Universul, iunie 1889 (Anul 6, nr. 121-144)
1889-06-22 / nr. 137
Universul No. 137 îngustă, flăcăul lovi pe tatăl său cu toporul în cap ; bătrânul căzu jos fără să mai dea semne de viață. Crezându-l mort, ucigașul fiu îl luă de picioare și aruncă într’o vălcea pe unde nu treceau omenii de loc. Apoi se întorse acasă, spunând că tatăl seu se depărtase de el și nu se mai întorsese, că-l căutase peste tot locul, dar în zadar. Pe când vestea se răspândea din gură în gură și provoca cea mai mare emoțiune, de o dată se văzu bătrânul târînduse spre sat, numaidecât alergară înaintea lui și-l rădicară. Băiatul, îngrozit de vederea tatălui său, profită de emoțiunea generală, luă un pistol, fugi în fundul grădinei și se împușcă. Când văzu cadavrul fiului său, bătrânul povesti atentatul acestuia, pe care avusese de gând să-l ascundă. După câteva ore a murit și bătrânul. Moștenire de 250 milioane Acum o sută de ani, s-a format în Cincinnati (America), o societate comunistă sub numele de „Harmony“ cu scopul de a ajuta pe membrii ei austriaci și germani emigrați din Europa; înainte vreme societatea era foarte numeroasă, dar încetul cu încetul, pe când averea ei creștea, numărul membrilor scăzu până la trei. După statute, în caz de stingere a societății, averea trebue să se împartă între moștenitorii foștilor membri. Astăzi, societatea se lichidează și averea ei se urcă la 50 milioane dolari, adică 250 milioane de lei. Până acum s-au anunțat 500 de moștenitori. Iarbă de pușcă din paie și se scrie din Belgrad. Se vorbește pe aci că un ofițer superior sârb ar fi făcut o invenție cu adevărat minunată. E vorba de fabricarea jerbei de pușcă din paie. După cât se spune, această nouă iarbă de pușcă are o putere forte mare, și care se poate mări sau micșora după voință. Acest praf nu se aprinde ca cele de până acum; el nu esplodează la aer liber și e fórte ușor de fabricat și de păstrat. Noua iarbă nu murdărește arma și zgomotul esploziei e mai mic și mai scurt. S’au și făcut esperiențe la cetățuie cu acest fabricat curios. y v Spitale de Turbați . Din Milan ni se scrie: Aci, precum știți póte, există două institute în contra turbării, diriginte, unul de doctorul Boratieri, altul de doctorul Bareggi. In cel dintâi să urmează metoda lui Pasteur, în al doilea sistem a doctorului Ferran, din Barcelona. Deunăzi, cinci inși au murit în spitalul lui Bareggi, în urma tratamentului Ferran. Autoritatea a început o anchetă. După facerea acesteia s-a ordonat închiderea spitalului Bareggi, dar decretul nu se va aplica decât atunci când bolnavii acuvi în spital vor fi vindecați. Tratamentul va trebui să fie urmat după metoda Pasteur. șfiMS mim j>oșta împărăteasa Austriei se va duce în curând să-și petreacă vara la Corfu, în vila sa „Brăila“. Cheltuelile pentru vilă, grădină, parc și băile de mare se socotesc la două milioane de franci. * Un ziar german, „Hamburger Nachrichten“ a propus să se deslege conflictul germano sviteran în chipul următor: Să se împartă Sviteza în trei, după limbi ; partea franceză s’o ia Franța, ca despăgubire pentru Alsacia-Lorena ; partea italiană s’o ia Italia, iar tot ce vorbește nemțește să fie a Germaniei. La espoziția din Paris a sosit zilele astea un rege din Senegal. El se numește Dinah Salifu și e de 52 de ani; e mare, viguros și pórfamanta largă albă; capul îi e acoperit cu o tichie de catifea. Știe abia câteva vorbe franțuzești. Femeia sa, adică cea mai tineră dintre femeile sale, se numește Filis. Ea e de 17 ani, ochii forte vii, fața deșteaptă. E îmbrăcată în fustă și caftan. Regele are 17 copii; pe cel mai mic, Ibrahim, l-a adus cu sine, asemene pe fratele său, un nepot și pe ministrul Sita. * * * Ziariștii americani au un mijloc forte espeditiv ca se închidă discuțiile. Două directori de ziare din Thibadana (Luiziana) duceau de câtăva vreme o polemică înverșunată. Ei nu mai ieșați din casă decât