de acum. Așteptam schimbarea în bine , noul cap al ministerului instrucțiunei va prezintă un proiect de reformă, dar suntem siguri că și el va cădea, de­ore­ce reprezentanții noștri, cei actuali, ca și cel trecut , s’a a­rată foarte indiferenț­ față cu propunerile de reformă în instrucție ce se fac. * * * Ne pare rett. Apa trece, pietrile riman. S’a* schimbat mere* la guverne (și mai ales la miniștrii de instrucție) și tocmai la momentul când capii școlelor prezintă* o reformă, ei cădea*. Așa cu Maiorescu, eu Ureche, cu Contu, cu Chițu, din no* iar Maiorescu..., pota chiar cu Boerescu. Pare ar fi ceva fatal. * » * Trăim în orient, bine, dar e periculos ca, în orient­­ chiar, să fim orientali. Ca să trăim, în situația în care ne a­­flăm, trebue, pe lângă elementul de or­dine pe care-1 reprezintăm în adevăr în orient, se fim o ț Ala. Să cuvine României, din cauza inteli­genței locuitorilor ei, din cauza situației sale politice, să fie cel mai cult stat din peninsula Britanică. Vom zice nu numai că transformarea țerei nóstre într’o ferță mare e folositare ; ea e absolut necesară; e o chestie de e zi­sten­­ța națională. * * « De aceea, nu rugăm, nu solicităm nimic. Somăm pe actualul ministru al instruc­ției, ori sa adopte vre­unul din proectele Maiorescu. Ureche, Chițu, Conta, Sturza, —ori să se grăbească de a-1 prezinta pe al seft, că­ nu e vreme de perdut. Sa se institue o comisie de profesori­i de oamen de litere, care să examineze buzele „crizei de instru­ție“ în care ne 'am și se­­ propue rem­ediere. Apo , parlamentul, difc­utând proectul,­­si de datoria lui să-și dea tot* silința d» ta reforma să fie temeinica și sa­la T­ IF­ARE III TOATE ZILELE LA 7 ORE DIMINEAȚA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, STRADA BRE­CIANU, 19 BUCUREȘTI­ ­r^Ti^r~r* v!rx^r^,'p?7ylr?t'i iiw 'raf -A.BO3sr^.^CE0;Ta?E; IN CAPITALĂ : IN JUDEȚE : Pe 1m an ... 20 Lei Pe 1 ai. . . . 24 Ilei Pe 6 luni .. . • 10 , Pe 6 Iani ... 12 „ Pe Ș­ muai”... . . 5 „ Pe 3 Iuni ... 6 „ ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMELE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAȚIA ZIARULUI BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU 19, BUCUREȘTI UN AUSTRIA ^rnde/ița •part.­a „Universuluiu Viana, 4 Április.^ Nemulțumiri ^^jQ^lieă de la noi începe de efit­­* serios nemulțumita d* e Ä Basil fu f © ESanai In «JT înÂețe asBim­entele politice care sa desfășură in jurul nostru. Am avut mai întâi abdicarea regelui Milan , cum opinia publică era deprinsă si considere pe acest suveran ca stâlpul austrofilismului în Serbia, abdicarea lui nu putea fi privită decât ca o înfrângere a politicei noastre. Firește că ziarele gu­vernului au căutat să îndulcească capul și să ne facă să credem că nimic nu s’a schimbat în Serbia prin retragerea lui Milan, dar un fond de nemulțumire și în­­grijire pentru viitor a rămas la inima publicului. Acuma, această nemulțumire a căpătat nouă hrană prin schimbarea ce s’a facut în guvernul României Vechii conservatori români, și in special d Lascar Catargiu, sunt considerați la noi ca amici devotați ai Rusiei ; venirea lor la putere se inter­pretează dar ca un succes al diplomației rusești. Și, cum stau lucrurile astâ­zi, când câștigă Rusia, pierde Austria. Oficiosele iarăși au ne­­voat să liniștescă publicul, zicând că schimbarea de guvern din România nu are însemnătate decât din puntul de vedere al politicii române in­terne și că rtlațiile esterne rentân așa cum au fost. Dar opinia publică, cum am spus, a devenit ne­încrezatare. Și cât de mare e îngrijirea generală, puteți să înț legați din acea ea lumea e convinsă că lucrurile nu mai pot să mer­ga multă vreme ast­fel și că încordarea care esi­stă de stația «El între marile puteri trebue să se spargă cel mult la anul viitor. Concurența industrială internă Cunoșteții că, din «ausa deosebirei inte­reselor, există vecinie* neînțelegere între diferitele părți ale monarh­iei nóstre în ce privește economia naționala. Ați avut pa­­siune, când cu negocierile pentru în­cheia­­rea convențiunei comerciale între Româ­nia și Austro Ungaria, să vedeți că altele sunt interesele economice ale Austriei, al­tele cele ale Ungariei și că eposițiunea între ele e așa de mare în­cât nu se pot satisfa o unele fără a jigni grav pe cele i’arte. Acestă contradicție de interese a eșit din nou la ivela zilele acestea. Morarii bo­­h­miani s’a* plâns guvernului contra avan­­tagielor de care se bucură morarii unguri. Imediat, ungurii au început să facă go­­logie. Așa e vecinie la noi și de aceea guver­nul austriac e de multe ori in veți sa facă ceea ce n’ar vrea. Fac din rasbunare Un tâmplar din Viena, însurat, cu