înarmați până ’n dinți. Zilele astea se întâlnesc în stradă, scot revolverele și trag unul asupra altuia. Unul din ei a murit pe loc, cel l alt a căzut greu rănit. Sir Robert Morier, ambasadorul Angliei la Petersburg, a fost numit doctor „honoris causa“ la Universitatea din Oxford. Această numire extraordinară se datorește în mare parte și neînțelegerilor ambasadorului cu prințul de Bismarck. * * • Ni se comunică din Atena că guvernul grecesc a hotărît construirea unei rețele întinse de căi ferate. Concesiunea lucrărilor a fost obținută de la d. Trcopis de o companie englezească,* % * baie caldă și rece, o odaie pentru bagaje, un bufet și odăi de culoare. Al patrulea și cel mai frumos vagon era rezervat special pentru d. Webb. Pe lângă cameră de dormit, parloar, bibliotecă, etc., se mai află în el și o odaie de observațiune cu tot soiul de hărți geografica, aparate meteorologice, instrumente de fizică, intre altele și un cielometru care arată în fiecare moment iuțeala cu care se mișcă trenul. De remarcat e că, în tot timpul călătoriei, Webb a stat necontenit în comunicațiune cu secretarul săf din New York și cu alte persone, cu ajutorul fonografului. La fiecare stațiune, d. Webb espedia prin poștă cilindră de telefon în care vorbise. Persoanele cărora erau adresate cilindrele, auziau nu numai vorbele lui Webb și ale celorlalți călători, dar și zgomotul produs de tren. Călătoria aceasta de plăcere a costat pe drul Webb... 100000 dolari, 500000 lei, o bagatelă pentru bărbatul fiicei lui Vanderbildt ! * * * Ni se scrie din Moscova . S’au descoperit în Crimea mine de cărbune gigantic de mari, lesne de esploatat, de calitate egal de bună cu produsele celebrelor mine din Newcastel și Cardiff. Această descoperire fiind utilizată, va scădea cu 50 % prețul cărbunilor de piatră.* * .* Geniul militar spaniol face de câtva timp experiențe foarte interesante cu baloanele. Deunăzi, regina însăși, asistând la aceste experiențe, a făcut o ascensiune în balon până la înălțimea de 300 metri. Ea a fost viu aclamată de soldați și de popor. * * Ni se scrie din Sofia : Comunele Dehmen-Dere și Cirpele, din ( ,apro#piare , Mogdivo, Ce au schimbat numele: cea dintăi se va numi de aci înainte Ferdinandovo, după numele prințului Bulgariei, al doilea Clementinovo, după numele mamei suveranului. O mare serbare religioasă s’a făcut pentru această schimbare de nume. Vagoane -palaturi Le Berie din New York. Dr. Webb, ginerele faimosului arhimisionar Vanderbildt, a întreprins o călătorie de plăcere cu soția, copiii săi, câteva rude și câțiva prieteni, în total 16 persoane. Călătoria, care a ținut două luni, s’a făcut cu un tren special, unic în felul său în toată lumea. Trenul se compune din patru vagoane cari sunt adevărate palaturi și dau, ca lux și comoditate, tot ce poate închipui mintea omenească. Iuțeala trenului e cea mai mare ce s’a putut abține până acum la vr’un tren. Călătorii s’au oprit în tóte locurile demne de văzut , dar nicăieri nu s’au dus la otel, ci au stat cu locuința în vagoane, unde nu le lipsea absolut nimic. Unul din vagoanele - palaturi, botezat Mariquita, a servit exclusiv d-nei Webb și copiilor. In el, pe lângă camere de culcare, se află un budoar foarte bogat și artistic mobilat; în budoar se găsește chiar și un piano. Un alt vagon a servit ca sufragerie și odaie de musafiri. In al treilea vagon se afla un cabinet pentru fumat, o 2 Acte oficiale Consiliul de miniștri a încuviințat, sub reserva sancțiunei ulteriore a M. S. Regelui, ca epitropia Bisericei Albe (Popa Dărvași) din Capitală, să contracteze împrumut cu ipotecă asupra imobilului proiectat a se construi și întrebuințarea fondurilor acestui împrumut. * D. Grigore N. Protopopescu, absolvent al școlei de arte și meserii din București, se numește, pe ziua de 15 Iunie în postul de șef general de ateliere, repetitor de mecanică, construcții și crocheuri de la școla tehnică de instrumente agricole din Iași. Nuntă otrăvită iată noul amănunte asupra grozavei întâmplări din Tomblaine, despre care am vorbit de mai multe ori. Alba, tatăl mirelui, a fost liberat din temniță și și-a reînceput lucrul, în atelierele de la Jarville. El a avut o ceartă mare ca umul din tovarășii săi, care i-a împărtășit zgomotul cum că el ar fi otrăvitorul banchetului de nuntă. Alba afirmă că nu a intrat toată ziua în camera în care se făcea crema. In această privință, el e în contradicție cu una din victime, Ernestina Sermely. Această depoziție are mare importanță, de care coliba pretinde că cremele erau pune peîWF anume masă, pe când d-ra Sermely e gata să jure că erau în altă odaie, unde văzuse pe Alba intrând și apoi ieșind; el se scutura pe degete, ca și cum ar fi foat murdărit cu un praf. Orice ar fi, Alba nu se sinchisește câtuși de puțin și protestează cu energie contra învinuirilor ce i se fac. Fie-sa, Maria Alba, e într’o stare de slăbiciune extremă. Ea refuză orice mâncare și nu poate bea decât apă, de care cere în fiecare moment. Ea a și fost împărtășită, deoarece e crezută ca fiind pe moarte. Familia Alba, din Tomblaine, avea oarecare stare ; ea moștenise o avere pe care voia s-o dea în mare parte lui Gabriel Alba, care a murit tot otrăvit, și surorei sale care se mărită cu veru scu Eduard Alba, ai cărui părinți locuesc la Laneuveville. Să știe că mireasa n’a mâncat cremă și că e sănătoasă. Dintre bolnavi, cei cari au scăpat de marte sunt mai bine; rau bolnavi numai ginerele : acesta nu să crede că va putea trăi. Nenorocirea din Sofia Ni să scrie din Sofia că, acolo, schelele unei case ce să construește pe piața Kuruceșme, la colțul stradei Vitoșca, aparținând d-lor Urumov, au căzut, producând un zgomot colosal. Doi lucrători, greu răniți, au fost duși la spital, ei sunt loviți de marte , și alții mai sunt răniți. MOUTATI 11A 2K It II Pe albumul unui sceptic : „Ochii femeiei care plânge, gura femeiei care rîde, ce delicioasa cutiuți... de mărgăritare false“.* * * Păcală dăduse faliment. — Ge-o să spui creditorilor când te vei întâlni cu ei ? — N’o să-i întâlnesc nici o dată... ei merg pe jos, iar eu în trăsură! * * * Intre două demne : — Ce doctor bun e d. Păcală ! — De ce? — D. Păcală nu cere niciodată să i se plătească consultațiile. — Ei! E învoit cu moștenitorii, cari-I plătesc mai tărziu cu prisos. Rușii la Brăila In ziua de 16 corent sosind în portul Brăila vaporul rus numit „Rusu“ ce venea de la Odesa, spre a merge în susul Dunărei, s-a observat că atât bordul cât și saloanele sale erau ticsite de militari ruși de toate gradele, de la sub-locotenent până la maior, cari în timpul cât vaporul a acostat la debarcaderul agenției societăței Gagarin, a ieșit prin oraș ducându-se parte din ei spre gara căilor ferate, iar parte spre basen, de unde apoi s-au urcat pe mal, la vechia cazarmă, unde erau așezate bateriile rusești în timpul resboiului Ruso-Româno-Turc. In timpul nopței următoare, toți acești ofițeri inferiori și superior, al căror număr trecea peste 50, au plecat tot cu acel vapor în susul Dunărei; ei s’au dus în Serbia. Cine merge la Paris și nu’și procură mai întâi Manualul de conversațiuni moderne în 6 limbi care este de absolută necesitate tuturor celor ce voiesc a vizita cu folos Expoziția universală, acela se va afla negreșit într’o mare încurcătură la fiece pas și în fiece moment. Cu Manualul de conversațiuni moderne învățați, fără profesor, repede și în mod plăcut șase limbi : Frațuzește, nemțește, italienește, englezește, spaniolește și românește. Acest manual, așa de folositor personelor cari vor să învețe limbi străine, a apărut de curând în editura tipografiei Universul și costă complect (două frimese volume) numai 4 lei. De vînzare la administrația ziarului Universul, strada Brezoianu No. 19. Persoanele din provincie care vor trimite