două copii, a găsit un curios mij­oc d’a­s res­­buna in contra proprietarului casei in care locuia. Proprietarul a spus: sa să deșerte casa. Atunci tâmplarul își strămută o parte din lucruri, își espectă nevasta și copiii, unse cu gaz restul lucrurilor, le dete foc, încuia ușa și plecă. Reschanarea n’a iz­butit, căci s’a prins de veste. Tâmplarul a fost arestat. Intâmpluri din țară Strangulată Rada, soția lui Ion Voinea, din comuna Stoenești, județul Romar­ați, în etate de 40 ani, care suferea de mai mult timp de alim­ație mintală, profitând de lipsa soțu­lui ei de acasă, s’a sinucis prin strangu­lare. Viață lângă Stan Hebeanu, din comuna Edera, ju­dețul Prahova, a încetat din viață, în e­tate de 105 ani aprope. A împușcat Ion Pintilie, din comuna Voinești, ju­dețul Tutova, care suferea de mai mu­ți ani de pel­ură, profitând de lipsa copiilor sei de acasă, s’a împușcat. Cașul s’a co­municat parchetului. © Atentat Iorgu Hirjescu, in gustor în strada Ma­­gazalelor, Gn'aț­, în diminața de Dumini­că, desc­hizând ușele prăvăliei sale, a dat en ochii de un om întins în stradă și tă­iat ca vai de capul lui. Acest om nu putea sa vorbescă, să spu­nă numele acelor care l’au adus în acea stare de plâns și dacă a fost victima u­­nei rezb­inari ori a unei tâlhării. El pe dată a fost transportat la spital Sâmbătă, 8 (20) Aprile 1889, spre a i se scăpa viața, dar în privința acesta e puțină speranță. © Mort, din bătae Locuitorul Ion, numit Zuzu, din comuna Bogdănița, plasa Sim­ila, jud. Tutova, din causa bătae ce a suferit de la locuitorul Constantin Nițuca din acea comună a în­cetat din viața. Cașul s’a comunicat par­chetului. Fapte grave în Roma (Corespondența part. a „ Universului” ) Roma, 30 Marte. Marți sera s’au întîmplat în Roma fapte forte grave. La 81/*, cum se vestise, se aduna* în piața Muntelui de Pietate peste o sută de studenți. Ape, împreună cu studenții bologneni se îndreptară la birtul„Orti di Muzio Soevola*, unde erau pregătite trei mese lungi, care fură luate cu asalt. Apoi se făcu o im­­punatare demonstrație studenților spanioli. Erau la mese peste 150 de studenți, ale căror glasuri facese un zgomot foarte mare, ba purtă chiar în triumf organizatorul petre­cer­el, studentul Realtelli. Pe când se benchetuie ast­fel, un student care pe sca­un și salută presa liberală din Roma și se declară vesel de această întrunire a stu­denților, de ar­monia ce domnește între ei, cu tóte intrigile popești. După ce salută apoi pe tovarășii bolog­­iesî, termină cu un „b­aiasco“ pentru Satu și Carducci. Un gazetar mulțumește pen­tru felicitările aduse presei. Din ce în ce zgomotul crește. Apoi, se ridi­cză toasturi nenumărate pentru congresul universitar, pentru studenții din Roma, pentru cei din Bologna, etc. De­și zgomotos», petrecerea era voioasă și liniștita. Nici gând nu era de politică. După chiri, se propuse a se lua cafeua la „Varieta“ și, cu toții, studenții pornesc acolo. In fața palatului ambasadei aus­­triace, banda muzicală ce îi însoți a cântă „Marianna che va in campagna“ și studen­ții cei g al d’aprope o însoțiau. Nici un zgo­mot altul, nici un țipăt care să dea po­liției ocazia d’a interveni și poliția însoția de la început corterul. Ajungând în fața Cafenelei „Venezia“, acolo unde a locuit Wilhelm Oberdan, i­­talianul iredentist spânzurat în Austria, cortesul e atacat de un delegat polițienesc și de o brigadă de gardiști, parte în uni­formă, parte civili. Se aud sunetele cele trei de trompetă și se începe o luptă între gardiști și stu­­de­nți. Delegatul polițienesc le spune să se risipescă. Studenții întrebă ce re­ fac, ce ai fa­­c­e și declară că vor merge înainte. Trompeta sună necontenit. Confuzia e la culme. Studenții sunt trântiți pe jos, aruncați de ziduri. Gardiștii maltrateză chiar pe un inspec­tor de poliție, necunost­indu 1. In timpul acesta, studenții sunt goniți în piața Ve­nezia. Aci lupta ia proporții și mai mari căci se arestează un student de zece gardiști care vi să se ducă la poliție. — Lasă ! ! lasă !! se strigă. Ast­fel se ajunge la poliție. In fața ca­­zarmei gardiștilor se repeta sunetele de trompb­a, dar studenții nu se mai mișcă. O comisie de studenți, împreună cu re­­presentanții ziarelor: „Rif rm»“, „Tri­buna“ și „Messaggero“ merge sus la ches­tor, unde -i spun ce se p trecuse și se plâng că delegatul polițiene­sc nu eratiez când îi stocase, nu era „compus sus“. A­­poi comisia plecă, studentul care decla­rase a asta fu oprit de delegat 1 poliție­nesc care îi ceru să repete lucrul. El îl repetă că nu era „compus lui“ și -i pofti să se esplice afară. Era să se facă bă­taie chiar, dar delegatul la dat la o parte.

Next