lei 4,25 vor primi cartea franco și recomandată. ȘTIRI Serbările, ce societatea pentru învățătura poporului român din Iași trebuia să dea în grădina Copou în zilele de 17 și 18, au fost amânate pentru zilele de 23, 24 și 25. Direcția drumurilor de fier va da, după cât ni se spune, pentru zilele acelea bilete cu reducere de 59 la sută. La 25 iunie va sosi la Predeal un transport însemnat de cai, o parte a remontei pe care a fost însărcinat a o face în Ungaria d. colonel Kirițaseu. Acești cai vor fi transportați direct la herghelia militară de la Nucet. Primul președinte al tribunalului din capitală a înaintat ministrului de justiție spre aprobare lista președinților și judecătorilor cari vor forma succesiv secțiunea vacanței. 2fc Mercurî, Jeul, 22 Iunie (4 iulie) 1889 Primul președinte al curții de casație a fost sesizat de recursul și dosarul afacerii Simeon Mihălescu. Dacă acesta din urmă nu va stărui ca procesul să fie sorocit după vacanțe, atunci se va fixa la 19 sau 25 iuliu judecarea recursului. i K S’afi creat mai multe strade noul și s’afi preschimbat numirea altor strade. Astfel s’a dat numirea de strada Ilfov stradei de lângă prefectura de Ilfov; stradela Renașterel se va numi strada Blanduziei; strada Biserica Măgureanu se va numi tot calea Victoriei și strada Carol I s’a prelungit până la podu de fier din Șerban-Vodă. Fabrica de bazalt a declarat primăriei că e gata să înceapă pavarea trotoarelor de îndată ce se va ficșa ordinea în care trebuie să se facă lucrarea. + Esamenele școalei militare din București se termină la 28 Iuniu. Elevii ultimului an, cari vor fi obținut media cerută, vor fi înaintați la gradul de sub-locotenent pe ziua de 1 Iuliu. + Personalul serviciului filocsefic atașat la ministerul domeniilor va fi redus pe ziua de 1 Iuliu. In ziua de 1 Iuliu, se vor face mai multe schimbări și numiri în administrația tutunurilor. D-nii Carp, Ștefănescu și Dedu, președinți de secție la tribunalul Ilfov, sunt delegați să presideze pe rând secția de vacanță a acestui tribunal. .+ Destituirea comisarului Zugrăvescu a fost aprobată de ministrul de interne. D. Bălăceanu, sub-casier al casei de depuneri și consemnații, și-a dat demisiunea, care a și fost primită. Ministrul de rezbel se ocupă cu alcătuirea reglementului privitor la legea pensiilor militare. + In urma inspecțiunilor făcute de d. prim ministru L. Catargiu, s’a dat ordin tuturor autorităților ca să ia cât mai în grabă toate măsurile pentru îndreptarea neregularităților constatate mai cu seamă pe la spitalele din Craiova și Severin. n . D. Lascar Catargiu pleacă la sfîrșitul săptămânei în Moldova, în inspecție. Intorcânduse din acestă inspecție, ministrul de interne va sta câtva timp la Golășeî, și va trece apoi în Dobrogea. Din 84 de elevi cari n’au presintat la examenul de bacalaureat au reușit 72 la examenul în scris. Eri a început deja examenul oral. * Consiliul de miniștri a aprobat regulamentul privitor la vânzarea moșiilor Statului în loturi mici la săteni. Eri nopte s’a săvârșit din viață Constantin Brăiloiu. El a ocupat pozițiunile cele mai înalte ale Statului. A fost ministru și prezident al Adunării. Condoleanțele nóstre jalnicei familii. Studenții anului IV și V precum și doctoranzii în medicină au adresat un protest decanului facultatei de medicină contra ordinului ministerului de rezbel prin care dânșii sunt obligați a continua și după închiderea institutului medicomilitar să servească ca sub-chirurgi la spitalul militar. ft Prefectura poliției a dat ordine circulare tuturor secțiunilor pentru prinderea hoților cari au prădat casa fraților Russo din Constanța. Istoria, „Universului“ 108 AMORUL ARCHIDUCELUI RUDOLF SAU DRAMA DIN CASTELUL MEYERLING Roman istoric contemporan de mare sensațiune, LXV Denunțarea lui Lanner Să ne întorcem la dimineața după noptea în care Lanner lăsase pe Elfrida singură la pădurărie și plecase la Viena ca să denunțe totul parchetului. Pe la 10 ore, sosi procurorul Laudon și Lanner fu introdus în cabinetul lui. — Ce vrei ?—întrebă Laudon. — Mă numesc Lanner, sunt pădurar șef la principele Kaminski și am venit să fac o denunțare gravă, care nu sufere nici o întârziere. — Vorbește! Lanner povesti procurorului istoria surorii sale, îi spuse ce se întâmplase la fabrică ; îi comunică încercarea de otrăvire care nu reușise. —Bertram, criminalul Bertram—încheiă Lanner—e milionarul Macdonald ; Neubert se află acum ca pădurar la principele Kaminski ; el urmărește pe sora mea ca să o nimicescă. Aceasta e denunțarea mea. Faceți acum ce credeți de cuviință. — Intoarce-te acasă, zise Landon care ascultase cu cea mai mare atențiune. Peste o oră voi fi și eu acolo. Voi aduce pe Macdonald, ca să fac pe loc o confruntare. — Macdonald n’o să vrea să vie. — Vom vedea atunci ce e de făcut. Lanner mulțămi procurorului și plecă. Procurorul ordonă să i se aducă o trăsură, luă cu el un secretar și plecă la oțelul lui Macdonald. Când primi Macdonald carta de vizită a lui Laudon, își închipui că venise în afacerea lui Benjamin ; de aceea ’1 primi numaidecât. — îmi aduci pe fiul meu, d-le procuror? — Fiul d-tale, milord, trebuie să fie mai anteia judecat. Altă afacere mă aduce la d-ta. Am venit să te rog ca să mă însoțești până la castelul principelui Kaminski , unde am de făcut o constatare. Ce fel de constatare ? — Nu pot să-țî lămuresc totul acum ; e vorba de o chestiune pentru care comisarul Brandek a fost o dată la d-ta. Un lucrator Neubert, recomandat de d-ta, a dispărut de câtăva vreme. N căutăm într’o afacere importantă. N’am putut spune nimic comisarului în privința aflării acestui lucrător ; cu toate astea e și’n interesul d-tale ca el să fie găsit. — In interesul meu ? Nu văd de ce. Intrucât mă poate interesa pe mine omul acela? — Pe noi însă ne interesează foarte mult, și de orece trebuie să-l cunoști, o să ne ajuți să i regăsim. De aceea te rog se mă însoțești, căci după cât se spune Neubert se află la principele Kaminski. Joe își încordă toate puterile ca să se stăpânească ; totuși nu izbutise să oprească o repede schimbare la față. — Să te însoțesc ? întrebă el. Ar fi mai simplu să aduceți aci pe omul acela. — Nu se poate, milord; nu pot se ridic pe un om în contra căruia nu e decât o bănuială. E vorba să vedem dacă d-ta recunoști în el pe Neubert, care se pare că urmărește mereu pe Elfrida Tullinger. Cunoști pe Elfrida Tullinger, milord ? — Nu! — Dar pe văduva Lanner o cunoști ? — Nici pe ea ! — Te înșală memoria, milord, căci d-ta cunoști pe Elfrida Tullinger. Adu-ți numai aminte. — Nu pricep de ce-mi pui asemenea întrebări și ce mă interesează pe mine toată afacerea! — Te rog să ți’aduci aminte că ai văzut pe Elfrida Tullinger, pe care o considera moartă, în parcul principelui Kaminski. — A ! acum știü de ce vrai se vorbești! zise Joe jucându și rolul cu măiestrie. Acum îmi aduc aminte că e vorba de acea femeie pe care mi o recomandase directorul închisorii, dar pe care am văzut-o moartă. — Se zice că trăiește. — Nu cred una ca asta, de vreme ce am văzut-o întinsă în sicriu! — De atunci însă ai vezut-o vie. — Faci aluzie la faptul că în parcul principelui Kaminski am văzut o femeie pe care am remarcat-o ? — Al recunoscut în ea pe Elfrida Tullinger ? — Cum s’ar putea una ca asta, d-le procuror! Nu poate fi vorba decât de o asemănare ! — Asta trebuie lămurit. — Dar ce legătură e între Neubert și istoria asta? — Ți-am spus deja că-1 căutăm și că se pretinde că el se află acolo ca pădurar. — Asta mi se pare de necrezut. Neubert e lucrător de metaluri , de unde și până unde pădurar ? ! — Nici eu nu prea înțeleg; tocmai de ff aceea trebuie lămurit lucru ăsta. Și d-ta trebue se mă ajuți. — Dar cine a făcut declarațiunea că marta a învint și că Neubert s’a transformat într’un pădurar? (Va urma).